Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie

Mircea Stanescu. Precizari pe marginea unui eseu de Isabela Vasiliu Scraba

D-lui Dan Culcer,
Editorul revistei „Asymetria”

Stimate Domnule Dan Culcer,

Deunãzi am luat la cunoºtinþã cã în data de 17 octombrie 2009 revista „Asymetria” a publicat un articol semnat de D-na Isabela Vasiliu Scraba, în care Domnia Sa face o serie de afirmaþii legate de scrierile mele pe teme istorice ºi, mai grav, despre persoana mea.

întrucât textul cu pricina a apãrut în revista Dvs., pe care o preþuiesc, la fel ca ºi pe Domnia Voastrã (de-a lungul timpului am fost onorat sã fiu eu însumi publicat de Dvs. în „Asymetria”), þin sã fac pentru cititorii revistei urmãtoarele precizãri:

Ciné-conférences :Ville et cinéma roumain

Ciné-conférences « Ville et cinéma roumain » La Cité de l’architecture et du patrimoine en partenariat avec l’Institut Culturel Roumain de Paris Les 9-10 avril 2010, Cité Chaillot, Auditorium Le programme Ville et cinéma roumain propose une lecture plurielle du cinéma roumain émergent, à travers le thème de la ville. Dans une société actuellement en pleine mutation, la ville cristallise de multiples crispations d’ordre social, économique, culturel et identitaire qui marquent le pays. De même, sa représentation cinématographique révèle les enjeux profonds sous-tendant la société roumaine dans ses rapports avec l’histoire récente et les transformations qui traversent le présent. Quels regards portent les nouveaux cinéastes roumains sur la ville, celle du présent, celle du passé ? Quelle place est réservée à l’architecture ? Comment est vécu l’espace urbain ? Quels éclairages sur la société et l’histoire ? Quelle identité du territoire ? Quelle poétique de la ville, quels imaginaires se dessinent à travers ces films ?

Interviu cu Magda Ursache

„Lenin a interzis clopotele, a aruncat în aer chiar biserica unde a fost botezat… în vremea aceea, poeþii cãutau ºi gãseau locuri de închinare”
Interviu cu Magda Ursache

Magda Ursache este un eseist acrib ºi atipic (prea „încrâncenatã” ºi revanºardã, dupã pãrerea unora). O prozatoare „bãrbatã” ºi un mare fan Paul Goma, ca simbol etern al anticomunismului românesc. Pentru cã a suferit enorm din cauza lor, nu-i poate reabilita nici în gând pe literaþii politruci care s-au înfruptat din slãvitele (ºi mânjitele) „mere roºii”, gen Mihai Beniuc, Nina Cassian, Radu ºi Petru Popescu… (Sã nu mai vorbim de dumitrupopeºtii-dumnezeu!). Nici pe închinãtorii lui Marx-Engels-Lenin, reciclaþi peste noapte în închinãtori la Dumnezeu ºi la Sfânta Cruce.
Cea mai recentã apariþie M.U. are un titlu excelent, care dã cu tifla preºedintelui în exerciþiu ºi necititorilor: SÃ CITIÞI BINE! Eseuri lirice epice ºi dramatice. Cu un cuvânt înainte de Gheorghe Grigurcu – un alt critic literar ºi al regimului revolut, „negru pe cerul gurii”, dar alb la suflet… Simpla menþionare a ciclurilor volumului grãieºte de la sine: Lovitura de imagine, Memoranda, Povestiri cu proletfantome, Cîmpul magnetic al puterii, Republica socialistã a dosarelor (remarcãm o singurã, ilustrã, absenþã: Tembeletristica, în colaborare…) Interviu realizat de Remus Valeriu Giorgioni ºi Constantin Buiciuc

Matei Visniec. Spectacol. MANSARDE A PARIS

MANSARDE A PARIS
- LES DETOURS CIORAN -

Un texte de Matéi Visniec & une mise en scène de Radu Afrim
Une production Kulturfabrik en partenariat avec les Instituts Culturels Roumains de Bucarest et Paris
Avec le soutien du Ministère de la Culture du Luxembourg

Le samedi 3 avril 2010 à 20h30 & le dimanche 4 avril 2010 à 17h00 @ Café de la danse www.cafedeladanse.com 5 Passage Louis-Philippe, 75011 Paris M° Bastille
Réservations au 01 69 49 32 09 ou par e-mail acteur@orange.fr

La clé du spectacle repose sur cette mémoire qui part en miettes.
Que reste-t-il de l’intellectuel Emil Cioran qui a fait carrière sur son cynisme ?

« Le grand mérite de Radu Afrim, c’est d’avoir su faire un spectacle plein d’humour sur un thème – le suicide – qui ne prête pas forcément à sourire et
qui met en lumière avec douceur la fragilité humaine. » Jean Calabrese, La Provence, 1/08/2008

«Hommage subjectif au philosophe cynique Emil Cioran, Mansarde à Paris est une pièce légère, enjouée, gaie et très esthétique,
dont on ressort avec une pêche d’enfer.» Josée Hansen - D’Land (L) - 09/11/2007.

avec Constantin Cojocaru (Ro) ; Marja Leena Junker (L) ; Andrei Elek (Ro) ; Valéry Plancke (F) ; Marie-Lune (L) ; Elena Popa (Ro) ; Luc Schiltz (L)
Vidéo : Mihai Pacurar & Mihai Sibianu (Ro) & Lumières : Karim Saoudi (F)

Cette création théâtrale de Radu Afrim, d’après l’oeuvre de Matei Visniec a été présentée dans le cadre de « Belles Roumanies », projet labellisé “Luxembourg et Grande Région,
Capitale européenne de la Culture 2007”.

Bucuresti. Prima Serata de Joi de la Casa Severeanu. Invitatie

Prima Seratã de Joi de la Casa Severeanu
Voi stati pe perne moi! ? ! Cîntati cu noi ! ?
Des)organizatã dupã tipicul unui Atelier de creaþie expoziþionalã, aceastã seratã, care se va derula Joi, 11 martie 2010, de la orele 19.00, este episodul-pilot dintr-un lung serial românesc, proiectat culturalo-financiar la nivel european, ºi intitulat: salvati muzeul severeanu! face si el ce poate
Muzeul "Maria și dr. G. Severeanu" Str. Henri Coandã 26, Sector 1, Bucuresti – România, via Evropa, Planeta Pãmînt, Unique~versul co(s)mic
Administrator central: Muzeul Municipiului Bucureºti – Palatul ªuþu Bd. Ion C. Brãtianu 2, Sector 3, Bucureºti – România http://www.muzeulbucurestiului.ro/
RSVP, liliana.hanganu@yahoo.com în programul lejer de lucru si de voie bunã avem “di tãte”... *muzicã bunã, de la clasici la cantautori-zdrãngãnitori, via folkiºti de marcã

Dialog Petru Ursache-Lucia Daramus

Petru Ursache este etnolog, estetician ºi istoric literar ( n. 15 mai 1931, în comuna Popeºti, jud. Iaºi ). Doctor în Filologie ( 1971 ), conducãtor de doctorate, disciplina Etnologie. Bibliotecar la Biblioteca judeþeanã „Gh. Asachi” ( 1956 – 1958 ), preparator – asistent ( 1958 – 1960 ), lector ( 1960 – 1977 ), conferenþiar ( 1977 – 1992 ), profesor ( 1992 – 2001 ) la Catedra de Literaturã românã ºi la Catedra de Literaturã comparatã. Profesor Emeritus al Universitãþii „Al. I. Cuza” ( 2001 ), Premiul de Excelenþã al Asociaþiei Scriitorilor Iaºi ( 2001 ), Premiul opera omnia acordat de Revista „Convorbiri literare”, Premiul opera omnia acordat de Biblioteca „Vasile Voiculescu”, Buzãu, 2001. Disponibilitatea de a sta de vorbã despre cultura românã, literaturã și esteticã l-a determinat sã aleagã ca împreunã cu Magda Ursache (Bãtrânul și Magda) și cu mine sã mergem seara pe dealul Copoului și sã dãm de mâncare la cãțeluși.

Emil Duta. Superba continuitate. Penitenciarul ferma de la Pelendava

Penitenciarul cu Regim Semideschis Pelendava este amplasat la 8 km est de municipiul Craiova, pe ºoseaua Craiova - Caracal “Unitatea are la origine fosta anexã P.C.R. înfiinþatã înainte de 1960” (bingo..), care ulterior a aparþinut de Oficiul Economic Central Carpaþi (1 noiembrie 1977). A funcþionat ca unitate componentã a Oficiului Economic Central Carpaþi pânã la 01 septembrie 1990 când s-a transformat în întreprinderea Agroindustrialã de Producþie ºi Prestaþii Craiova. La 01.04.1991 este preluatã de Serviciul Român de Informaþii Bucureºti sub denumirea de Societatea "Pelendava" Craiova. De la 01.06.1995 devine Unitatea de Producþie ºi Prestãri Servicii Pelendava Craiova (tot SRI) pânã în iunie 1999 când se transformã în penitenciar trecând în administrarea Ministerului Justiþiei - Direcþia Generalã a Penitenciarelor. Superbã continuitate, încã din anii 50 aceastã fermã nu ºi-a schimbat nici organizarea ºi nici modul de funcþionare – organizare militarizatã ºi mod de funcþionare cu circuit închis. în 60 de ani de existenþã uºile acestui stabiliment nu au fost niciodatã deschise publicului larg.

Magda Ursache. Paul Goma -dupa 33 de ani

Pe fond, cum zic juriºtii, rãzboiul Goma a fost declarat petru drepturile românilor. Inadaptabilul, inconvenabilul, incontrolabilul Goma a scris scrisori deschise de Securitate. A scris Cãtre Pavel Kohout ºi camarazii sãi; i-a scris lui Nicolae Ceauºescu, în acelaºi februarie '77, ca sã-i cearã sã semneze apelul de solidarizare cu cehii; fireºte, dacã nu se teme de Securitate; a scris Conferinþei de la Belgrad

Kocsis Francisko. Din Ceva trece pe-aproape.

Poetul și traducãtorul Kocsis Francisko a editat un nou volum de versuri. «Ceva trece pe-aproape», la Editura Ardealul din Târgu Mureș. Dacã ne luãm dupã liste, e al șaptelea volum de poeme, semnat de autor.
Am solicitat poetului un eșantion, pentru a prezenta cititorilor Asymetriei noua sa carte. Vi-l ofer cu îndemnul de a citi aceste texte care mie mi-au plãcut cu osebire. Sã lãsãm cuvintele, trãirile sã vinã la noi. Fãrã intermediar. Dan Culcer

Apel contra monopolului în cercetarea crimelor comunismului real

Difuzãm Apelul de mai jos, publicat în revista Observatorul cultural pentru rațiuni mai puțin legate de persoana cercetãtorului Marius Oprea, cât de continuitatea unei «strategii de explorare ºtiinþificã ºi de instrumentare juridicã a crimelor împotriva umanitãþii comise în timpul guvernãrii comuniste a României, o strategie recunoscutã pe plan internaþional pentru coerenþã, competenþã ºi spirit inovativ», strategie pe care a susținut-o Marius Oprea, ca director al unei instituții de cercetare de istorie recentã.
Dar susținem Apelul deasemenea pentru cã refuzãm sã acceptãm concentrarea monopolistã și personalizarea excesivã a eforturilor cercetãrilor de istorie recentã, ori din ce parte ar veni.
În loc sã restrângã pânã la sufocare eforturile instituționale în aceste domenii, pe care le considerãm prioritare, ale cercetãrii istoriei mentalitãților, acculturației violente și crimelor împotriva umanitãții, în numele pretextului care se cheamã crizã economicã, oamenii politici, pe care i-am delegat ca sã ne reprezinte, vor trebui sã gãseascã resursele necesare și sã menținã dinamicã efortului științific care a demarat foarte greu, dupã ce fusese blocat de cãtre cei care, cândva responsabili, se simțeau amenințați de el.
Asymetria