Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie

Maria Nitu. Dupa Sodoma între Scylla si Caribda*

În rãspãr cu parafraza unui slogan publicitar de vip ”dacã nu ești în lumea mondenã literarã, nu exiști!”, Alexandru Ecovoiu, un ”lup singuratic al prozei româneºti din ultimele decenii ” (Tudorel Urian), probeazã precaritatea mondenitãții și mai mult ca oricine argumenteazã solitudinea creatoare a unui scriitor.
Absent din reviste, polemici, confecționãri de star TV, fãrã a fi prolific (chiar parcimonios în scrieri publicate), impune cu fiecare apariție editorialã, care intrigã și incitã, insolitã de fiecare datã prin tematica sa, nominalizantã pentru premii. De altfel, cam jumãtate din cãrțile publicate au fost premiate. Dintr-o structurã interiorizantã, retractilã, nu aderã la vreun manifest artistic de grup, iar prin fizionomia literarã singularã nu e încadrabil în vreo parcelã distinctã din istoria literaturii române (cu oarece vecini și colocatari mai mult ori mai puțin zgomotoși). Consecințele, unele, nu au nici pe departe gust de ambrozie: nu e selectat în vreun program de propulsare în exterior, în loturi (reprezentative !) de festivaluri, gen ”Les Belles Etrangères”, ori traduceri finanțate național. Cu toate acestea, e tradus și apreciat în strãinãtate, prezent cu prozã în reviste literare și antologii, invitat pentru lecturi publice în Austria, Germania, Franþa, Spania etc.
S-a explicat aceastã prizare mai mare peste granițe, prin stil și tematicã de interes larg, fãrã ”specific național” (Cosmin Ciotloș) ori estic. Subiectele abordate - cu dozã de senzațional, ideile de actualitate vehiculate - ca suport arhitectonic, și stilul de expozeu neutru, fãrã brizbrizuri artistice ori peceți idiomatice îl fac cel mai ..occidental scriitor român.

Nicolae Trifon. Kadare si aromânii din Albania

« Ideologia puterii la Enver Hoxha depãșea simplul comunism, era mai repede un național-comunism. Sub comunism, statul albanez a fabricat miturile naționalismului albanez și i-a fãcut pe albanezi sã se identifice cu aceastã identitate redefinita, așa zisã « albanitate ». Acest proces a fost foarte uniformizant. în acest sens, identificarea tuturor cu aceastã identitate a implicat eliminarea altor identitãți. Minoritatea greacã a rezistat cel mai bine datoritã sprijinului adus de statul grec. Politicile de omogeneizare au fost foarte puternice fațã de valahi și de slavi. Presiunile, mediul general, absența școlarizãrii (în limba lor), toate acestea fãceau ca o parte dintre ei sã se simtã mai bine « uitând » de propria lor identitate. Totuși fenomenul nu e specific țãrii noastre, sunt și alții care l-au cunoscut și au construit state-națiuni pe bazã a ceea ce Levi-Strauss a numit « canibalism cultural ». Fatos Lubonja

Ion Coja. Conditiile echilibrului planetar

Echilibrul planetar credem cã are azi nevoie de aceastã reglementare internaționalã: menținerea planetei in statu quo nunc est – în starea de acum.

Isabela Vasiliu-Scraba, Himera discipolatului de la Paltinis

Isabela Vasiliu-Scraba, Himera discipolatului de la Pãltiniș, pretext de finã ironie din partea lui Noica

Așa zisa “Scoala de la Pãltinis” este de fapt o formulã ce ascunde abuzul invocãrii numelui unui mare filozof de cãtre cei care n-au produs mai nimic în domeniul filozofiei româneºti.

Constitutia Romaniei. Primatul Gintei. Protectia Majoritatii

Constatãm cã în Constituția României, ca și în legile țãrii, nu existã nici mãcar o singurã propoziție al cãrei subiect sã fie majoritatea româneascã! Nu existã nici mãcar o mențiune a acestei majoritãți! Avem convingerea cã aceeași situație o gãsim, din nou, la mai toate țãrile din Europa!Este o situație intolerabilã în raport cu efortul de dizolvare la care este supusã statalitatea românilor de cãtre interesele strãine. Am introdus textul acesta sub forma unei petiții la adresa de mai jos. http://www.change.org/fr/p%C3%A9titions/un-principe-constitutionnel-a-integrer-la-protection-de-la-majorit%C3%A9-la-primaut%C3%A9-de-la-gent Invitãm cititoriii revistei noastre sã o semneze, sperând cã sunt de acord cu principiul astfel enunțat
Asymetria

1. Cui se adreseazã petiția?

Destinatarii petiției sunt toți cetãțenii români ai României, doritori de a-și conserva și promova identitatea, tradițiile, valorile, de a se asigura cã ele se vor transmite, sub protecția Constituției, viitoarelor generații de români, venind dinspre cei care au construit România spre cei care o vor menține prin secole ca stat independent, suveran, unitar, național.

2. Ce dorim sã facã destinatarii?

Semnatarii petiției militeazã pentru introducerea în Constituția României a principiilor aici dezvoltate, a cãror imperativã necesitate decurge din argumentația expusã. Destinatarii decidenți vor realiza înscrierea principiilor necesare în Constituție și vor rãspunde juridic și politic în fața poporului român, ce se va putea exprima și prin referendum, de respectarea, aplicarea și garantarea juridicã a permanenței lor.

3. Pentru ce este importantã?

Este în interesul majoritãții populației României, adicã în interesul românilor, adicã al majoritãții, ca aplicarea principiului Gintei sã fie asiguratã constituțional fațã de agresiunile unor grupuri minoritare active, care se prezintã ca fiind reprezentante ale unor comunitãți etnice dar care sunt de fapt susținãtoarele unor interese particulare, de pãturã socialã sau ale unor interese economice sau politice strãine intereselor majoritãții. Inscrierea în Constituție corespunde aplicãrii reale a principiului majoritãții, cel care stã la baza democrației, combinat cu o reprezentare adecvatã, proporționalã a minoritãților existente și leale.

Radu Mares. Antimetafizica (proza)

«Pedeapsa cu moartea, temã surprinzãtoare, la care am ajuns pãrea a fi scoasã din rezerva strategicã, gest la care doar gazda are dreptul sã recurgã iar musafirul nu zice nu.»

Mitul culturii faustice

Tipul de culturã burghezã prezintã ca ideal valoric cunoaºterea, cercetarea tehnicã, tehnologicã, ºtiinþificã. Societatea burghezã debuteazã, astfel, cu o exaltare a concepþiei despre om ºi lume. Renaºterea cu antropocentismul ei se întoarce la antici tocmai spre a-l elibera de om de idoli ºi spirite, pentru a-i întãri încrederea în sine, în capacitatea-i intelectualã. Secolul luminilor european va reafirma în cultura burghezã primatul dezvoltãrii spirituale. Existã o temã literararã, ce apare deopotrivã în Renaºtere ºi în Secolul Luminilor: e vorba de dr. Faust.

Gheorghe Sãsãrman tradus de Ursula K. Le Guin

Colaboratorul, prietenul și fostul nostru coleg de liceu Gheorghe Sãsãrman ne dã o veste bunã. E vorba despre apariția versiunii engleze a unei din cãrțile sale, Squaring the Circle: A Pseudotreatise of Urbogony by Gheorghe Sãsãrman, tradusã și selectaã de cunoscuta autoare de literaturã științifico-fantasticã, Ursula K. Le Guin. îi urãm succes. Dan Culcer

Dan Culcer. Dezmembrare sau regionalizare ?

Partidul Popular Maghiar din Transilvania: Cea mai bunã formã de regionalizare ar fi întoarcerea la fostele principate româneºti: Moldova,Transilvania ºi Muntenia.

Ar putea fi evident și pentru orbi și idioți, adicã pentru conducerea politicã actualã a României, și sursã dogmaticã pentru ideologia slugilor actuale și viitoare, faptul cã programul strategic al «partidelor» etnice maghiare, de fapt organe de coordonare a mișcãrilor iredentiste, în colaborare cu guvernul Ungariei, este dezmembrarea României.

Idioții utili vor spune cã regionalizarea se face în cadrul federalizãrii Europei, cã Ungaria și ungurii ardeleni sunt europeni pânã în mãduva oaselor și pro-occidentali, cã nu existã o forțã militarã amenințãtoare la vest de Oradea, cã deci nu este nici un pericol, cã este naturalã dezmembrarea statelor naționale, formulã politicã desuetã în perspectiva marii entitãți superioare și protectoare care este Uniunea Europeanã. Doar cã se uitã, ignorã sau ascunde fațã de opinia publicã din România cã toate acestea sunt minciuni și cã unicul program politic care asigurã coeziunea națiunii maghiare este anularea pactului trianonic și recâștigarea teritoriilor pierdute de Ungaria Mare. Cã aceste teritorii erau și sunt locuite de alte națiuni și cã în ele maghiarii au fost cuceritori minoritari, nu are importanțã. Nu opun mitului maghiar dogma româneascã ci demografia ungureascã care nu era secretã pe vremea monarhiei dualiste, când monarhia ungarã nu se simțea în pericol și publica marea sa enciclopedie, unde toate cifrele aratã situația demograficã realã, românimea fiind majoritarã în Ardeal, Banat, Maramureș.

E vorba deci de un mit de folosințã internã pe care Ungaria l-a vrut transformat în program politic dupã 1919. Pentru asta toate mijloacele sunt bune. Se conteazã pânã și pe ignoranța majoritãții populației României și pe incultura istoricã și politicã a celor care ne conduc de douã decenii, pentru a strecura astfel de idei perverse de un iredentism mascat dar vizibil pentru orice privire lucidã și cultivatã.

Cã Revista 22 susține un astfel de program nu mai e de mirare, fiindcã face parte din programul sãu de intoxicare cu discursuri antinaționale a pãturii de cititori derutați și disponibili. Faptul cã știrea Mediafax este datã fãrã comentarii, este o dovadã în plus.

De multã vreme aveam intenția de a mã adresa celor câțiva prieteni sau amici maghiari, cunoscuți pe «baricade» sau bãnci anti-totalitare, pentru a-i întreba dacã evoluția opiniei publice maghiare nu-i neliniștește. Tãcerea lor fațã de toate fenomenele expresiei violente a rasismului din Ungaria sau din Ardeal, fațã de manifestãrile iredentiste din ce în ce mai vizibile și extinse nu doar cã mã îngrijoreazã, dar mã convinge cã presiunea mitului și a comunitãții de destin este prea mare pentru ca mulți dintre acești intelectuali, despre care altfel știu cã nu sunt decât niște naționaliști normali, neiubitori de excese și pacifiști,sã mai aibã forța de a reacționa prin delimitãri tranșante. Unii sunt prea bãtrâni. Eu însumi simt presiunea comunitãții mele și devin din ce în ce mai radical naționalist, revoltat fațã de incapacitatea guvernanților români de a rezista la presiunea globalizãrii, de a rezolva criza economicã și de a prezerva astfel independența și integritatea țãrii pe care o conduc altfel spre prãpastie.

Apropierea unor inși ca mine, naționaliști, adicã patrioți normali, de mișcãrile românești actuale obsedate de ordine și forțã, marcate de idealuri de militarizare a societãții civile, similare cu cele maghiare din Ungaria și din Ardeal, de care mã despart toate rezervele mentale și morale acumulate din tinerețe pânã acum, este un semn cã partenariatele de odinioarã nu mai sunt valabile.

Am încercat sã semnalez aceste falii și alunecãri de teren, propunând soluții probabil utopice pentru alții, plauzibile și organice pentru mine. Prietenul Cseke mi-a tradus mesajele în maghiarã. Dar lipsa de comentarii, de reacție, deși textele au fost expuse în locuri vizibile în termeni de comunicare, o interpretez simplu. Puținii maghiari care sunt eventual de acord cu mine nu au curajul sã facã public acordul lor, ceilalalți sunt atît de convinși de adevãrul lor încât prezența unor mesaje de tipul celor emise de mine le indicã doar prezența unei mãrunte falii în discursul dominant al globalizãrii. Ei ignorã prezența unui singular partener de discuție care îi cunoaște, deci nu poate fi pãcãlit, care nu e dispus sã negocieze nimic în termeni teritoriali, ci doar în termeni politici.

Data viitoare mã voi adresa probabil nominal prietenilor și foștilor mei amici, provocîndu-i la o reacție clarã. Nu se mai poate aștepta.

Dan Culcer

Statul roman, stat national poliglot

Dan Culcer despre Statul român, stat național poliglot
« Națiunea care separã întelepții de rãzboinici va avea lași care sã cugete și proști care sã lupte. »