Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie

A. E. Baconski despre oficialiazarea scriitorului

Rãspunsurile poetului A. E. Baconski la întrebãrile dispãrute ale Mariei Luiza Cristescu

Revista Vatra a publicat înainte de 1989 un interviu acordat de poetul A. E. Baconski prozatoarei Maria Luiza Cristescu. Acest text cunoscut publicului românesc cu întârziere a fost tipãrit în interstițiile unei cenzuri omniprezente chiar dupã sau mai ales dupã desființarea oficialã a instituției cenzurii prealabile, cunoscutã sub numele de Direcția Generalã a Presei și Tipãriturilor, de pe lângã Consiliul de Miniștri.
Manuscrisul olograf ar trebui sã fi supraviețuit în arhiva scriitoarei, din pãcate decedatã timpuriu. Reproducem facsimilul pe care l-am pãstrat în arhiva proprie și care va ajunge în fondul donat de noi Bibliotecii Universitarea Lucian Blaga din Cluj-Napoca. Chair și acum, la câteva decenii de la publicare și dupã schimbarea aparentã de regim, cuvintele Poetului își pãstreazã forța explozivã.
Dan Culcer

Magda Ursache. Memorialisti fara memorie II

«De repetat ºi iarãºi de repetat: nici un sistem totalitar nu rezistã fãrã sã se bazeze pe cooperanþi. Ceauºescu putea fi înlãturat fãrã vãrsare de sînge, dacã n-ar fi fãcut zid în juru-i atîþia lingãi. Aceiaºi care, reºapaþi, par gata sã ne prepare ideologic din nou, sã ne dezorienteze cu minciuna împlinirilor mãreþe ºi a dictaturii de dezvoltare, alimentînd trista, jalnica inconºtienþã a nostalgicilor.»
Magda URSACHE

Lansare Estetica lui Norman Manea de Claudiu Turcus

Lansare la Cãrtureºti Verona: Estetica lui Norman Manea de Claudiu Turcuº, Marþi, 15 mai, la ora 18.00, Editura Cartea Româneascã ºi Cãrtureºti Verona (str. Arthur Verona 13-15, sector 1, Bucureºti) vã invitã la lansarea volumului Estetica lui Norman Manea, de Claudiu Turcuº, apãrut recent în colecþia „Criticã ºi istorie literarã”.  Alãturi de autor, vor lua cuvîntul: Carmen Muºat ºi Paul Cornea.

Mariana Al-Saleh. Balcic si alte texte

Mangalia

în fiecare dimineaþã mã trezesc pescãruºii þipând
pe acoperiº.
Mã gândesc cã marea, în sfârºit, e-atât de aproape.
Dincolo de fereastrã furtunul se strecoarã grãbit
printre ºiruri înalte de plante, cu frunzele mari
ºi flori roºii.
Cu toate acestea, strada pare cã doarme cufundatã-n tãcere.
între pereþii albi, privesc perdeaua de pânzã albastrã
ª-aºtept, aºtept rãbdãtoare sã intre pe geam
mirosul cunoscut de cafea…

Balcic

Am cãutat ºi eu îndelung visatele creste albe de calcar
spre care suiau cândva legãnat mãgãruºi.
N-am gãsit nici terasele turcilor, cu poeþii lor visãtori.
Astãzi nimeni nu picteazã ceru-alburiu ºi marea seninã.

Lângã þãrm pescãruºi se strâng hoarde ºi vâneazã din zbor
bancul de peºti argintii. Apa se tulburã pentru o clipã ºi-atât.
Glasul lor sparge liniºtea zilei, iar marea duce cu sine, tãcutã,
o altã poveste despre moarte ºi viaþã.

Balcicul astãzi e-o o mare de doruri ºi ºoapte
alergând ca niºte umbre pe aleile castelului vechi.

ªi pietrele-acestea, cu urmele lor sãpate adânc,
pietrele peste care susurã molcom apa limpede a fântânilor…

Departe, marea nesfârºitã ºi calmã se uneºte cu cerul.
Noaptea coboarã încet peste mine ºi peste toate.
Simt cum îmi umple nãrile mirosul puternic de aer sãrat.

La castel, vântul mângâie crengile copacilor bãtrâni.

Noiembrie 2011

Mariana Al-Saleh

Dan CULCER. Despre demnitate si umilinta

O lungã ºi aproape integralã epocã de anomie.

Manuela Schvartemberg-Ene. ALTERITATEA SI ALTRUISMUL

Gândind din perspectiva conform cãreia vitalitatea noastrã ca fiinþe umane este un deziderat principal, ne întrebãm: cum vom supravieþui ca persoane dacã dialogul eului cu celãlalt nu este întemeiat pe dorinþa de deschidere, pe disponibilitatea cãtre dãruire ?

Sanda Cordos. Lumi din cuvinte. Reprezentari si identitati in literatur

« Indiferent de deceniul, ideologia sau problematica pe care o investigheazã, indiferent cã se ocupã de reprezentãrile transversale (la fixarea cãrora participã operele mai multor scriitori) sau de cele individuale (care angajeazã doar opera unui singur autor), eseurile Sandei Cordoº traseazã o hartã a literaturii române postbelice, evidenþiind ideologii literare ºi reprezentãri comunitare acute ºi de neignorat, ºi dau seamã, astfel, de forþa de reprezentare a literaturii, ca ºi de puterea de seducþie a lumii asupra cãreia se exercitã, cu atît mai seducãtoare (într-o ecuaþie proprie artei) cu cît este mai primejdioasã.»

Magda Ursache. Pretul succesului sau pînda si seductia

Demnitatea, mîndria, decenþa nu existau la profitorii din comunism. Da, banii n-or fi avînd miros, dar altele au. ªi nu de flori.

Magda Ursache. Memorialisti fara memorie (I)

Unii se rãtãcesc fãrã voie în labirintul amintirilor, din cauza memoriei trãdãtoare. Alþii, cei mai mulþi, sunt pseudo-amnezici. Din acelaºi orgoliu, cei mai docili o fac pe nesupuºii, se vor transfiguraþi la chip în rebeli.

Ion Nete. RUGATI-VA SA NU EXISTE DUMNEZEU

Bagã de seamã, îþi iau o alviþã, da una din ale mai lungi, sã ai ce legumi tot drumul, pânã ajungem acasã… O fac, numai, aºa, sã þii minte cât ai fi ziua când te-am dus, întâia oarã, la bâlci !