Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie

Ioan Rosca. Folosirea statului în jaful funciar comunisto-fesenist

�ntreb�ri care a� fi dorit s� (mi) se pun�

Au trecut dou� zile de c�nd am publicat la http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-3-2012-1 raportul "Folosirea statului �n jaful funciar comunisto-fesenist", care m-a costat c��iva ani de studiu, trimi��ndu-l pe email la foarte mul�i activi�ti civici �i replic�ndu-l pe multe grupuri Facebook, dedicate c�ut�rii unei ie�iri din �nfund�tura �n care se afl� Rom�nia. Nu am primit �nc� nici o observa�ie de con�inut, nici o sugestie despre cum am putea dep�i situa�ia descris�, doar c�teva saluturi �ncurajatoare �i o �ntrebare global� : "Ce-i de f�cut ?". Ceea ce mi se pare simptomatic- nelini�titor.

Nu e suficient s� fii revoltat, mai trebuie s� �tii foarte bine de/pe ce. Inclusiv �n�eleg�nd tributul pl�tit complexit��ii, care ne paralizeaz� mai eficace dec�t represiunea. C�nd trece dincolo de scara inteligibilit��ii, crima nu mai poate fi contracarat� clasic, cer�nd un uria� efort de �n�elegere sistemic�. Ori tocmai de simplitate ne este, firesc, dor… �i eu detest alienarea labirintic� a intelectului. �i eu a� vrea s� tr�iesc la scar� uman�, sc�p�nd din mega-mu�uroiul mondializant. Dar v�d c� aripa progresului domesticitor m-ar g�si oriunde a� �ncerca s� fug. Nu pot face altceva pentru coagularea unui sens eliberator dec�t s� �ncerc explicarea a ce am �n�eles, muncind mult, pentru a u�ura sarcina altor �nseta�i de cuno�tere. Resemn�ndu-m� la postura de interpret subiectiv al realit��ii, care �ncearc� s� st�rneasc� rezonan�e.
Revin (�ntreb�ndu-m� dac� �n epoca bombardamentului cu mii de mesaje zilnice, mai pot capta aten�ia asupra unui text lung �i dens) formul�nd �ntrebari pe care m� a�teptam s� le provoace raportul meu, celor care vor s� opreasc� decaderea �arii �i a omului.

�tiu lupt�torii pentru o Rom�nie curat� cum se �mpletesc mecanismele distructive expuse �n raportul meu, provoc�nd evolu�ie social� patologic� ? Au �n�eles activi�tii civici cu ce fel de boal� se lupt�, ce mecanisme degenerative combat, cum se produce degradarea fiziologiei comunit��ilor ? Sau vor s� o ia de la cap�t, f�r� a se mai uita �n urm�, sper�nd c� se poate urca spre viitor cu spatele la trecut ? Nu e important s� se �n�eleag�, ca exemplu de macro-proces nociv, ce s-a �nt�mplat cu fondul nostru funciar ? Cum se poate sprijini explicarea civic�, la scar� na�ional�, pentru astfel de subiecte-�int� ? Cum ar trebui reorganizat� educa�ia �i eliberat� media, astfel �nc�t s� asigure cet��enilor dreptul la cunoa�terea faptelor, �n�elegerea fenomenelor �i perceperea sensurilor, adic� s� m�reasc� priza asupra realit��ii (�n loc s� catalizeze evaziunea anesteziant� �n "virtualitate"), �nc�t democra�ia s� nu mai fie o fars� ?

Trebuie stavilit� presiunea parazi�ilor spre vinderea p�m�ntului rom�nesc str�inilor, de c�tre latifundiarii crea�i de tranzi�ie sau de c�tre micii proprietari descuraja�i ? Este aceast� spoliere inevitabil�, o consecin�� fireasc� a "integr�rii in Europa", o "daun� colateral�" la care trebuie s� ne resemn�m ? Sau e o lovitur� colonial� tipic�, pe care trebuie s� o combatem energic, dac� vrem s� ne p�str�m libertatea individual� �i demnitatea na�ional� ? Cum putem opri t�v�lugul "pie�ei funciare", z�g�zui potopul specula�iilor imobiliare, contracara "cosmopolitismul" pr�dalnic ? Putem folosi, printre altele, faptul c� marii v�nz�tori au achizi�ionat p�m�ntul doar aparent licit ? De ce nu au putut fi anulate p�n� acum titlurile de proprietate nelegitime, f�cute cadou de FSN acoli�ilor �i societ��ilor comerciale privatizate ulterior ? De ce nu am putea face de acum �ncolo corec�iile de rigoare ? Ca s� nu ajungem la na�ionalizare, nu ar trebui s� definim un program coerent de verificare �i confiscare a averilor (funciare) acaparate dup� 1989, �n urma unor sentin�e drepte, date �n procese conduse de o justi�ie deparazitat� ?

Ce m�suri trebuie luate pentru a �nceta descurajarea sistematic� a micului produc�tor, leh�mitirea �i lep�darea de p�m�nt ? Cum poate fi el sprijinit, pentru a nu-�i vinde lotul decent, ci a putea s� �i-l valorifice, muncind cu folos �i �ntre�in�ndu-se din asta ? Dorim apropierea produc�tor-consumator sau �ngro�area pungii �i p�turii intermediarilor ? Nu se poate sprijini distribu�ia produc�iei agricole interne ? De ce nu punem la punct o re�ea de birouri informatizate pentru optimizarea achizi�iilor �i valorificarea produselor - �n fiecare comun� ? Nu se poate desfiin�a mafia pie�elor, eliber�nd prim�riile �i poli�iile locale de complici corup�i ? Nu se pot pune la punct spa�ii de depozitare pentru iarn�, �nc�t micii produc�tori s� nu mai fie sili�i s�-�i v�nd� recolta pe nimic ? Nu se pot �nfiin�a centre locale de sprijin, de la informare p�n� la utilaje ? Nu se poate organiza un sistem na�ional de creditare, bazat pe solidaritate ? Nu se poate provoca asocierea s�n�toas�, pe baza unor statute solide, cu garan�ii reale �mpotriva escrocheriilor ? Nu se poate sc�pa de modelul�sifon�rii avu�iei spre "centru", cre�nd �i la �ar� condi�ii decente de via�� ? Cum ar trebui pedepsi�i cei care fac s� nu se poat� produce, sabot�nd rena�terea agrar� a rom�nilor, refacerea satului rom�nesc ?

Cum se poate repara distrugerea delictual� a activelor CAP �n 1991, �nstr�inarea lor prin pseudo-licita�ii, na�ionalizarea unei p�r�i de c�tre stat ? Cine �i cum pl�te�te (pentru) pensiile refuzate fo�tilor cooperatori, pentru via�a de mizerie care i-a condamnat practic la moarte lent� ? Cine �i cum pl�te�te pentru suferin�ele celor c�rora Legea, Comisiile sau Justi�ia le-a tergiversat sau refuzat retrocedarea terenului ��r�nesc, dup� 1989 ? De ce a c�p�tat prioritate restituirea sau concesionarea unor propriet��i mari, unor persoane aflate �n afara Rom�niei, fa�� de refacerea gospod�riilor de la �ar� ? Cum repar�m nedrept��i ca aceea f�cuta lui �te�ca, ca s� reabilit�m lupta pentru justi�ie social� ? L�s�m victimele s� mai a�tepte c�teva decenii repararea "reducerilor" dolosive sau compensarea dubioas� prin fondul "Proprietatea"? Ce facem cu cei care au profitat de jaf, �mbog��indu-se ? Dar cu cei care au distrus multe active, ca s� le poat� acapara ? Cum pot fi cerceta�i �i pedepsi�i cei care au comis sau pus la cale opera�ia de spoliere a adev�ra�ilor proprietari, de c�tre mafia fesenist� ?

Nu se pot cerceta dosarele tratate �n batjocur� de Comisiile de fond funciar, sau judecate str�mb �n instan�e (�i nu numai pe fond funciar), �nc�t s� fie reparate nedrept��ile, pedepsite persoanele care le-au comis, sco�i din func�ie judec�torii nocivi, care �i-au folosit libertatea pentru a decide injust ? Nu se pot face ac�iunile �n regres cerute de lege, pentru ca pierderile statului "comitent" s� fie recuperate de la prepu�ii necinsti�i sau indolen�i ? Nu se pot g�si cei care au legiferat perfid, sau care au indicat discret ca repara�iile s� fie limitate, sau au cerut ca dosarele (de la comisii, judec�torii, tribunale, procuraturi, etc) s� nu fie p�strate, ca s� se �terg� urmele ? Cum trebuie eliberate Arhivele Nationale din ghearele paznicilor, pu�i de mafie s� ascund� urmele, s� �mpiedice g�sirea probelor ? Ce legi anti-transparen�� trebuie �nl�turate din calea drept��ii sociale ?

L�s�m �n continuare s� ne vr�jeasc� propagandi�tii juridici interesa�i, care predic� dogma legitimit��ii legii (o prezum�ie absolut� pe care ar vrea s� o respect�m chiar �i c�nd e contrazis� de realitate) �i vor s� nu observ�m legile concepute cu inten�ii �i efecte criminale, de c�tre cei care au pus m�na pe ma�ina legislativ� ? Putem demistifica ideologia juridic� a ocupan�ilor comuni�ti, concepe mecanisme de penalizare a delictelor supra-legale (folosirea legii �n dauna societ��ii) ? �n�elegem c� statul (rom�n) nu ar fi putut fi transformat �ntr-un instrument de dominare, domesticire �i exploatare a cet��enilor, dac� pretinsele garan�ii contra deturn�rii, prop�v�duite de teoreticieni, ar fi altceva dec�t farse ? Lu�m not� c� o band� a putut face ce vrea din noi, din 1944 p�n� azi, numai pentru c� a putut captura statul ? La ce scar� �i cum poate fi reorganizat� cetatea, �nc�t s� fie �ngreunat� uzurparea ei progresiv� sau ocuparea ei brusc� ? Observ�m c� nimeni nu a ap�rat "micile interese" ale robilor sapei, c� ��ranii s�nt prea departe de parlament ca s� conteze politic, c� a�a-zisa "reprezentare" e o f�c�tur� ? Demont�m ap�rarea Sistemului prin ridiculizarea "teoriei conspira�iei", explic�nd cum se produce capturarea condu�ilor de c�tre conduc�tori, �n societatea modern� ?

Etc. Etc. Etc. �ntrerup aici lista, c�ci nu mi-am propus s� epuizez subiectul, ci doar s�-l deschid. E r�ndul altora s� g�ndeasc� sau s� fac�. Nu (mai) cred c� pot face pentru Bine, altceva dec�t s� descriu cum func�ionez� R�ul.

Ioan Ro�ca 2.02.2012

Mihai Sin. Neputinta intelectuala

«Nu-i exclus ca unii din cei afla�i la putere [în Rusia] s� fi gândit cât de cât c� s-ar putea „inspira” din gândirea lui Soljeni�în, dar iar�i s-a v�zut c� un tip de gândire intelectual-vizonar� nu poate coexista cu tipul de gândire politic�, mai ales când acesta din urm� apar�ine unor indivizi lipsi�i de orice „altitudine”, fie ea �i politic�.»

Mihai Sin

Titus Filipas. Psihanaliza lui Sigmund Freud si Ideologia primara

Chiar �i psihanaliza se dezvolt� din Ideologia primar� fundamentat� pe metoda analitic� atunci c�nd aceasta este aplicat� la senza�ii.

Titus Filipas. A fost influentat Camil Petrescu de Ideologia primara?

Unul dintre c�rturarii români care s-a aplecat cu mult� aten�ie c�tre studierea industrialismului românesc pre-1848 a fost Camil Petrescu (1894 - 1957). O parte dintre datele strânse de domnia sa cu acel prilej constituie osatura romanului „Un om între oameni” r�mas neterminat.
Titus Filipaș

Alex Goldis lanseaza volumul Critica în transee

Alex Goldi� �i lanseaz� volumul Critica �n tran�ee la Libr�ria Bastilia din Bucure�ti
Joi, 2 februarie, de la ora 18.00, la Libr�ria Bastilia din Bucure�ti (Pia�a Roman� nr. 5) va avea loc lansarea volumului de critic� �i istorie literar� Critica �n tran�ee. De la realismul socialist la autonomia esteticului, semnat de Alex Goldi� �i ap�rut recent la Editura Cartea Rom�neasc�.
�
Prezint�: Paul Cornea, Eugen Negrici �i Paul Cernat
�

Isabela Vasiliu-Scraba: Produsul 'Culianu' - o noua ipoteza

Produsul “Culianu” �i o nou� ipotez� privitoare la asasinatul politic de la Chicago

Magda URSACHE. Cenzura fricii

«�ntrebarea corect�, �n opinia mea, nu este: am avut sau n-am avut literatur� samizdat, ci: din cauza cui a fost at�ta c�t� a fost – pu�in� – literatur� secret�?»
Magda URSACHE
Cenzura fricii

Magda URSACHE. Save pe document

Note de lectur� și rememor�ri pe marginea c�rții Lilianei Corobca Epurarea c�r�ilor �n Rom�nia (1944-1964). Documente, Editura Tritonic, 2010, o cercetare temeinic� a modului de funcționare și organizare a cenzurii comuniste �n Rom�nia�dup� 1944, lucrare pe care o recomand�m.
Asymetria

Apel pentru constituirea unei alternative contestatare

Apel pentru constituirea unei alternative contestatare

Românii s-au s�turat de farsa "alegerii" între aripile FSN care i�i împart prada jefuit� popula�iei capturate în statul uzurpat. Ei simt c� ideologiiile care par a se confrunta : comunismul nostalgic �i capitalismul s�lbatec, nu sînt decît diversiuni pentru acoperirea intereselor celor care au comis "tranzi�ia criminal�", distrugînd �ara pentru a se îmbog��i nemeritat.
Majoritatea a in�eles c� nu e reprezentat� nici de PDL nici de USL, c� ho�ii s-au convertit continuu, c� politicienii se c�p�tuiesc slujind mercenar interese str�ine. Unii au aflat c� în afara zonei sinistrate politic din Europa de Est exist� curente de emancipare cet��eneasc�, c� in lumea civilizat� civism înseamn� : democra�ie real�, direct� sau economic�, ecologie profund� �i moral� cre�tin�, condi�ie uman� demn�- larg distribuit�. Al�ii au devenit con�tien�i c� r�mînerea la putere a vinova�ilor împiedic� repararea nedrept��ilor, cercetarea fur�ciunilor, anularea "privatiz�rilor", denu�area "ingineriilor" ilicite, recuperarea activelor nedistruse �i pedepsirea jefuitorilor, controlul averilor, tratarea patologiei sociale, ap�rarea s�n�t��ii celor mul�i, in�l�area con�tiin�elor prin educare �i informare cinstit�.
Manifesta�iile de protest arat� c� poporul, îndelung domesticit, de�i s-a s�turat de exploatatori, nu vede direc�ia ie�irii din tunel, fiind am�git c� Europa ne-ar impune s� ne suport�m resemna�i c�l�ii, ca administratori neocoloniali. Ca s� anime lupta de eliberare, oamenii au nevoie de o alternativ� real�, altfel nu pot sc�pa de pesimism �i lehamite, r�mînînd în ghearele compromisurilor pentru supravie�uire, domestici�i de Media aservit�, care propov�duie�te necontenit supunerea. Evadarea min�ii cere o fereastr� spre libertate.
De aceea grupurile contestatare trebuie s� treac� peste diferen�e, nuan�e, ambi�ii �i orgolii �i s� urm�reasc� federarea în ac�iune, întru înfruntarea solidar� a sistemului putred. Popula�ia revoltat� are nevoie de o stea polar� consistent�, de rezisten�� coerent�. De-abia dup� eventuala r�sturnare a clicii parazitare ar c�p�ta sens confrunt�rile de concep�ie, metod�, program, ar putea fi negociate diferen�ele de interese �i n�zuin�e. Grupurile anti-sistem care nu pun um�rul la efortul comun de eliberare a României dovedesc sterilitate, orbire, veleitarism sau rea credin�a.

18 ianuarie 2012
Piața Universit�ții
Ioan Ro�ca,
fost grevist al foamei in Pia�a Universit��ii, ini�iator al Ac�iunii pentru Eliberarea României

Ion Filipciuc. ANIVERSARE APRIORICA LA ,BUCOVINA LITERARA'

Aproximații culturale sau ambiții deșarte? Un neo-activist aranjeaz� dup� bunul s�u plac cronologia.