|
Modules · Pagina Principală · Arhive · AvantGo · Avertizari · Contul personal · Conținuturi · Members_List · Recommend_Us · Search · Submit_News · Top |
|
Who's Online Sunteți utilizator Anonim. Vă puteți inregistra gratuit dacă apăsați aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages |
[ Mergeți la pagina principala | Selectați un topic nou ] |
Polemici: Ruxandra A. Badea. Scrisoare deschisa catre domnul Ion CaramitruColaborator scrie " SCRISOARE DESCHISA CATRE PRESEDINTELE UNITER, DOMNUL ION CARAMITRU 22 aprilie 2010 Stimate domnule Ion Caramitru, Va adresez o scrisoare deschisa pentru ca subiectul pe care as dori sa il abordez nu este doar de interes personal, ci si de interes public pentru oricare cetatean interesat de viata culturala si, in special, de lumea teatrului din Romania. In data de 19 Aprilie 2010 am urmarit cu mare interes Gala Premiilor UNITER. Interesul mi-a fost sporit si de faptul ca piesa mea de teatru ‘Reluare’ a intrat, alaturi de trei alte piese, in selectia finala a concursului de dramaturgie ‘Cea mai buna piesa romaneasca a anului 2009’. Am asteptat cu nerabdare sa primesc invitatia de a participa la Gala UNITER la fel ca ceilalti nominalizati din randul actorilor, regizorilor, scenografilor s.a.m.d. Insa invitatia nu a venit. Asa cum nu a venit nici telefonul sau scrisoarea care ar fi trebuit sa instiinteze cei patru dramaturgi care au fost alesi pentru Selectia Finala. Ruxandra A. Badea " |
|
Publicat de asymetria pe Tuesday, May 25 @ 20:13:45 CEST (167 citiri) (Citiți in continuare... | 4247 octeți in plus | Polemici | Scor: 5) |
|
Fulgurații: Mihai PETRE. Si daca ne desteptam, ce facem? Mihai PETRE scrie "Remarca asupra articolului -"Noica despre reinventarea Europei" “Idealul european a devenit nu perfecția câștigată prin meditație, umilință și iubire, ci forța egoistă, forță câștigată prin toate ingeniozitățile rațiunii, prin acumularea bogățiilor și prin luptă, adică prin ură” (Alex. Busuioceanu) Am sa fac cateva remarci vis-a-vis de motto-ul articolului intrucat tema "reinventarea Europei" este actuala si va mai fi mult timp de aici incolo. Reinventarea Europei este in primul rand un termen mult prea "mare" pentru români. Iar motto-ul este demn de orice altceva in afara de a fi un motto mai ales in acest moment in care dorim sa ne integram in cadrul Uniunii Europene. Mihai PETRE" |
|
Publicat de asymetria pe Tuesday, May 25 @ 20:09:45 CEST (158 citiri) (Citiți in continuare... | 2000 octeți in plus | Fulgurații | Scor: 0) |
|
Eseuri: Liliana Corobca. Personajul scriitor Republicam, nu doar pentru uzul mai tinerilor cititori, un fragment din cartea Lilianei Corobca, cercetatoare la Institutul G. Calinescu. Personajul scriitor 3.0. Personajul scriitor 3.1. ,,Scriitorii" din Patul lui Procust 3.1.1. ,,Cazul" Ladima Acum nu mai vreau sã demonstrez nimic, dar în urma multor lecturi, am avut, la un moment dat, impresia cã, dacã subiectul discuției era Ladima, tonul devenea solemn, aproape patetic sau tragic, Ladima fiind poetul genial de care și-a bãtut joc o ,,matroanã trivialã" și care n-a fost înțeles și apreciat de societate. De aceea, inițial acest subcapiltol trebuia sã aibã urmãtoarea schemã: cel puțin 20 de critici (și istorici literari) trebuiau sã afirme cã Ladima-i mare poet (urmând sã înșirui citatele cuvenite în ordine cronologicã, de pildã), iar eu, punându-mi în fațã opera poeticã (modestã) a acestui poet și cercetând-o atent, urma sã ajung la concluzia cã nu, domnilor, Ladima nu este un poet genial, un poet unic, un poet remarcabil etc., etc… Dar... socoteala de-acasã n-a coincis cu cea din târg. Declarãm de la bun început cu sinceritate cã, de fapt, prea puțini au spus cã Ladima e chiar un poet genial și, dacã au spus-o, a fost mai degrabã dintr-o inerție a clișeului (stabilit în primul rând de Fred Vasilescu), decât dintr-o convingere criticã sui generis. Din respect pentru munca mea, acest ,,text" va exista totuși avându-l ca obiect pe G. D. Ladima în toate ipostazele lui. O primã caracteristicã ar fi asemãnarea (observatã de critica literarã) cu modelul eminescian al poetului de geniu. ,,Închipuiți-vã, ne îndeamnã Perpessicius, reeditat, în condițiile societãții de astãzi, destinul unui Eminescu, poet neînțels și izolat, ziarist expus jignirilor oricãrui patron cu firmã înscrisã la tribunal, și pe deasupra amant fãrã satisfacții, și veți vedea însãși drama existenței lui George Demetru Ladima" (Camil Petrescu interpretat de... 1984: 128). Câteva asemãnãri cu Eminescu gãsește și Gh. Lãzãrescu: ,,De altfel, în creionarea lui Ladima, par a fi fost puse la contribuție și anumite trãsãturi ale omului Eminescu, precum și câteva aspecte din viața lui: sãrãcia dureroasã dar suportatã cu mândrie, disprețul pentru viața mondenã, intransigența de polemist scãpat de sub controlul patronilor politici ai ziarului" (Lãzãrescu 1983: 74-75). În studiul În cãutarea autenticitãții, Dumitru Micu face de asemenea o paralelã: ,,George Demetru Ladima reediteazã, social, situația lui Eminescu. Într-o scrisoare, Eminescu zice cã nu voia sã afle posteritatea cã ,,a suferit de foame". O mãrturisire analoagã îi este atribuitã, postum, lui Ladima: ,,Orice, dar sã nu se știe cã (...), om în toatã firea, am suferit de foame" (Micu 1992: 187). Ladima reediteazã însã și opera eminescianã. ,,Oricât de extravagantã ar pãrea comparația, relația specularã din Patul lui Procust e similarã cu cea instituitã de poemul eminescian: drama vine din incapacitatea femeii de a gândi iubirea stelarã proiectatã de bãrbat. De o parte și de alta, conflictul inițial dintre idealistul incurabil (Hyperion -Ladima) și alter-ego-ul lui frivol, dezabuzat (Cãtãlin - Fred), se neutralizeazã treptat prin rãsfrângerea în apele acelorași oglinzi deformatoare (Cãtãlina - Emilia - doamna T.). [...] Procurorul care ancheteazã asupra morții lui Ladima îl socotește drept ,,unul dintre cei mai de seamã poeți ai noștri, de la Eminescu încoace, deși era aproape necunoscut marelui public.[…] Într-o discuție cu același Ladima, Fred se referã și el la scrisorile lui Eminescu" (Ciocârlie, Femei în fața oglinzii 1988: 58-59). Amintim cititorilor cã fragmentul la care se referã Corina Ciocârlie (unicul unde Fred face referințã la scrisorile lui Eminescu) este acela în care tânãrul aviator îi ține lui Ladima o lecție de modã. Cunoaștem pasajul. Se ajunge la ciorapi și apoi la concluzia cã dacã aceștia sunt de proastã calitate, ți se umflã picioarele: Pânã când, așa printr-o asociație de idei, am descoperit cã de câte ori puneam ciorapii cumpãrați la Roman, de atâtea ori mi se umflau picioarele. I-am aruncat și-am scãpat de necaz. Mai târziu un chimist mi-a explicat cã erau vopsiți, economicos, cu vopsea toxicã, proastã, neprecipitatã, care intra în pielea piciorului, umflându-l și provocând o transpirație toxicã. Ladima se fãcuse palid, în mod comic, ca un sergent major care are lipsã la magazie. - Știi cã eu sufãr foarte mult de picioare... Mi se umflã... Am început sã râd, eu acum. - La dumneata trebuie sã fie altceva... Așa sunt scriitorii... N-ai vãzut cã în scrisorile lui, Eminescu se vãieta mereu cã-i sunt picioarele umflate" (Camil Petrescu, Patul lui Procust 1994: 179-180). Acesta este renumitul fragment din care reiese cã Fred Vasulescu e primul (înaintea criticilor literari) care îl ,,comparã" pe Ladima cu Eminescu (procurorul o face mai pe la sfârșitul romanului). Fiecare are dreptul sã vadã în Ladima un tip ,,eminescian", pentru cã așa l-a înțeles și autorul. Altã ipostazã a acestui personaj (controversatã, de altfel) este aceea de alter ego-u al autorului. Dumitru Micu afirmã cã ,,în Patul lui Procust, romancierul se autoproiecteazã în douã personaje: Fred și Ladima. Declarat, doar în al doilea. Ladima semneazã în subsolurile cãrții articole și poezii publicate de Camil Petrescu sub numele propriu" (1992: 190). Ov. S. Crohmãlniceanu face observația cã ,,...autorul și-a descoperit eroii tot într-însul. Altfel zis, în Camil Petrescu au existat mereu un Fred Vasilescu, o doamnã T. și un Ladima. [...] Pe de altã parte, a nutrit aspirația cãtre absolut a lui Ladima și s-a simțit tot timpul osândit la o existențã de proletar intelectual. A practicat ca gazetar donchișotismul eroului sãu, cu o similitudine a atitudinilor mergând pânã acolo încât sã-i poatã atribui fãrã nici o modificare acestuia articolele pe care le-a publicat el în Omul liber. Datoritã unei adevãrate identitãți sufletești nu s-a sfiit sã-și însușeascã poeziile lui, care au apãrut semnate de Camil Petrescu" (Cinci prozatori în cinci feluri de lecturã 1989: 208-209). Notița: Cărtile publicate de Liliana COROBCA : Alexandru BUSUIOCEANU, Un roman epistolar al exilului romanesc, corespondenta (1942-1950), Vol. I, Editie critica, note, traduceri si Scrisoare introductiva de Liliana Corobca, Editura Jurnalul literar, Colectia „Symposium“ (nr. 8), Bucuresti, 2003, 304 p. Negrissimo, Editura Arc, Colectia „Prima verba“, Chisinau, 2003, 216 p. Personajul in romanul romanesc interbelic, Editura Universitatii din Bucuresti, 2003, 216 p. (din care republicam, cu acordul autoarei un capitol). In numărul următor al Asymetriei vom publica contribuția inedită, documentară a Ilenei Corobca despre raporturile dintre cenzura din România și așa zisa Comisie Aliată de Control, oficină de fapt sub control sovietic exclusiv, precum și date despre funcționarea și organizarea CENZURII în România după 1945, studiu realizat pe baza cercetării în Arhivele naționale a Fondului DIRECȚIEI GENERALE A PRESEI ȘI TIPĂRITURILOR. |
|
Publicat de asymetria pe Sunday, March 16 @ 17:46:40 CET (987 citiri) (Citiți in continuare... | 71704 octeți in plus | Eseuri | Scor: 5) |
|
Eseuri: Teodor-Florin Zanoaga. Un roman inoubliable: Maria Chapdelaine Colaborator scrie "De tous les romans de Louis Hémon, Maria Chapdelaine est, sans doute, le plus connu. L'écrivain présente aux Européens la vie et la civilisation québécoises à travers la vie de tous les jours de la famille Chapdelaine. Teodor-Florin Zanoaga" |
|
Publicat de asymetria pe Friday, March 14 @ 22:58:20 CET (1500 citiri) (Citiți in continuare... | 19547 octeți in plus | Eseuri | Scor: 0) |
|
Bio-bibliografii: Tabel cronologic Camil Petrescu viorelacodreanu scrie "Publicam acest tabel cronologic trimis de un colaborator, Viorela Codreanu, sub rezerva unei confirmari a rolului colaboratoarei noastre în redactarea lui. Data fiind utilitatea tabelului pentru cititorii nostri scolari, publicarea ni s-a parut totusi oportuna." |
|
Publicat de asymetria pe Friday, October 05 @ 15:01:02 CEST (4729 citiri) (Citiți in continuare... | 37829 octeți in plus | Bio-bibliografii | Scor: 2.33) |
|
Jurnal: Radu Petrescu Titus Filipas scrie " Calitatea vieții intelectualului român este definită de calitatea vinului împărtășit la marele Banchet al Ideilor, într- o înțelegere pe care mereu o cere credința noastră, înțelegere care totdeauna urmează credinței adevărate." |
|
Publicat de asymetria pe Tuesday, October 02 @ 22:02:02 CEST (672 citiri) (Citiți in continuare... | 835 octeți in plus | Jurnal | Scor: 0) |
|
Bio-bibliografii: Petre Diaconu (1924- 2007). O bio-bliografie. Petre Diaconu (1924- 2007). a fost un arheologi, un savant, 'un om cu o mare cultura pentru lumea artistilor pe care i-a cunoscut si apreciat, un ortodox în care smerenia se împletea cu demnitatea', scrie Emilia Corbu, evocînd personalitatea celui dispărut. A lucrat la Institutul de Arheologie din Bucuresti din 1951 pâna în 1991, când s-a pensionat. A fost pe 19 santiere arheologice de-a lungul întregi tari. Publicăm un curriculum vitae și lista de lucrări a savantului în cadrul seriei noastre de bio-bibliografii. Sursa informațiilor de mai jos despre arheologul Petre Diaconu este situl Institutului de Memorie Culturala. Scopul nostru este constituirea unei baze de date privind savantii României, ca modele de viață. Asymetria |
|
Publicat de asymetria pe Thursday, June 14 @ 18:43:22 CEST (1531 citiri) (Citiți in continuare... | 41424 octeți in plus | Bio-bibliografii | Scor: 0) |
|
Interviu: Prozatorul Mihai Sin în dialog cu Iolanda Malamen Este Mihai Sin un scriitor uitat, necitit, care a fost citit în mod inadecvat, sau chiar răstălmăcit, cum s-ar părea după tăcerea care s-a lăsat peste importanta sa operă, fiindcă unul din romanele sale, Quo vadis, Domine? a fost prezentat ca un elogiu al "Securitații patriotice" în anii '90, într-un registru politic deformant? Interviul de mai jos nu răspunde la această întrebare retorică. Nu iau acum în discuție valoarea romanului în chestiune și nici sensul mesajului său. Dar știu că proza lui Mihai Sin, despre care am scris la momentul începutului, merită să fie recitită liber de prejudecăți și să i se acorde locul care i se cuvine, printre cele mai durabile realizări ale sfârșitului de secol, dincolo de modele efemere ale egolatriei, vacuitatii și amoralitatii invadatoare. Dan Culcer |
|
Publicat de asymetria pe Tuesday, May 08 @ 23:53:48 CEST (1258 citiri) (Citiți in continuare... | 17043 octeți in plus | Interviu | Scor: 2.5) |
|
Jurnal: Omagierea lui Brancusi la Lisabona Colaborator scrie "Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la moartea lui Constantin Brâncusi, pictorul Romeo Niram organizeaza in Portugalia o serie de evenimente omagiale inchinate lui sculptorului român. Pe data de 14 Aprilie 2007, la orele 15.30, va avea loc proiecția în amfiteatrul Galeriei Municipale Orlando Ribeiro a filmului documentar „Brâncuși”, realizat de Cornel Mihalache. " |
|
Publicat de asymetria pe Friday, April 13 @ 22:42:14 CEST (694 citiri) (Citiți in continuare... | 1214 octeți in plus | Jurnal | Scor: 0) |
|
Bio-bibliografii: Lucian Raicu (1934-2006) Uniunea Scriitorilor din România și Asociația Scriitorilor din București anunță cu profundă tristețe încetarea din viață a distinsului scriitor Lucian Raicu. Lucian Raicu s-a născut la 12 mai 1934, la Iași. A absolvit Liceul Teoretic din Bîrlad. A studiat la la Facultatea de Filologie a Universității București din 1951 (absolvent in 1958), și la Școala de Literatură „Mihai Eminescu” (1952-1954). A fost un apreciat redactor al revistelor Viața Românească, Gazeta literară și România literară. A debutat publicistic în Viața Românască (1952), iar editorial cu volumul Liviu Rebreanu (1967). Din opera sa vastă fac parte lucrări de critică și istorie literară precum: Structuri literare, 1973; Gogol sau fantasticul banalității, 1974; Critica, formă de viață, 1976; Reflecții asupra spiritului creator, 1979; Calea de acces, 1982; Fragmente de timp, 1984; Scene din romanul literaturii, 1985, iar după ce s-a stabilit în Franța, în 1986, Journal en miettes cu Eugène Ionesco, 1993; Scene, reflecții, fragmente, 1994; Scene, reflecții, fragmente, 1994. A prefațat voluma din opera lui I. Slavici, L. Blaga, D. Stelaru, Geo Dumitrescu, E. Jebeleanu, N. Breban, Ileana Mălăncioiu, T. Mazilu, F.M. Dostoievski, S. Esenin. Volumele lui Lucian Raicu, sînt de factura criticii aplicate dar unele dintre ele fac dovada unui demers eseistic de înalt nivel pornid de la literatură. Lucian Raicu va rămîne în memoria cititorilor săi și în cea a colegilor de breaslă unul dintre cei mai reprezentativi critici români postbelici, un exeget de mare pătrundere dublat de un scriitor inspirat. Prin dispariția lui Lucian Raicu, literatura română pe care a slujit-o cu inteligență și devotament suferă acum o deosebit de grea, ireparabilă pierdere. |
|
Publicat de asymetria pe Thursday, November 23 @ 14:19:18 CET (1183 citiri) (Citiți in continuare... | Bio-bibliografii | Scor: 0) |
|
Jurnal: Asymetria va recomanda Instaurarea comunismului în România: cazul județului Arad de Antoniu Martin Arca Toata revista aradeana merita sa fie citita. Profit ca sa-l salut de Vasile Dan, coleg de redactie la Vatra, la un moment dat. La Pitesti o alta grupare literara scoate reviste demne de tot interesul. http://www.centrul-cultural.ro/index.php?target=reviste Dan Culcer |
|
Publicat de asymetria pe Sunday, September 17 @ 18:45:54 CEST (766 citiri) (Citiți in continuare... | 627 octeți in plus | Jurnal | Scor: 0) |
|
Jurnal: Doi scriitori, doua destine : Paul Goma si Norman Manea Cîndva, parca înr-o alta viata, Norman Manea colabora la Vatra, participa la colocviile organizate la Tîrgu Mures, era cenzurat, eu ma bateam pentru ca sa nu fie, secretara noastra era rugata de colonelul de securitate Grama sa-i bata urgent textul interventiilor de la colocviu, iar ea se revolta zicîndu-mi ca nu au decît sa se adreseze dactilografelor lor, ca au destule. Apoi el a plecat (1986),eu am plecat (1987), ne-am vazut mai tîrziu la Paris in cartierul Saint-Germain, am discutat -nu mai stiu ce. Dan Culcer |
|
Publicat de asymetria pe Saturday, September 16 @ 16:12:49 CEST (949 citiri) (Citiți in continuare... | 7107 octeți in plus | Jurnal | Scor: 5) |
|
Sinteze: Formarea si rolul limbii franceze în cultura europeana FlorinZanoaga scrie "Un text sintetic despre formare limbii franceze. Informatie pentru tineri. " |
|
Publicat de asymetria pe Wednesday, September 13 @ 22:37:00 CEST (9837 citiri) (Citiți in continuare... | 59223 octeți in plus | Sinteze | Scor: 3.23) |
|
Eseuri: Florin Zanoaga. Caile devenirii scriitorilor francofoni FlorinZanoaga scrie "Nu putem avea o imagine de ansamblu asupra limbii lui Molière și a evoluției sale în timp și spațiu fără a aminti, fie și succint, numele celora care au îmbogățit-o dându-i în același timp finețe și nuanțând-o. Muzicală, sugestivă și riguroasă prin exigențele sintaxei și ale dicționarului, limba franceză a constituit de-a lungul timpului o patrie spirituală pentru scriitorii străini care dintr-un motiv sau altul și-au abandonat limba maternă preferând să scrie în limba franceză." |
|
Publicat de asymetria pe Wednesday, September 13 @ 16:42:35 CEST (2312 citiri) (Citiți in continuare... | 43085 octeți in plus | Eseuri | Scor: 3.66) |
|
Poeme: Petre Scutelnicu. Poem pe cord deschis PETRU SCUTELNICU: POEM PE CORD DESCHIS& E-MAIL : scutelnicu_petru@hotmail.com Site www.diligenta.com/petruscutelnicu && |
|
Publicat de asymetria pe Sunday, June 18 @ 17:53:31 CEST (1562 citiri) (Citiți in continuare... | 59563 octeți in plus | Poeme | Scor: 5) |
|
Asymetria va recomanda O Revista liberă La Pensee libre Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Incă nu există cel mai bun articol, pentru astăzi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare |