Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 47 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Limba dulce Studii: Ion COJA. O mostenire de mare valoare intelectuala: domeniul parelnicului

    Părelnicul sau prezumtivul, o moștenire din substratul geto-dacic?
    Modul prezumtiv a fost considerat o inovație a limbii române, în raport cu latina și cu celelalte limbi romanice. O inovație care nu a mers până la capăt, domeniul acestui mod verbal nefiind bine sistematizat. S-a emis chiar ipoteza că am avea de-a face cu o tendință, cu o „încercare” de a se constitui în limba română o conjugare aparte, cu forme diferite pentru moduri și timpuri diferite, tendință care nu a mai apucat să meargă până la capăt[1]. Formele prezumtivului au atras atenția și unor filosofi care au cercetat limba română din perspectiva unor „modulații” ale gândului pe care numai limba română le pune la dispoziția vorbitorilor, nu atât prin semnificanți lexicali, cât mai ales prin semnificanți gramaticali, morfologici, mai greu de găsit în alte limbi. Desigur, este vorba de Mircea Vulcănescu și Constantin Noica.
    Scris de asymetria on Monday, May 27 @ 15:37:58 CEST (53 citiri)
    Citeste mai mult... | 25249 bytes in plus | Studii | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda Ursache 'Cu moartea-n carca...'

    Magda Ursache „Cu moartea-n cârcă” Am ales pentru nota ediției integrale a cărții lui Petru Ursache, Istorie, genocid, etnocid, sintagma lui Aurel State, „cu moartea-n cârcă”. Spune Andre Glucksmann : „ Comunismul conține genocid” : fizic, identitar, spiritual. Doctrina trebuia să înlocuiască tot-tot-tot : țară, religie, neam, familie. „Asasinii roșii”, notează Mircea Eliade (în 28 ianuarie 1943, Jurnal portughez, București, 2010, p. 141) ucid „de la milioane în sus” ; ceilalți asasini politici operează mai modest : un criminal mai mare decât Hitler a fost Stalin.
    Scris de asymetria on Tuesday, May 07 @ 09:16:58 CEST (87 citiri)
    Citeste mai mult... | 30028 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

    Limba dulce Proza: Marian Drumur. Confuzia este gresit eronata

    Afară, senin și un individ proțăpit cu videocamera, să mă filmeze pasămite, pentru niște actualități, dar n–a îndrăznit de–a dreptul, a îmboldit un copil al străzii, să bâzâie: – Nenea, de ce ai pijama? Nenea, de ce ai pijama?
    Scris de asymetria on Thursday, May 02 @ 15:59:56 CEST (91 citiri)
    Citeste mai mult... | 8173 bytes in plus | Proza | Scor: 0

    Apeluri. Societatea civila Apeluri: Ion LAZU. Pentru o placa memoriala dedicatã scriitorilor combatanti

    Scriitorul Ion Lazu (membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor) e cel ce a pus plăci memoriale cu numele scriitorilor dispăruți, la locurile la care au avut domiciliu (a publicat și o carte despre acțiunea aceasta, „Odiseea plăcilor memoriale” – de consultat https://arhiva.bibmet.ro/Uploads/Lazu_OdiseaPlacilorMemoriale.pdf).

    Ion Lazu a făcut un apel pe e-mail adresat scriitorilor, invitați să contribuie la realizarea unui nou proiect al său. Revista Asymetria îl difuzează în speranța că îl vor citi nu numai scriitori, ci și cititori (prieteni ai scriitorilor) care ar putea dona o sumă rezonabilă pentru o operă de memorie, de cinstire a scriitorilor combatanți din România care și-au dăruit viața în vreme Primului Război Mondial, cel care a dus la Marea Unire.

    Mesajul scritorului Ion LAZU

    Dragelor, Dragilor, iertare că mă adresez la plural, însă în chestiune este o problemă care ne interesează pe noi toți, ca iubitori de literatură, cultură, națiune etc. Fapt este că, după trei luni  de refacere a sănătății (căci am trecut printr-o grea cumpănă…), sfătuindu-mă și cu câțiva prieteni de suflet, m-am hotărât să reiau lupta pentru Proiectul meu cultural privind punerea unei plăci memoriale cu cei 120 scriitori care au combătut în Primul Război Mondial, care nouă ne-a adus Marea Unire de la 1918.
    Chiar astăzi am postat din nou pe-al meu blog Lista celor 120 scriitori, dintre care 37 au plătit cu viața, mulți alții fiind răniți, mutilați, luați prizonieri etc. Lista se află și pe saitul Uniunii, însă acolo lipsesc chiar scriitorii căzuți în luptă…  Oricum, Uniunea noastră, căreia i-am prezentat Proiectul, a declarat că nu îl poate susține financiar…

    Am luat deci hotărârea să deschid o Listă de subscripție pentru strângerea fondurilor necesare fixării plăcii memoriale – este vorba de cca 20.000 lei. Mă adresez în primul rând Dvs. (”cei o sută, cei o sută”, vorba lui Labiș…), ca prieteni și onești condeieri, dar prin Domniile voastre sper ca inițiativa să fie cunoscută și de alți actanți ai vieții noastre literare-culturle.  Intenționez ca în zilele Crăciunului să postez pe blogul ilazu.blogspot.com o primă listă cu numele celor care doresc să contribuie la acest gest de demnitate.
    Vă rog ca în zilele ce urmează să mă anunțați prin e-mail dacă doriți să contribuiți – și care este suma pe care o donați – Lista pornește de la suma de 100 lei, dar contribuția poate fi mai mare, așa după cum deja mi-au notificat câțiva confrați de condei. Personal voi contribui cu suma de 2.000 lei, iar Lidia Lazu cu 1.000 Lei.

    Devotat, Ion Lazu

    PS. LISTA are deja 51 donatori, cu sume de 100-1000 Lei. Ea este postată pe blogul meu, dar și pe Facebook și pe G+.
    Dintre donatori, doar o persoană se regăsește pe Lista indemnizațiilor de merit… De ce oare?
    Ion Lazu,

    Adresa poștală: Ion Lazu, B-dul Rm. Sărat nr. 6, Bloc 21.B, scara A, ap. 26, sector 3, București, of. p. 80, cod poștal 031912;
    e-mail: ion.lazu@gmail.com

    Blog: ilazu.blogspot.com
    Cont curent  RO06INGB0000999904295963 (RON)
    RO46INGB0000999907025599 *EUR)


    Cu deosebită stimă și calde mulțumiri,
    Sărbători fericite!
    Ion Lazu


    Scris de asymetria on Tuesday, January 08 @ 18:57:19 CET (261 citiri)
    Citeste mai mult... | Apeluri | Scor: 0

    Historia oculta Dialoguri: Adrian ROZEI. La masa cu diavolul...

    La masă cu diavolul…



    În luna septembrie a anului trecut, am cunoscut din întâmplare, într-un sanatoriu din Paris, un domn de la care am aflat, vorbind vrute și nevrute, că era evreu din Budapesta. Mai apoi, mi-a mărturisit că se născuse în Satu Mare, imediat după Primul Război Mondial. După ce am mai discutat câteva minute, mi-a venit deodată în minte o întrebare delicată: voiam să știu cum a scăpat din deportările masive care au avut loc în Ungaria, la sfârșitul războiului. A ezitat câteva clipe, după care m-a întrebat: “Ai timp să asculți o istorie mai lungă?” Intrigat de această reacție, i-am răspuns afirmativ. Descrierea evenimentelor pe care am auzit-o în continuare s-a desfășurat de-a lungul a trei zile, câte o oră în fiecare zi.

    1. Postat în premieră la 15/03/2008 pe blogul autorului

    » Service après vente (vezi mai jos)
    Boulogne, aprilie 2018„
    După ce am auzit această relatare cutremurătoare, am rămas în contact cu Szigmond Kalocsai. 


    Nota:
    » Service après vente. Boulogne, aprilie 2018

    „După ce am auzit această relatare cutremurătoare, am rămas în contact cu Szigmond Kalocsai.Mărturisesc că n-am reușit să vorbesc niciodată cu el românește! Însă, am remarcat că înțelegea perfect tot ce-i spuneam. El mi-a arătat nenumărate documente de familie, și mi-a permis să le utilizez în textul scris atunci, care poate fi citit la www.adrian-rozei.net, sub titlul „La masă cu diavolul!”Il sunam, din trei în trei luni. De fiecare dată, sănătatea lui era tot mai șubredă.Până când, în ianuarie 2011, soția lui m-a anunțat că Szigmond ne-a părăsit în luna decembrie a anului precedent.Eram convins că această aventură se sfârșise, pentru mine. Numai că, în aprilie 2012, am aflat că un film intitulat „LE JUIF QUI NÉGOCIA AVEC LES NAZIS”, (Evreul care a negociat cu naziștii) urma să fie prezentat în premieră pe ecranele pariziene.Am alergat la seara de lansare a filmului, care povestește aventura lui Reszo (Israel) Kasztner și a grupului din care făcea parte Kalocsai.Acest film, realizat de Gaylen Ross, a fost prezentat în Statele Unite sub titlul „Killing Kasztner”.Filmul a rulat în prezența realizatoarei, și a fost urmat de o dezbatere cu publicul, printre care se afla și un supraviețuitor al „trenului evreilor unguri” din 1944. Dar care avea, pe atunci, numai 11 ani.


    Filmul și dezbaterea care a urmat, se învârtesc asupra unui subiect esențial: „Kasztner: erou sau trădător?”Pentru că, 13 ani după evenimentele povestite mai sus, în 1957, Reszo a fost împușcat, în plină stradă, la Tel Aviv, de către un extremist de dreapta, care-i reproșa contactele cu Eichman, înaltul responsabil nazist care s-a ocupat de acest grup.Acest eveniment a fost precedat de nenumărate polemici, procese, dezbateri contradictorii... care continua până azi, la mai bine de 70 ani după sfârșitul acestei tragedii. Și fiica lui Kasztner se mai luptă, încă, pentru reabilitarea „evreului care a negociat cu naziștii”.Ascultând dezbaterea și întrebările ridicate de asistență, mi se părea că aud răspunsurile, date de Szigmond Kalocsai, un martor atât de esențial, al acestei aventuri, în care el jucase unul dintre cele trei roluri principale.Mai mult decât orice, regretam că realizatoarea filmului, care a lucrat câțiva ani la finalizarea lui, nu l-a întâlnit pe Kalocsai. Deși el a decedat doi ani după premiera filmului în USA, exact pe când eu făceam cunoștință cu Szigmond.*La sfârșitul prezentării, la care a participat și fiul lui Kalocsai, am schimbat câteva cuvinte cu realizatoarea. I-am lăsat și cartea mea de vizită și i-am indicat adresa internet unde poate găsi mărturia lui Szigmond.

    După câteva săptămâni, am primit un mail prin care Gaylen Ross îmi mulțumea pentru că am asistat la premieră și mă ruga să-i confirm că am fost în trenul „Budapesta- Bergen-Belsen”! Eu, care în acea vreme...nici nu eram măcar în proiect!Puțin importă ce cred eu despre acest subiect!Prefer să-i las ultimul cuvânt lui Szigmond Kalocsai:
    Kasztner a salvat două grupuri de evrei: al nostru și cel care, ajuns la Theresienstatd, a fost eliberat de aliați. Mie, Kasztner mi-a salvat viața și nimic nu e mai prețios…
    Nu știu dacă mărturia mea va fi luată în considerație. În orice caz, dacă mai există supraviețuitori din grupul nostru, ei nu vor putea spune altceva decât ce-am spus eu.
    Cu aceasta am povestit totul!

    *Szigmond Kalocsai a înregistrat, în 1995, o casetă în care povestește în detaliu toată aceastà aventură. Caseta poate fi consultată în arhiva “Survivors of the Shoah”, din Statele Unite.


    Nota redacției. Unul din membri grupului de evrei plecați de la Budapesta la Bergen-Belsen a fost excepționalul actor Kovacs Gyorgy. După Diktatul de la Viena,  în 1941, el se afla în căutarea unui angajament profesional la Budapesta. A ajuns apoi, pus pe lista aleșilor și astfel salvat, în Elveția, de unde s-a repatriat în România, la chemarea lui Kemény János, care îl invita să vină pentru a participa la constituirea echipei Teatrului Secuiesc din Târgu Mureș. Cariera sa, după 1946, a fost deci legată mai ales de teatrele maghiare din Cluj și Târgu Mureș, ca și de Institutul de Teatru «Szentgyorgy Istvan» din această localitate, unde era profesor de actorie, și unde ajunsesem preparator și eu în 1963, la catedra de istoria teatrului.
    «Hamarosan Budapesten találjuk, de a zsidótörvények miatt 1941 után nem kapott szerződést, s csak a kolozsvári zsidó színház előadásain léphetett fel hetente két alkalommal. Nem szívesen nyilatkozott arról, hogy a német megszállás után Bergen-Belsenbe deportálták. Onnan Svájcba került, s ott kapta meg Kemény János táviratát 1946-ban, melyben Marosvásárhelyre, az alakuló Székely Színházhoz hívta. Amikor azt 1965-ben átszervezték, a Kolozsvári Állami Magyar Színházhoz szerződött. Életének utolsó éveiben filmekben is játszott, és rendezett is.
»Sursa: http://szinhaz.net/2011/03/29/gajdo-tamas-kovacs-gyorgy-oroksege/
     
    Scris de asymetria on Monday, January 07 @ 14:58:10 CET (283 citiri)
    Citeste mai mult... | 67003 bytes in plus | Dialoguri | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda Ursache.Ce am pierdut si ce a mai ramas de pierdut ?

    Ce am pierdut și ce a mai rămas de pierdut ? „Azi deci, fâlfâind drapele, cântă, Țară fără pâine, Și – cum cer ai tăi Arhangheli – judecata s-o-ncepi mâine/Ori destinului tău mare fir de aur știi să-i torci/Ori întreaga ta grădină va fi cocină de porci…” Vasile Militaru, Bucură-te, Țară !
    Prozatoarea, eseista, redactorul șef de la știri.botoșani, am numit-o pe Florentina Toniță, a pus o întrebare colectivă, în pragul celebrării Centenarului Marii Uniri : Ce am pierdut și ce a mai rămas de pierdut ? Ce am pierdut ? Populație cât Siria, aflată, în 2011, în război civil. Ce nu mai avem ? „Resurse umane” pentru economie națională (întrebați-l pe Petre Roman de ce s-a opus metodei MEBO), pentru construcții (dar avem borduri), pentru medicină (dar spitalele s-au îmbogățit cu Klebsiella și alte bacterii ucigașe), pentru învățământ (dar fenomenul bulling în școli e în creștere, iar pe copii îi îmbrăcăm în draci și-n strigoi de Halloween ; satul s-a golit și de copii, și de învățători).
    Scris de asymetria on Thursday, January 03 @ 19:06:05 CET (285 citiri)
    Citeste mai mult... | 16498 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

    Etnografie Studii: Liviu Valenas. Cercetari speologice si arheologice în Laos

    Recomandîm citiorilor noștri versiune ilustrată a unui stddiu semne de Liviu Văîlenaș, de speologie și arheologie, realizat pe baza unor cercetări în peșterile din Laos.

    Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 19:07:22 CET (250 citiri)
    Citeste mai mult... | Studii | Scor: 0

    Etnografie Studii: Liviu Valenas Misterul vechilor statui din pesterile din Laos

    Misterul vechilor statui din peșterile din Laos

    Într-o seară din aprilie 2004 țăranul Boun Nong din satul Ban Na Khang Xang (provincia Khammouane) a plecat la vânătoarea de lilieci. În Laos liliecii sunt considerați, din păcate, o delicatesă culinară. Atenția lui Boun Nong a fost atrasă de o mică intrare suspendată într-o faleză la 15 m înălțime, un posibil loc unde s-ar fi adăpostit mult doritii lilieci. Cu ajutorul unor liane Boun Nong a reușit riscantă ascensiune a peretelui vertical. După mică intrare a urmat o sala mai mare, însă în loc de lilieci, perfect aliniate în gururi erau 229 de statui ale lui Budha, înalte de până la 1,5 m, majoritatea din bronz, dar și 15 din aur masiv! A fost cea mai importantă descoperire arheologică din ultimii 100 de ani din Laos. Peștera Tham Pha Fă a devenit aproape imediat o mare atracție turistică, dar și un loc permanent de pelerinaj pentru laotienii budhiști.
    Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 18:39:22 CET (256 citiri)
    Citeste mai mult... | 9506 bytes in plus | Studii | Scor: 0

    Geopolitica Geopolitica: Matei Cazacu, Borsi Kalman Bela. Au berceau de la nation roumaine moderne

    Dans une brochure publiée en 1932 sous le titre Contre l'inimitié entre les nations. Roumains et Hongrois, Nicolae Iorga écrivait : "Depuis presque cent ans, une haine injustifiée sévit entre deux peuples qui vivent en partie sur les mêmes territoires, qui ont dans de nombreux domaines le même mode de vie, dont l'histoire a été maintes fois commune, qui ont à remplir, sur les lieux où ils se trouvent, la même mission et qui voient se dresser devant eux les mêmes dangers. Il s'agit des Roumains et des Hongrois.[...] Béla Borsi Kalman a entendu l'appel de Nicolae Iorga et son livre est un exercice d'analyse objective mais non dénuée de sympathie des relations entre les élites révolutionnaires hongroises de 1848 et les hommes politiques roumains. Ceux-ci étaient eux d'aussi anciens révolutionnaires, eux aussi avaient été condamnés au bannissement et aux persécutions, mais ils avaient réussi, lors de l'exil parisien, à susciter l'intérêt et la sympathie des historiens, des politiciens et des journalistes français pour ce qui deviendra, avec le concours de Napoléon III, un problème international : les principautés danubiennes, îlot latin dans une mer slave, poste avancé de l'Europe et gardien des bouches du Danube face à l'expansion des barbares et plus récemment de la Russie. Image naïve et fausse, mais soutenue par l'autorité d'hommes comme Lamartine, Jules Michelet et Edgar Quinet . L'auteur croit déceler dans cette prouesse le pragmatisme et le byzantinisme des boyards roumains qui comptaient parmi leurs ancêtres bon nombre de Grecs (et de balkaniques) ayant apporté dans leur bagage génétique toute la subtilité et la finesse de l'Empire romain d'Orient.

    Éditions des Archives Contemporaines - Éditions des Archives Contemporaines
    298 pages - 13,5 × 21 cm
    ISBN 978-2-8130-0275-4 - septembre 2018
    Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 17:52:06 CET (255 citiri)
    Citeste mai mult... | 11442 bytes in plus | Geopolitica | Scor: 0

    Lecturi critice Eseuri: Isabela Vasiliu-Scraba, 'Tacerea descriptiva' a filozofului

    Presimțind la Nae Ionescu o fire contemplativă (1), Mircea Vulcănescu asociază această intuiție a sa cu unele meditații naeionesciene asupra problemei acțiunii și contemplației. El încearcă să pună în lumină rolul „posibilului” (al „virtualului”) în concepția despre existență a fostului său profesor.
    Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 17:35:55 CET (258 citiri)
    Citeste mai mult... | 45316 bytes in plus | Eseuri | Scor: 0

    Geopolitica Geopolitica: Nicolae Trifon. La nation roumaine dans le miroir hongrois

    La nation roumaine dans le miroir hongrois

    Nicolas Trifon | lundi 22 octobre 2018

    Non, les rapports entre les Hongrois et les Roumains n’ont pas été toujours ce qu’ils sont maintenant, c’est-à-dire pas très bons, et il n’y a pas de raison qu’ils restent ainsi à l’avenir, semble vouloir faire comprendre Béla Borsi-Kálmán aux lecteurs de ses « essais pour servir à l’histoire des rapports hungaro-roumains aux XIXe et XXe siècles » qui viennent d’être traduits en français [1].
    Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 17:29:08 CET (260 citiri)
    Citeste mai mult... | 32308 bytes in plus | Geopolitica | Scor: 0

    Limba dulce Poeme: Soril Miavoe. Scrisoare de pe front

    Scrisoare de pe front

    Uneori scriu câte o poezie
    fie că am de ce, fie că nu.
    Pe unele le scriu pe hârtie,
    pe cele mai multe dintre ele - nu.
    Pe unele le poate scrie orișicine
    pe cele mai multe dintre ele - nu.
    Pe unele aș vrea să le citească școlarii,
    pe altele, seară de seară, doar tu.  
    Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 16:37:13 CET (362 citiri)
    Citeste mai mult... | 12714 bytes in plus | Poeme | Scor: 0

    Distribuitor de afise Apeluri: Europa ne apartine si noi apartinem Europei. Declaratia de la Paris

    Declarația de la Paris «EUROPA ÎN CARE PUTEM CREDE» este concepută de un grup de intelectuali conservatori care s-au întâlnit în luna mai și au redactat-o.
    Sursa versiunii românești
    Scris de asymetria on Tuesday, December 04 @ 20:09:56 CET (287 citiri)
    Citeste mai mult... | 36815 bytes in plus | Apeluri | Scor: 0

    Geopolitica Editoriale: Magda Ursache. 1918-2018

    Magda Ursache. 1918-2018
    „Vremea vremuiește și timpul trage nădejde.”
    Proverb românesc
    Eminenții intelectuali pro Unire, făuritori ai ei, nu numai că au fost trecuți prin închisori, lagăre, domiciliu obligatoriu, dar sunt uitați sau denigrați ca naționaliști obtuzi, definiți ca detestându-i pe străini, când naționalistul îl iubește mai mult pe al său decât pe celălalt, sentiment deloc rejectabil.
    Soldații români, eroii tăcuți ai Primului Război Mondial, „război imperialist” după Roller, pe oasele cărora s-a făcut Unirea Mare, au devenit iarăși „fantome albe”, cum erau ironizați în manualul de istorie RPR, pentru că fuseseră surprinși de atacul nemțesc dezbrăcați.Îmi plăcea să cred că „Pe aici nu se trece” au fost cuvintele generalului Eremia Grigorescu.S-a corectat : Nu , greșeală! Poate. Dar de trecut nu s-a trecut. Iar imperialiștii desculți i-au luat generalului Mackensen, supranumit Cap de Mort (pe căciulă), 3000 de germani prizonieri. Numai că Rollerii II, cum le zice Paul Goma, minimalizează victoriile de pe „drumul oaselor”, Mărăști-Mărășești-Oituz , deși Crucea de pe Caraiman înștiințează că e vorba despre 880.000 de jerfe.După învățătura Părintelui Iustin Pârvu, „jertfa fortifică neamul”. N. Titulescu a spus-o unde trebuia s-o spună : „România nu poate fi întreagă fără jertfă”.

    Scris de asymetria on Sunday, November 11 @ 19:31:39 CET (316 citiri)
    Citeste mai mult... | 16702 bytes in plus | Editoriale | Scor: 0

    Biblioteca Babel Proza: Ovidiu Bufnila. Orient Expres

    Vogoride mi-a trimis o scrisoare printr-un copil de casă de la Palatul Știrbei, șleampăt copil și cam peltic, movuliu, jupiterian get-beget. Dragul meu Vogoride obișnuia să mă pună pe jeratec în felul ăsta. Am pornit către Băiceni și în drum am schimbat trei trăsuri, un poștalion și un aeroplan, dincolo de Pașcani. O ninsoare puternică m-a oprit la Fălticeni dar am reușit să trec, în sfârșit, vizitiul, un marțian cam tembel, s-a descurcat binișor.

    Un val electromagnetic a deschis un portal și așa, în sfârșit, pe un soare năpraznic, am ajuns la Istanbul. Locomotiva duduia, du, dum, du, dum. Vagoanele străluceau, le frecau niște feroviari venusieni, oacheși, sâsâitori. Niște copii liliachii, sosiți de pe Lună, țipau de mama focului jucându-se printre tampoane. Câțiva ieniceri se plimbau țanțoș pe peron, Stalin se certa cu Dali dintr-o pricină încă neștiută de mine, la fel Elvis cu Marghiloman, Carol al II-lea cu Macron, Coandă cu Sophia Loren, Dalida cu Meghan Trainor, Ceaușescu, și el, se certa cu Camus și cu Donald Trump și cu Havel, Santana îi zicea nu știu ce lui Adrian Păunescu, Adrian Păunescu îi zicea nu știu ce lui Arghezi. Unul dintre conductorii trenului, unul blondiu, electromagnetic, își rupea mâinile de supărare, avea unghii date cu lac, Vogoride întoarce-ți fața către mine, am zis.
    Scris de asymetria on Wednesday, October 10 @ 17:33:11 CEST (415 citiri)
    Citeste mai mult... | 29757 bytes in plus | Proza | Scor: 0


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 0

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 3.00 Seconds