Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 60 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Anunturi: Centenar Ion Siugariu: Evocare la München
    Scris la Monday, June 23 @ 11:57:49 CEST de catre asymetria
    Distribuitor de afise Deutsch-Rumänische Kulturgesellschaft e.V.
    Societate culturală Romano-Germană München Centenar Ion Șiugariu Poet de excepție căzut prematur în război (*6 iunie 1914, Băița, jud. Maramures - † 1 februarie 1945, Brezno, Cehoslovacia) Evocare de ION DUMITRU în ambianța și cu sprijinul amicilor și membrilor cenaclului „Apoziția“ întâlnirea va avea loc Vineri 27 iunie 2014, începând cu orele 18:00 la Centrul Cultural al Misiunii Române Unite, Dachauer Str. 23, etaj 2, 80335 München.

    VINTILA HORIA
    ION ȘIUGARIU DELA „MEȘTERUL MANOLE“ *)
    Generației mele, pe care am putea-o numi „generația dela 1939“, pentru că își atinsese primele țeluri în anul când a isbucnit cel de al doilea Război Mondial, i-a aparținut și acest tânăr poet-erou care ne-a luminat tuturor existența și poesia, în acei ani de dublă pregătire: o pregătire către propria noastră realizare și o culminare a tuturor în plină afirmare a tinereții, și o pregătire de moarte, vreau să spun de moarte reală, cum a fost cea a lui Ion, sau o moarte a Țării, parțială, evident, și trecătoare, însă care n’a trecut și cine știe cât va mai stărui de-asupra tragediilor noastre.
    Ne-am cunoscut și ne-am perfecționat la umbra „Gândirii“ și acolo am înțeles, în primul rând, ce înseamnă a fi Român. Ne-am desvoltat cetind și meditând cărți de Lucian Blaga, Nichifor Crtainic, Al. Busuioceanu, Oskar Walter Cisek, Ion Pilat, Vasile Voiculescu, Vasile Băncilă, Gib Mihăescu, Matei Caragiale, Tudor Vianu, Adrian Maniu, gânditori, poeți și romancieri care au știut să creeze o Românie literară și filosofică pe măsura României geopolitice ieșite din răsturnările celui dintâiu Război Mondial. E greu de povestit această istorie paralelă și greu de înțeles pentru cei ce n’au trăit-o cum am trăit-o eu, Ion Șiugariu și ceilalți tineri de atunci. Cei ce ne precedaseră și care, între 1920 și 1940, au dat Țării un chip cultural fără de care nu se poate reconstitui o imagine valabilă a României antebelice, scriau și publicau și, în timp ce noi împărțeam Universitatea cu poesia, dădeau la iveală cărți ca acestea: „Puncte cardinale în haos“ și „Nostalgia paradisului“ de Nichifor Crainic, „Trilogia culturii“, „Cruciada Copiilor“, „Meșterul Manole“ și „Avram Iancu“ de Lucian Blaga, „Țărm pierdut“ de Ion Pilat, „Urcuș“ de V. Voiculescu, „Estetica“ de Tudort Vianu, nuvelele lui Victor Papilian, romanele (cele bune) ale lui Cezar Petrescu, „Laudasomnului“ și „La curțile dorului“ de Lucian Blaga, traducerea „Divinei Comedii“ de Alexandru Marcu, eseurile lui Dan Botta, „Panorama literaturii române“ de Basil Munteanu și altele, cărți modelate într’un fel sau într’altul de spiritul „Gândirii“, care a dus în acei ani către o definire a României prin creștinism și cultură, ca un final al încercărilor mai vechi realizate de „Convorbiri literare“ și „Semănătorul“ sau, în sens contrar, de falsele premise, rămase, din fericire, fără concluzie, ale „Vieții Românești“, singura pretenție românească de a face din marxism o cheie de cunoaștere, care nu și-a găsit niciodată broasca, pentrucă, dela început până la sfârșit, o căuta pe delături, în inesențialul luptei de clase și a unui fals realism care, atât în literatură cât și în politică, au stârnit între noi adevărate catastrofe naționale.
    Tot ce gândise despre românism secolul al XIX-lea și-a aflat în „Gândirea“, ca revistă și ca proiectarea în afara unor personalități crescute în spiritul ei, o continuare și o împlinire. Este imposibil, astăzi, după cum va fi imposibil mâine, să se ajungă la o definire a culturii românești fără să se țină seama de „Gândirea“, care a constituit un fel de Academie Română paralelă, din înfăptuirile căreia; cărți, catedre universitare, conferințe, ziare, s’a putut constitui timp de două decenii un chip real al României, un fel de întregire a neamului, care dădea celeilalte întregiri, dela 1918, o ființă națională și un elan către constelări exterioare. Această idee de universalizare, plecând dintr’o esență românească foarte bine definită, a constituit idealul generației mele și a lui Ion Șiugariu.
    Anii în care s’a pus la cale proiectul „Meșterul Manole“ au fost 1936-1938, când, colaborând la „Gândirea“ și la alte reviste cum erau, de pildă, „Pagini Literare“ dela Turda, sau „Gândirea Românească“ dela Cluj, ne adunam aproape în fiecare zi la Café de la Paix sau prin restaurante pentru poeți și discutam despre mesajul generației noastre. Eram obsedați de ideea unei afirmări europene a culturii românești. Ceri care, dela început, și-au pus fervoarea în acest proiect am fost: Ovid Caledoniu, Horia Ni’ul;escu, Axente Sever Popovioci, Ion Șiugariu, Miron Suru și cu miner, la care s’au adăugat, cu participări mai mult sau mai puțin entuziaste, Ștefan Baciu (care s’a despărțit de noi încă înainte de apariția primului număr al revistei), Ștefan Stănescu, Ion Aurel Manolescu și Madeleine Andronescu, iar din depărtarea provinmciilort pe unde trăiau: Grigore Popa, Mihai Beniucv, V. Beneș, Mihail Chirnoagă, Octav Șuluțiu și Mircea Streinul, sau Marcello Camilucci, care era pe atunci profesor la Bologna. Alții ni s’au alăturat mai târziu, în cei doi ani de existență a revistei, după cum pictorul Ion Mirea, personalitate complexă, obsedată de artă, de filosofie și de poesie, și alți artiști plastici au fost cu noi sau alături de noi, ca bucovineanul Rud. Rzbicyka, și ne-au ilustrat coperțile cu mâini și cu gânduri aliate. Grigore Popa își făcuse teya de doctorat despre Kirkegaard, dacă nu mă înșel, Axemnte Sever Popovici era matematician și filosof (cel mai inteligent om pe care l-am cunoscut în viața mea, în Țară și în afară), Ovid Caledoniu trăia din Rilke și Angelus Silesius, Horia Niculescu venea dela Teologie, Mirea voia să știe și să reprezinte totul, într’un elan pluridisciplinar care-i stă și azi înscris în operă, Miron Suru era librar și bibliograf și cel care a făcut posibilă viața vizibilă a revistei punându-ne la dispoziție tipografia dela Cărțile Bisericești, pe care o conducea Pavel Suru. Căutam colaboratori în Franța, Italia, Spania ca să ne mutăm în Europa, convinși de puterea noastră, era să spun de geniul nostru, ceea ce atunci ni se părea normal, deoarece, așa cum spunea Ovid Caledoniu, atinsesem o vârstă (abia trecusem de douzeci de ani) când nu mai puteam scrie decât foarte bine, deci universal valabil. Cred că am fost generația cea mai ambițioasă și mai orgolioasă născută cândva pe „țara rotundă ca un scut”, cum o numea poetul unui „Urcuș” din care ne făcusem un itinerar.
    Ion Șiugariu era, printre noi, un fel de lumină încărcată de poesie, antagonic și complementar, ca raza soarelui, făcut dintr’o continuitate ondulatorie, care era tradiția dela „Gândirea”, dion care i se trage întreaga inspirație, și dintr’o ruptură corpusculară sau revoliuționară, care-l aducea, în mod logic, către noi. Toți am fost așa, tradiționaliști și revoluționari, la modul cel mai complementar posibil, fără de care nu e posibil să înțelegi și nici chiar să contemplezi o mișcare literară, un curent, o revistă sau o personalitate universal grăitoare. Totul se rezolva în noi pe această dublă dimensiune, care este, cu siguranță, și cea a României de mâine.
    Critici literari specializați au scris în Țară despre poesia lui Ion Șiugariu, adunată în acest volum prin grija iubitoarei lui soții, inspiratoare și conducătoare, în felul în care Dante vedea femeia și amorul, în felul în care fiecare din noi, cei dela „Meșterul Manoler” am fost duși către noi înșine ca niște „Fedeli d’Amore” ce eram, de îngerii noștri complementari. Dacă n’ar fi fost strâns cu atâta grabă dintre noi, Ion :iugariu ar fi devenit, alături de Ovid Caledoniu, poetul metafizician al generației dela 1939, înscris dela primele lui versuri pe linia Dante-Claudel-Rilke-Eliot, de care țineau aproape toți poeții dela „Gândirea”, fiind desigur Nichifor Crainic cel ce cel mai mult a fost continuat de versurile din acest volum. „Sete de ceruri” este un titlu gândirist, dar și „Paradisul peregrinar”, ca și multe din poemele adunate aici. E o poesie plină de soare, vrau să spun de el însuși. De câte ori ne vedeam, mă ruga să nu-l mai chem Ion, ci Soare. Mi se părea un nume păgân, în timp ce numele lui de botez îmi venea direct din Evanghelie și mă așeza alături de chipul interior al poetului. Abia acum îl înțeleg. A fi soare înseamnă a fi lumină, început, peste păgâniosm și creștinism, genetic adevărat. Astfel, Cuvântul se îmbina cu Lumina și devenea lume. îi cer iertare abia acuma, după atâția ani, în fața acestor poeme și a fragmentelor de proză epistolară, atât de ale lui, îi pot spune Soare, chemându-l așa cum el voia să-l chem. Cetindu-l, am reavut dinainte drama întreagă a generației mele. Idealul universal, proiectarea României către ceea ce îi semăna și către ceea ce o aștepta, adunarea într’o revistă și într’o grupare a voinței noastre de putere spirituală, războiul, separările, morțile, exilurile. Decenii de deșerturi și sânge între acea imagine pură, voitoare de mai bine pentru toți oamenii pământului, împrospătați în românism, adică în cunoaștere, și teribilul destin care a făptuit contrariul. Ură, lupte de clase, materialism absurd, plin de molii și de răutate, patru decenii de proză întunecată și neomenească, de durere românească, definitoare și ea, într’un fel, deoarece a fost poporul român punctul în spațiu și în timp în care s’a concentrat suferința și nedreptatea. Poate că și asta înseamnă ceva, deși noi am fi vrut concentrarea pe alte valori și pe alte recorduri.
    Oricum, poesia lui Ion Șiugariu, atât de legată de acea intenție, stă mărturie în aceste pagini de ceea ce ar fi putut fi și n’a fost decât în sacrificiu și în moarte. în această nedorită dar acceptată grandoare de a fi, generația dela 1939 se reîntâlnește cu Ion Șiugariu într’un moment în care întunericul care l-a ucis pare a face loc luminii care din Soare începuse să curgă peste noi.
    Vintilă Horia, Madrid, 21 I. 1985
    *) Prefață la volumul: Ion Șiugariu, Sete de ceruri, apărut în Colecția „Pașii lui Orfeu”, la Editura Ion Dumitru / Jon Dumitru Verlag, München, 1985, reprodusă și în volumul antologic: Ion Șiugariu, Poeme; ediție îngrijiotă de Lucia Soreanu-Șiugariu și Ion Dumitru și apărută la Editura. Fundația Culturală Memoria, București 2013.

    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Regionalizarea sau dezmembrarea. Este acceptabilã pentru români aceastã prop




    Rezultate | Chestionar

    Voturi 0

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.39 Seconds