Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 97 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Eseuri: Titus Filipas. Cautarea Graalului
    Scris la Monday, November 13 @ 11:05:03 CET de catre asymetria
    Memoria Titus Filipas scrie "S-a mai spus că Graalul ar fi vechiul mit despre Cornucopia (Cornul Abundenței), revăzut și revizuit de creștinism. Domnul Dan Culcer îmi semnalează această dovadă în Transilvania. În textul unui colind, și din aceasta cauză veridicitatea lui ca mit pentru Cornucopia sporește, este invocată „floarea grâului” (sursa abundenței) după invocația „Leroi dai, leroi Doamne!”. Surprinzător, apar în acel colind scurt, și aluzii la ‚Drumul mătăsii’: „Asta-i casa, nus' de casă./ Și-n mijlocul casiei/ Este-o masă de mătase;/ Și-n mijlocul mesiei/ Este un pahar d-aur./ Și-n toartza paharului/ Scrisă-i raza soarelui;/ Și-n buza paharului/ Scrisă-i floarea grâului.”
    Colindul are un mesaj holistic exact din trecut, cu o unitate de măsură vitală și pentru prezent. Căci impactul ambiental produs de poluarea sistemelor industriale în Europa se măsoară diferențial acum, după 2000 AD, prin paharele de grâu pierdute la creșterea "încărcărilor poluante din mediu" !

    Căutarea Graalului
    Idealul Dulcineei din Toboso, pentru care lupta Don Quijote, este mai mult “sex-in-armor” hollywoodian decât căutarea « Sfântului Graal », ținta cavalerilor rătăcitori luați ca model de „iscusitul hidalgo”. Cavalerul rătăcitor medieval căuta valorile în Răsărit, chiar înaintea viziunii romanești a poetului Ezra Pound, supranumit „Poets’s Poet” – poetul poeților, fie-ne permis a-i reaminti numele – Nomen Odiosa. Circumstanța că Don Quijote nu pleacă în căutarea Graalului poate fi considerată la urma urmelor dovada peremptorie a comportamentului rațional al “Cavalerului tristei figuri”. De ce? Pentru că Miguel de Cervantes și toți spaniolii timpului său interesați de tematică socoteau că problema Graalului fusese deja rezolvată. Cu participarea spaniolilor.
    În literatura consacrată acestei teme, istorisirea clasică despre ,Cavalerul rătăcitor plecat în căutarea Graalului' se înscrie în ciclul arthurian aflat la intersecția între mitologia celtică și mitologia creștină. Țin să subliniez că frumusețea și moralitatea legendelor celtice contrazice flagrant pretenția adevărului universal acordat de ideologia anti-sămănatoristă faimoasei clamări despre "pericolul confuziei între etic, estetic și etnic". Această aserțiune a criticului literar Eugen Lovinescu) îl înfuria pe unul dintre legionarii notorii, marele intelectual ezoterist român Vasile Lovinescu), fiul avocatului Octav Lovinescu, fratele amintitului critic.
    Cel mai mare dintre autorii medievali ai „romanțului arthurian”, Chrétien de Troyes (a cărui dată a nașterii nu se cunoaște, dar despre care se știe că a murit pe la 1185, așa că scădeți rezonabil câteva decenii) folosea deja în poemul neterminat «Le Conte du Graal », compus ori numai înregistrat de istoria literaturii pe la 1180, numele comun “un graal”. Totuși, dacă ‘graal’-ul este un cuvânt celtic, ori aparține limbii franceze vechi, constituie încă subiect de aprinsă dezbatere. Căci într-o altă interpretare, legenda « Sfântului Graal » s-ar fi născut din sintagma în limba franceză veche “sang rial”, --adică ‘sânge regal’--, transcrisă deformat de unii dintre copiștii medievali ca “san grial”. În fine, Miguel de Cervantes, vechiul luptător din bătălia pe mare de lângă Lepanto (1571) condusă de amiralul genovez Andrea Doria, putea chiar alege între două clamări de Graal regăsit. Numai cea dintâi variantă era notată în cronica spaniolă. Când regele Alfonso al VII-lea de Castilia a cucerit Almeria de la mauri în anul 1147, cu ajutorul armat al genovezilor, ar fi recuperat și “un uaso de piedra esmeralda que era tamanno como una escudiella”, adică „un vas de piatră smarald ce era taman ca un potir”. Extaziasmați de aceasta dovadă materială a existentei divinității! genovezii i-au cerut regelui Alfonso al VII-lea potirul drept unica lor plată pentru ajutorul la asediu.
    Auzim altă poveste a Graalului de la Guillaume de Tyr), arhiepiscop al Tirului cruciaților. Scriind despre Sfântul Potir pe la 1170, prelatul dezvăluie că "un vas dintr-un singur briliant verde, având formă de bol", ar fi fost găsit de cruciați într-o moschee din Cezarea (Caesarea) la anul 1101, și este vorba aici despre Cezarea de pe coasta Samariei. Sfântul Apostol Pavel a vizitat Cezarea Samariei atât imediat după iluminarea lui de către Divinitate, cât și în cea de a doua și în cea de a treia călătorie misionară (Faptele 9:30, 18:22, 21:8).
    Genovezii, gândind că Sangraalul era cizelat dintr-un singur mirific smarald mare, l-au acceptat drept răscumparare a vieții musulmanilor din Cezarea, în locul unei sume de bani în monedă. Potirul de smarald a fost trimis și păstrat la catedrala San Lorenzo din Genova. Atunci când Napoleon Bonaparte a cucerit Italia, l-a inclus în prada de război. În consecință, Sfântul Potir aflat în Genova a fost expediat la Paris. Dupa eșecul napoleonian de la Waterloo, Sfântul Potir a fost retrimis în Italia. Un accident de transport, când potirul s-a spart, a revelat că materialul nu era smarald, ci sticlă verde de o extraordinară calitate, fabricată de alchimiști egipteni, probabil ca în atelierele saitice din delta Nilului. Revelația aceasta de după Waterloo a constituit prețios punct de sprijin pentru masonii din Ordinul Orientului. Vasul cel verde se păstrează și acum la catedrala din Genova, sub numele de Sacro Catino.
    Ori poate mai curând Miguel de Cervantes identifica “Potirul Sfânt” cu “Santo Cáliz”, marea cupă dintr-un singur cristal de agat păstrată la catedrala din Valencia. Pe latura pocalului este gravată o inscripționare în araba coranică. Ciudat, dar pentru spanioli, această veche inscripționare adăuga veridicitate “Potirului Sfânt” păstrat la Valencia. Cea mai veche referire a cronicarilor spanioli la “Santo Cáliz” datează din 1399. Când vasul de agat a fost obținut de clericii de la mănăstirea Martin I de Aragon, în schimbul unei cupe de aur foarte banale, de la cineva care nu îi prevestea și valoarea simbolică. Ajuns la Valencia, i s-a inventat ușor o legendă : “Santo Cáliz” ar fi fost adus din Ierusalim la Roma chiar de către Sfântul Apostol Petru!
    S-a mai spus că Graalul ar fi vechiul mit despre Cornucopia (Cornul Abundenței), revăzut și revizuit de creștinism. Domnul Dan Culcer îmi semnalează această dovadă în Transilvania. În textul unui colind, și din aceasta cauză veridicitatea lui ca mit pentru Cornucopia sporește, este invocată „floarea grâului” (sursa abundenței) după invocația „Leroi dai, leroi Doamne!”. Surprinzător, apar în acel colind scurt, și aluzii la ‚Drumul mătăsii’: „Asta-i casa, nus' de casă./ Și-n mijlocul casiei/ Este-o masă de mătase;/ Și-n mijlocul mesiei/ Este un pahar d-aur./ Și-n toartza paharului/ Scrisă-i raza soarelui;/ Și-n buza paharului/ Scrisă-i floarea grâului.” Colindul are un mesaj holistic exact din trecut, cu o unitate de măsură vitală și pentru prezent. Căci impactul ambiental produs de poluarea sistemelor industriale în Europa se măsoară diferențial acum, după 2000 AD, prin paharele de grâu pierdute la creșterea ‚încărcărilor poluante din mediu’ !
    Miturile medievale pot fi analizate și cu mijloacele manageriale cele mai noi. Legenda Graalului poate fi descompusă în cinci „nivele de realitate”, identificate prin cinci 'diagramări Pareto'. Așa cum legenda ‚Cavalerului Alb’, ori ‚the White Kight’, este folosită ca nume în managementul modern pentru desemnarea unei anumite strategii de salvare economică a întreprinderilor cu mari dificultăți, tot la fel, în prezent prin „căutarea Graalului” se mai înțelege și „descifrarea realitatii” într-o situație complexă.
    Căutarea Graalului continuă în viitor și în spațiul cosmic. Se întâmplă în paginile romanului sci-fi „Nova”, scris de Samuel R. Delany, unul dintre precursorii mișcării ‚cyberpunk’. În ‚Trei povestiri despre Atlantida’ („Atlantis: Three Tales”), scriitorul afro-american arată cum se evită conceptul de ‚negritute’ prin imersarea in spațiul mitului oceanic "Atlantida", care se poate extinde oricând și in ‚spațiul cosmic’. Cutezătoare idee! Cred că și noi, românii, avem drept la acest universalism pragmatic.
    Titus Filipas
    "
    Associated Topics

    Historia oculta


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 1.18 Seconds