Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 80 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Eseuri: Actrita Rachel si Nicolae Balcescu. Masoni, agenti englezi si revolutii
    Scris la Friday, December 01 @ 13:23:43 CET de catre asymetria
    Historia oculta Titus Filipas scrie "Intelectualii aceia estetizanți, bine școliți, de la Junimea, când frunzăreau cărțile cochon ale lui Theophile Gautier, unde textul într-o franceză pură și civilizată, analizând politica internă a Franței timpului, era însoțit pe liziera paginii de un limbaj figurativ înlocuind expletivele, exclamau nedumeriți și expletiv: "Ce-are sula cu prefectura!?". Este o ipoteză privind originea întrebării. Altă ipoteză ar fi aceea că elita administrativă din România celei de a doua jumătăți a secolului XIX, elită din care făceau parte și prefecții, punea aceeași întrebare privind cărțile lui Theophile Gautier. Este deci foarte probabil ca retorica întrebării "Ce-are sula cu prefectura?" să fi fost inventată de un prefect junimist în contextul strict al unei etici utilitariene (benthamiene). Oricum, trebuie amintită această dihotomie junimistă de interpretare a cărților lui Theophile Gautier. Dar însuși textul cărților cochon scrise și publicate de Theophile Gautier nu era deloc vulgar. Ion Creangă scrie textul "Povestea poveștilor", –jumătate cochon, jumătate Mutinus–, pur și simplu pentru că nu știa franțuzește !
    Titus Filipas

    Rachel și Bălcescu

    La 1848, Anglia instiga revoluțiile din Europa, „flacăra” izbucnind din Sicilia, unde exista o puternică rețea de agenți englezi constituită pe vremea războaielor napoleoniene. Auzind știrea despre începutul revoltei în Sicilia, marele politolog Alexis de Tocqueville anunță colegii parlamentari în ședința din 29 ianuarie 1848 : "Cred că în clipa de față dormim pe un vulcan! Sînt profund încredințat că așa stau lucrurile!"

    Agenții englezi stăpâneau, prin interpuși, clădiri comerciale de interes public, aflând de exemplu în hoteluri ultimele zvonuri din șoaptele oamenilor. Toate metodele lui Metternich erau practicate și de Palmerston : "Hat der Teufel einen Sohn / Das ist sicher Palmerston!" („De-ar avea Dracul un fiu/Este sigur Palmerston!”), ținea să ne reamintească Dan Amedeo Lăzărescu (singurul dintre liberalii români de după 1989 capabil să conferențieze despre Destutt de Tracy; mai există vreunul în viață?) politica englezească într-un studiu despre „revoluția intelectualilor” de la 1848. La „sfatul” imperativ al lordului Palmerston, s-a organizat chiar și celebra întâlnire dintre revoluționarii pașoptiști Kossuth și Bălcescu, amândoi fiind masoni și agenți englezi.
    Nicolae Bălcescu purta numele conspirativ „Conrad”. Dimitrie Bolintineanu îl dezvăluie într-un titlu de operă literară al cărei conținut a fost parodiat de G. Călinescu în anii șaizeci. Dar în vremuri recente, Ioana M. Petrescu (de ce este atât de puțin publicată ?) evaluează poemul „Conrad” într-o frază frumoasă : « O muzică a lumii se face simțită în acest poem al eternei rătăciri. »

    Iată cum îl zugrăvește Bolintineanu pe Bălcescu: „Cotind pe Cornul d-Aur, ieșia în Propontide / Un vas spărgând cu peptul tărâmele lichide. / Dar cine-i omu-acesta ce-n vas stă izolat ? E trist sau este mândru ? mai mulți au întrebat. / Un servitor răspunde cu oarece sfială : / Că Țara Românească e țara sa natală. /Conrad e al său nume ; că este exilat, / El pentru libertate, poporu-a rădicat. / Proscris din a sa țară, el fără țel se duce / Oriunde îi surîde un cer senin și dulce ”. În „Memento Mori”, Eminescu va cânta integrala ciclurilor de civilizație care au trecut peste lumea noastră, reluând temele antice din poemul „Conrad”.

    Deși va fi inspirat și de expediția veche de căutare a fregatei lui Lapérouse, Radu Tudoran va utiliza în primul rând tema călătoriei mediteraneene din „Conrad” în arhitectura romanului „Toate pânzele sus”. Eroul Anton Lupan este poate un Nicolae Bălcescu fără tuberculoză, dar cu studiile inginerești ale unui Petrache Poenaru. Cum ajunsese Bălcescu agent englez? Recrutarea lui Nicolae Bălcescu pentru a lucra în serviciul Imperiului Britanic a fost mijlocită probabil de actrița franceză Rachel). Egeria pozase ca model al celebrului bust cu bonetă frigiană: „Marianne”, simbolul Republicii franceze. În nuvela ‘Iubita lui Bălcescu’, aflăm numai despre abstracțiunea chemată România, ca și cum G. Călinescu s–ar fi temut să elaboreze tema Rachel. Nici în piesa de teatru „Bălcescu”, dramaturgul Camil Petrescu nu o folosește pe Rachel, alias Marianne I, ca personaj.

    Agentă engleză, Rachel fusese și amanta acelui Theophile Gautier care influențase ‚Junimea’ și cultura română prin ideologia ‚artei pentru artă’, și prin „ideologia cărților cochon” (vezi Ion Creangă și Mihai Eminescu, vezi Luca Pițu și "douămiiștii").

    Intelectualii aceia estetizanți, bine școliți, de la Junimea, când frunzăreau cărțile cochon ale lui Theophile Gautier, unde textul într-o franceză pură și civilizată, analizând politica internă a Franței timpului, era însoțit pe liziera paginii de un limbaj figurativ înlocuind expletivele, exclamau nedumeriți și expletiv: "Ce-are sula cu prefectura!?". Este o ipoteză privind originea întrebării. Altă ipoteză ar fi aceea că elita administrativă din România celei de a doua jumătăți a secolului XIX, elită din care făceau parte și prefecții, punea aceeași întrebare privind cărțile lui Theophile Gautier. Este deci foarte probabil ca retorica întrebării "Ce-are sula cu prefectura?" să fi fost inventată de un prefect junimist în contextul strict al unei etici utilitariene (benthamiene). Oricum, trebuie amintită această dihotomie junimistă de interpretare a cărților lui Theophile Gautier. Dar însuși textul cărților cochon scrise și publicate de Theophile Gautier nu era deloc vulgar. Ion Creangă scrie textul "Povestea poveștilor", –jumătate cochon jumătate Mutinus–, pur și simplu pentru că nu știa franțuzește !

    Principiul junimist „Artă pentru artă” fusese împrumutat din prefața cărții ‚Mademoiselle de Maupin’ a lui Theophile Gautier. Graficianul Aubrey Beardsley (1872 – 1898), cel mai controversat, mai decadent, mai estetizant și totodată cel mai puțin recomandabil dintre artiștii stilului Art Nouveau, ilustrase cartea ‚Mademoiselle de Maupin’ (Six Drawings Illustrating Theophile Gautier's Romance Mademoiselle de Maupin by Aubrey Beardsley published by Leonard Smithers and Co., London, 1898). Și limbajul figurativ al cărților cochon ale lui Theophile Gautier va fi imitat de graficianul englez Aubrey Beardsley, bun prieten cu Oscar Wilde) fără să fie el însuși homosexual, pentru a ilustra scenele falice din piesa antică Lysistrata, compusă de grecul Aristofan. Aubrey Beardsley executase și o serie de 17 ilustrații pentru scene din Salomeea, piesa lui Oscar Wilde în versiunea franceză. După 1989, teoreticianul culturii, Radu Țeposu, începea să publice desenele lui Aubrey Beardsley în revista Cuvântul. În perioada degradării intelectuale forțată de comuniștii internaționaliști din România, arii din opereta Lisistrata erau repetate cu o insistență absolut anormală de radiodifuziunea română. Tot pe atunci, desenele lui Aubrey Beardsley (de exemplu ‚Flosshilde’ și ‚Trandafirul din Lima’) erau sursă de inspirație pentru ilustrațiile cărților erotice destinate copiilor, în care proletarul câștigă dragostea Cosânzenei, nu Prințul, aproape la fel ca într-o nuvelă de Kay Boyle).

    Nicolae Bălcescu o cunoscuse pe Rachel în revoluția de la 1848 din capitala Franței. Să notăm ca în anul 1842 se confirma declanșarea ftiziei lui Bălcescu, de care va muri exact peste zece ani, la Palermo, și să facem un calcul. Dacă Rachel a murit din cauza aceluiași bacil la 1858, devine plauzibil că l-a căpătat în 1848. Dar în acel an, mesajul imperios al lordului Palmerston de conciliere româno-maghiară fusese transmis de alt mason pașoptist, Christian Tell, ce ținea foarte mult să asiste personal la discuțiunea, în toate privințele istorică, dintre Bălcescu și Kossuth. Masonul Ludovic Kossuth favoriza politica „Divide et Impera”, și astfel creează o diversiune, prezentându-le junilor munteni pe frumoasa lui nepoată. Al cărei joc de „nehotărâre” în alegere va determina un duel între Tell și Bălcescu, cei doi tineri uitând jurământul solemn pronunțat la „Frăția”.

    Titus Filipas Note Elisabeth Rachel Félix, plus connue sous son seul prénom Rachel, née le 21 février 1821 à Mumpf (Argovie, Suisse), décédée le 3 janvier 1858 au Cannet, était une actrice de théâtre. Après avoir chanté, récité et mendié dans les rues des villes que ses parents, couple de colporteurs, traversent avant leur arrivée à Paris, elle suit les cours du musicien Alexandre-Étienne Choron et de Saint-Aulaire, prend quelques cours d'art dramatique au Conservatoire. Pour subvenir aux besoins de sa famille elle débute en janvier 1837 au théâtre du Gymnase. Delestre-Poirson, le directeur lui fait prendre comme nom de scène Rachel, nom qu'elle adopte pour sa vie privée. Auditionnée en mars 1838, elle entre au Théâtre-Français à l'âge de 17 ans. Son interprétation des héroïnes des tragédies de Corneille, Racine et Voltaire la rendent célèbre et adulée. Elle créa un modèle nouveau d'actrice et de femme et fut une des femmes les plus célèbres de son siècle. Elle fut ainsi portraiturée par le sculpteur Jean-Auguste Barre. Elle repose au cimetière du Père Lachaise. (Sursa Wikipedia : http://fr.wikipedia.org/wiki/Rachel_Felix) Biografie : http://www.19e.org/personnages/france/R/rachel.htm"
    Associated Topics

    Geopolitica


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.55 Seconds