Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 103 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Talibanul marxist.[2] Eminescu si Europa.
    Scris la Tuesday, January 15 @ 22:38:41 CET de catre asymetria
    Memoria Cititor scrie "Stefan Arteni

    Talibanul marxist.[2] Eminescu si Europa.


    Stimate Domnule Gogleaza:
    Sa continuam a depana pe indelete firul meditatiei.
    Poezia lui Eminescu nu este nici marita nici micsorata de manipularile imaginii poetului comise in anii ‘viitorului luminos’. O seama din versurile sale au fost pastrate in vorbirea de zi cu zi, ca si multe din expresiile lui Caragiale. Am citat controversatul vers “Eu imi apar saracia, si nevoile, si neamul” mai degraba metaforic, gandindu-ma ca, de fapt, este un raspuns politicos propunerii de inglobare si sincronizare cu de-a sila intr-un imperiu ce se voia ori incerca sa devina universal, cand aceasta inglobare ar fi adus cu sine riscul renuntarii la fiinta proprie.


    Stefan Arteni. Talibanul marxist.[2] Eminescu si Europa. Stimate Domnule Gogleaza,
    Sa continuam a depana pe indelete firul meditatiei.

    Poezia lui Eminescu nu este nici marita nici micsorata de manipularile imaginii poetului comise in anii ‘viitorului luminos’. O seama din versurile sale au fost pastrate in vorbirea de zi cu zi, ca si multe din expresiile lui Caragiale. Am citat controversatul vers “eu imi apar saracia, si nevoile, si neamul” mai degraba metaforic, gandindu-ma ca, de fapt, este un raspuns politicos propunerii de inglobare si sincronizare cu de-a sila intr-un imperiu ce se voia ori incerca sa devina universal, cand aceasta inglobare ar fi adus cu sine riscul renuntarii la fiinta proprie. In fond, si talibanul marxist a ravnit la un califat comunist mondial care va pune in locul omului viu un ‘om nou’.

    Trebuie oare sa ne lepadam de toti cei ale caror imagini au fost candva manipulate de cineva? Atunci ce facem, de exemplu, cu Copernic ? Originea sa etnica este si azi incerta: polonez, ori german, ori amestec, ori poate un ultim urmas al poporului prusian din care, de fapt, ne-a ramas doar numele provinciei, caci cavalerii teutoni l-au cam curatat etnic. Iar nazistii au manipulat imaginea lui Copernic, germaninzandu-l cu sete. Ne lepadam de el, cu opera cu tot?

    Sa ne intoarcem la poetul Eminescu. Daca este vorba de o semnificatie literală a vorbelor sale, atunci voi indrazni sa afirm ca saracia [materiala!] nu este o rusine. Devii sarac cand tovarasii marxisti ti-au luat tot. Esti sarac in lagarele de refugiati - lagare care in ’72 erau vechi si darapanate baraci militare inconjurate de sarma ghimpata, evident spre binele nostru, caci tovarasii aveau obiceiul de a rapi azilanti. Iar daca si aici, in Occidentul aflat in amurg sau poate in plina agonie, daca si aici renuntarea la o seama de castiguri materiale este pretul pe care trebuie sa il platesti pentru putina libertate de a incerca sa faci ceeace voiesti sa faci, fara a te supune modelor oficiale, atunci pretul este mic si merita platit. Printre notele de lectura am gasit cateva randuri extrase dintr-un eseu despre Vintila Horia, eseu scris de Georgeta Orian: “Toiagul de pelerin (fie el...penelul pictorului sau condeiul poetului) si călătoria desfășurată nu în lux, ci în sărăcie, simbolizează rezistența si detasarea de cotidian.” Si iata ce spunea insusi Vintila Horia:”Exilul nu înseamnă a pleca dintr-un loc pentru a trăi în alt loc...exilul este o tehnică a cunoașterii.”

    Am citit pe internet zisul cuiva, cum ca “Eminescu este cadavrul nostru din debara, de care trebuie sa ne debarasam daca vrem sa intram în Uniunea Europeana”[expresia “schelet din debara” sau “schelet din dulap” este folosita in America pentru a descrie un secret rusinos ori o crima nemarturisita]. Este remarcabil ca acest comentariu despre Eminescu a fost scris de curand, intr-o vreme cand pana si fratii nostri de ginte latina, italienii, si-au redescoperit marii artisti din perioada interbelica, artisti pusi la index timp de zeci de ani. Poate italienii au inteles ca valoarea unei opere de arta nu este automat garantata si nici nu depinde niciodata de corectitutinea politica a autorului sau de subiectul ‘pe linie’.

    Neamul!...aud deja acuzatiile de protocronism ori etnocentrism ori nationalism, concepte anatemizate recent. Neamul este Itaca, aidoma întoarcerii lui Ulise inspre centrul pe care il afla in sine, cum observa Mircea Eliade. Aici, in America, fiecare se poate declara American-African ori American-Asiatic, sau, daca voieste sa fie mai precis, American-Chinez ori American-Arab ori American-German. Singurul criteriu este ceeace simte in adancul fiintei sale. Pot deci spune ca sunt Roman-American, chiar daca stramosii mei au fost de fapt cumani ori pecenegi, ori vreun amestec oarecare. Pot sa ma declar chiar European-American si nimeni nu imi va cere vreun permis in doua copii eliberat de un anonim functionaras dela Bruxelles ori Strasbourg.

    Si pentru ca a venit vorba de Europa – nu cea geografica, nici entitatea legala numita Uniunea Europeana - oare Matila Costiesco Ghyka si Theodor Pallady nu au fost ‘europeni’? Oare George Enescu, Panait Istrati si Constantin Brancusi nu au fost ‘europeni’? Ar fi existat oare o ‘Ecole de Paris’ fara artistii din Europa de Centru-Est? Bineinteles, vorbesc de o Europa a diversitatii, a jocului si intersectiei traditiilor, nu de Europa tavalugului nivelator numit corectitudine, fie ea politica ori culturala.

    Ideologia corectitudinii politice si culturale este o forma subtila a terorismului intelectual descris de Jean Sevillia. Prin distorsionarea si manipularea limbajului si a informatiei, tinteste spre schimbarea simtirilor si a gandurilor, a ideilor si a valorilor. Si astfel, din pacate, istoria pare a se repeta asemenea productiilor cinematografice dela Hollywood: mereu acelasi subiect dar cu alti actori si cu ceva efecte speciale noi si epatante. Cu cativa ani in urma, a avut loc in Germania o mare expozitie dedicata memoriei grupului de teroristi marxisti cunoscuti sub numele de Gangul Baader-Meinhof, expozitia fiind un fel de omagiu ori de eulogie sentimentala cu un catalog in doua volume. In ajunul alegerilor din Franta din anul 2007, priveam intr-o zi pe ecranul televizorului vestile dela Paris, si ce-mi vazura ochii? Mii de tineri cu pumnul ridicat cantand internationala, in timp ce jurnalistul inregistra cuvintele unei domnisoare care se declara doritoare de a vota pentru partidele revolutionare de stanga. Iar in Basarabia, comunistii s-au reintors cu toata recuzita din vremurile lui Stalin.

    Si acum, o nota intristatoare. In articolul meu intitulat “Urmasi ai Romei, istoriceste corecti?”, publicat in Asymetria pe 8 decembrie, 2007, scrisesem: “Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a decretat aniversarea în 2009, a 650 de ani de la întemeierea statului moldovenesc independent. Este posibil ca in curand va dori sa anexeze Moldova regateana.” Se pare ca am prevestit viitorul. Ziarul Ziua a publicat sambata, 12 ianuarie, 2008, un articol cu titlul „Amenintari dela Chisinau”. Articolul incepe cu aceste cuvinte: „Partidul ‚Patria-Moldova’ de la Chisinau sustine necesitatea unei ‚Moldove Mari’ de la Carpati la Nistru... informeaza Rompres”.
    Cu stima,
    Stefan Arteni
    "

    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.30 Seconds