Who's Online
Exista in mod curent, 57 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
| |
Recenzii: Mariana Claudia Popescu. Dan Puric- "Cine suntem"
Scris la Tuesday, March 17 @ 15:34:35 CET de catre asymetria |
Re-amintirea marilor modele culturale
preocupate de lămurirea specificității naționale
nu exclude o exactă cunoaștere a
contextului contemporan, diagnosticat cu ochi critic: demitizare,
desacralizare, imoralitate, dezinformare, diversiune etc.
Dan Puric- "Cine
suntem"
Istoria subiectivă a
unei lecturi
Cartea
lui Dan Puric, "Cine suntem", editura Platytera, București,
2008, propune un orizont, în care se construiesc, subtil,
contraponderi la mediocritate, demagogie, derivă, imoralitate,
crize, ipocrizii. Reunind mai multe interviuri și comunicări,
volumul mă pune pe mine, cititorul, în situația nu de
a
înțelege, ci de a mă lămuri, în
sensul arhaic de cuprindere și transfigurare a
unei realități: "Lămurirea e dincolo de întuneric
și lumină… căci ea nu se petrece asupra a
ceva, cât mai degrabă întru ceva"(Constantin
Noica).
Fără
niciun efort, abandonez toate stereotipiile culturale, nu mă mai
interesează subtilitățile structurale și
stilistice și, într-o primă fază, (re)descopăr
forța cuvântului care zidește, cuvântul cu
miez, proaspăt, curat. Sensurile sunt luate în stăpânire
treptat, "limba română se liturghisește"(p.87),
așa cum întâmplările mari sau mici ale ființei
se ritualizează.
Spirit
erudit, autorul, fără preocupare, cel puțin aparent,
pentru efectul literar al discursului, provoacă cititorul să
reconsidere momente, valori, personalități, să-și
ia un răgaz, să mediteze asupra unor evenimente care țin
de experiența individuală sau de cea colectivă.
Atitudinea persuasivă, fără patetism, dar cu o asumare
totală a
destinului propriu și al neamului, îndeamnă la
"îndrăzneală", la "iubire creștină",
la descoperirea sensurilor profunde și paradoxale ale vieții
și ale morții. Recursul la Memorie pare a
fi calea pentru a
depăși "labirintul identitar în care ne zbatem
astăzi"(p. 144). Și Memoria înseamnă
Eminescu, Iorga, Blaga, Eliade, înseamnă martirii
pușcăriilor comuniste- "Sfântul din Omul
Răsăritean înlănțuit". Memoria este
recuperată ca o "re-ndrăgostire de poporul
român"(p.165).
Ceea
ce oferă această carte, în mod esențial, este
lămurirea întru ființă. Dragostea,
demnitatea creștină, lumina care se opune "îmbeznării",
"eternitatea care zdrobește istoria" sunt tot atâtea
căi spre a
afla "Cine suntem".
Retorica
schimbării are repere dihotomice: hamletianul "a
fi sau a nu
fi" și "tu poți să fii", istorie și
anistorie, cădere și zbor (rugă), "vizibilul
puterii istoriei" și "invizibilul puterii lui
Dumnezeu", Occidentul cu "probleme" și Orientul
cu "taine".
Surprinzător, autorul fixează
cu aceeași acuratețe și timpul trăit și
timpul sacru și, poate, de aceea mesajul rămâne, în
mare măsură, optimist. Ruptura între trecut și
prezent, între faptă și gând, între
"mâlul mediocrității" și "demnitatea
autenticului" nu este de nedepășit: "Cămașa
lui Hristos, pusă în fiecare Duminică la biserică,
te dezmărginește de prezentul minor și-ți redă
respirația prezentă, acum și aici, a
integralității tale. Haina memoriei actualizate te reface
ca om". Asumarea trecutului, aducerea acestuia în prezent,
probabil cu un mare efort de voință pentru unii, prin
credință pentru alții, este prețul libertății.
O libertate înțeleasă, în descendența lui
Blaga, ca trăire în orizontul misterului sau, cum spunea
Petre Țuțea, ca dogmă, pentru că "dogma e
forma purtătoare de mister", iar misterul este "singura
formă eliberatoare din neliniștile mărginirii
personale, ale înlănțuirii cosmice și comunitare
și ale perspectivei infinitului și mortii".
Re-amintirea marilor modele culturale
preocupate de lămurirea specificității naționale
nu exclude o exactă cunoaștere a
contextului contemporan, diagnosticat cu ochi critic: demitizare,
desacralizare, imoralitate, dezinformare, diversiune etc.
Intuitiv și cultivat (nu pot fi
ignorate nenumăratele referințe livrești!), Dan Puric
propune un discurs care ascunde o rezervă inepuizabilă de
decodificări. Recunosc, în toate intervențiile
autorului care înțelege arta "ca mărturisire",
o matrice spirituală în funcție de care pot și
vreau să mă definesc și eu, constat că acesta
este sensul pe care vreau să-l dau duratei personale. Altfel
spus, este o strategie de apărare a
firescului vieții noastre cea de toate zilele, în care și
actul lecturii poate fi mai mult decât un gest cultural. Este
un text care se împrospătează necontenit, se
reinventează, alege spre "Centru" drumul în
spirală, transformă Cuvântul în spectacol
donquijotesc, păstrând solemnitatea ideii.
Mariana Claudia Popescu
|
Associated Topics
|
|
| |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
|
|