Who's Online
Exista in mod curent, 78 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
| |
Recenzii: Marina Nicolaev. Angela Nache Mamier, poeta romano-franceza
Scris la Sunday, March 29 @ 22:46:23 CEST de catre asymetria |
Volumul bilingv«Dolor» este cartea de vizită a
unei poete de expresie româno-franceze Angela Nache Mamier care aduce
în prim plan nu numai capacitățile creative ale femeii contemporane ci
și o nouă atitudine în fața Poeziei, pe care v-o propun să o aplaudați
la scena deschisă a Literaturii.
Angela Nache Mamier –«Dolor»
Angela Nache Mamier a debutat în România cu volumul de poezii
«Miraculum» editura Dacia în 1982 și a făcut parte
din grupul cenaclului 19 și al optzeciștilor din Brașov, alături de
poeții: Adrian Munteanu, Alexandru Musina, Gheorghe Craciun, Ioan Pop
Barassovia, Caius Dobrescu, Simona Popescu, Andrei Bodiu, Marius Oprea
etc. A mai publicat «Femina» Editura Dacia 1985 ;
«Celebratio» Editura Kogaïon (în franceză) 2008. De-a lungul
timpului a fost prezentă în paginile revistelor cu poezii și proză:
«Viața Studențească», «Luceafărul» (unde poetul
Geo Dumitrescu a remarcat-o și a debutat cu poemul «Pământul
Viu»), «România literară», «Vatra» (în
formula redacțională : Romulus Guga, Dan Culcer, Mihai Sin)
«Astra» (redacția: Nicolae Stoie, A.I.Brumaru, Ion Itu)
«Tribuna», «Brașovul literar și artistic»,
(director Daniel Drăgan) «Luceafărul de ziuă»
online, «Monitorul cultural online», «L’Eloge du Danube»
online (directeur Artur Silvestri), «Revista
nouă»(România), «Salmigondis» (France),
«Autre Sud» (France), «Midi
Libre» (France) «Corespondențe» (România),
«Gardiolarem» (France),
«Citadela» (România) etc.
Structurat
în două mari subiecte: condiția emigranților în Vest și imaginea femeii
din Est, volumul «Dolor» este în primul rând incomod
prin militantismul abordat dincolo de convenții, dintr-o perioadă
uitată nepermis de repede. A uita după 20 de ani ceea ce am fost
obligați să trăim, nu duce decât invariabil la regenerarea acestor
perioade malefice din care ne-au fost extrase adolescențele, anii cei
mai frumoși, irevesibili. Oublier le Mal, c'est céder a sa
tentation (Jankélévitch), a uita Răul înseamnă a ceda
tentației lui, a redeveni ceea ce am fost, lipsiți de personalitate,
înglodați într-o obediență maladivă.
Grupajul de poezii ce relevă condiția semenilor noștri emigranți,
indiferent de etnie, însă români, - și acest fapt
real nu trebuie să îl omitem voit, cu indiferență ci trebuie să ni-l
asumăm în totalitate, - este dedicat celor care lipsiți de adăpost și
mijloace minime de existență au ales brusc o altă dimensiune a vieții
lor, deși da, veți spune, este «Inutilă căutarea
cheii/Acestui paradis aparent » (Out of Europe), în speranța
patetică, iluzorie a fericirii. Oare cum au fost percepuți Dincolo, în
Vest, acești români cărora nimeni nu le-a întins
mâna cu adevărat în goana lor după luminile orașelor-capitale ale
lumii, spre un El Dorado incert, parfumat și amețitor din vuietul
planetei, ce soartă au acești anonimi stigmatizați de ceea ce numim
civilizație? «Bătrâna femeie cocoșată, știrbă/își acoperă
gura și pune o mână/Pe inima sa iubitoare,/Cristul pictat pe lemn/îl va
atinge de-o sută de ori/Urlând de durere încolțită» (Exod
1989 –cereri de azil și bicentenarul revoluției) pentru că trebuie să
recunoaștem «Chiar și tăcută, mizeria poate deranja»
pentru acești bântuiți ce sălășuiesc în afara timpului, în
ungherele secolului XXI. Ce sunt si cine sunt ei, acești
«rătăciți» de fapt, decât produsul concret al epocii de aur
și mai ales al spiritului creștin cu care ne afișăm ostentativ și
arogant, «Nu mai era în ei nici viață nici moarte/Doar acest
vid ciudat,/Nu mai era în ei nici prezent nici viitor/Nici semne nici
gesturi/Doar punțile vieții lor/Mutilate» (Rătăciți).
Volumul bilingv «Dolor» este dedicat nu numai
sufletelor nomade și în egală măsură prietenilor «Medecins du Monde»
cât și jurnaliștilor, autorităților care s-au implicat pentru
integrarea în societate a semenilor noștri.
Ciclul de poezii propus de Angela Nache Mamier îmi amintește de un
documentar realizat în 1996 de Evelyne Ragot «Qui a peur des
tziganes roumains?» alături de «Médecins sans
frontière», film care a stârnit controverse și atitudini
rasiste în unele medii. Oare sentimentele oamenilor se deschid în fața
semenilor lor pentru a-i înțelege și mai ales a-i ridica în secolul XXI
când «Cu orice preț acest popor nomad/Bate la porțile de oțel
ale secolelor,/La încrucișările acestor frontiere- Traiectorii
satanice» (Mame-țigănci 1989-200…)? O lume despre care
trebuie să vorbim ca despre noi înșine într-o bună zi, ne avertizează
Angela Nache Mamier pentru că și ei stigmatizații, nomazii secolului
zborurilor spre Lună «Acești copii ai întinderilor de
pământ/Acești oameni legitimi ai lumii/Nu mai știu de unde vin/Și ce se
va alege de ei/Se așează chirciți pe vine, derutați/în Celulele de
Deportați/Lăsându-se jefuiți de călăii/îngerilor lor păzitori»
(Ciumații – Călătorie la capătul drepturilor omului
1989-200…).
în poezie, rareori se abordează problematica femeii subordonate
vieții casnice, menită unui singur țel recunoscut de ceilalți:
«Deși ridicolă, deși învinsă/Nu îngenunchez,/Mângâi pereții
vazele, boluri de aer -/ Martori fideli,/Arome de plante se ridică/în
mica bucătărie/Respir adânc, îmi dau curaj/Regină a
cratițelor» (Regina cratițelor).
Partea a doua a volumului este un elogiu real adus Femeii care trebuie
să fie dintotdeauna mamă, soție, menajeră și mai puțin leader de opinie
sau artist. în al doilea ciclu de poezii din volumul «Dolor»,
Angela Nache Mamier scrie despre Realitate așa cum a
trăit-o, așa cum este în sine, încrustată în copilăria și adolescența
multora dintre noi, cu apa caldă oprită, cu orele restrictive la
televizor, marcați de cozile la carne, de «tichete vexante de
rații/Un litru de soia un kil de zahăr și de făină,/Zece ouă, o
prăpădită de margarină pe lună, Partid unic, nicio libertate de
expresie/Voturi forțate pentru aceeași clică» (Postfață.
Examene la oral - 20 de ani după Ceaușescu) în alegoria cotidiană a
supraviețuirii.
Angela Nache Mamier nu ne propune o evadare ci pur și simplu
dimensiunea arealului real al Femeii «Anii ‘supe, ciorbe,
cărucioare’/Vase spălate, salarii,/Curățenii generale,/Cumințenie
câștigată din mers/La întâmplare,/Ani de adorație oarbă/De
credulitate,/Ani de șorțuri în jurul taliei,/De ciorapi rupți,/Sub
rochii melancolice » (Bis repetita), să privim lumea în care
trăim cu adevărat, lumea noastră nemărturisită a
«Poeteselor», acestor elegiaice ființe umane,
imaginea concretă a femeii din Est.
Ce mecanism, resorturi vii, imuabile, determină această expunere
prelungită la sinceritate, ce declanșează Angelei Nache Mamier
Protestul său (volumul «Dolor» ) deschis, asumat ?
«Contemporan/Mă dor timpanele, mă doare sufletul,/Această ură
cu chip inuman/Murdărește/Zăpezile mele d’antan/Mă doare pământul»
(Răul secolului).
Ce este Poezia? ne va întreba la rândul său autoarea. Și ne va
răspunde prin vocea lui Janos Arany: «A aprecia poezia
înseamnă a fi capabil de a iubi pe celălalt în ceea ce are mai urât.
Prin cuvintele sale poetul îi lasă ca moștenire compasiunea sa.»
Volumul bilingv «Dolor» este cartea de vizită a
unei poete de expresie româno-franceze Angela Nache Mamier care aduce
în prim plan nu numai capacitățile creative ale femeii contemporane ci
și o nouă atitudine în fața Poeziei, pe care v-o propun să o aplaudați
la scena deschisă a Literaturii.
Editions Clapàs, novembre 2007
Collection Partage, n°29 Bilingue français / roumain. Traduction de Angela Nache-Mamier et Pierre Mamier, relue par Viorel Zegheru. Illustration de couverture: Jean-Paul Delaitte
ISBN: 1284- 635- x 60 pagini, 17 euro
Editura Clapas a publicat în noiembrie 2007 în Collection Partage
volumul bilingv «Dolor» de Angela Nache Mamier,
scriitoare de expresie română și franceză. Traducerea textelor a fost
realizată de Angela Nache Mamier și Pierre Mamier și revăzută de Viorel
Zegheru. Prefața a fost realizată de profesorii din Montpellier: Anne
et Frédéric Miquel.
Nota: Coperta
|
Associated Topics
|
|
| |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
|
|