Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 84 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Restituiri: Gheorghe LATES. In sfarsit, Caragiale si-a gasit traducatorul
    Scris la Sunday, February 07 @ 11:37:15 CET de catre asymetria
    Limba dulce Potențialul de universalizare al unui scriitor este dependent de mai mulți factori, toți cu efect direct asupra traductibilității sale într-o limbă afină sau în limbi cât mai diferite. în cazul concret al lui Caragiale, traductibilitatea sa remarcabilă vine, în primul rând, pe filieră genetică. S-a născut într-o familie de greci, veniți în Principate încă din vremurile fanariote. Chiar numele său de familie este derivat din cel al domnitorului Caragea, pe care străbunicul său l-a însoțit. Trăind însă, într-un mediu preponderent românesc, și-a făcut instrucția elementară în limba locului, bilingvismul primar constituindu-se într-o matrice comunicațională aptă să primească ulterior și alte limbi, din familii diferite.

    în sfârșit, Caragiale și-a găsit traducătorul
    în literatura română, sintagma de „mare clasic” se aplică unor scriitori născuți și consacrați ca valori încă din secolul al XIX-lea, cariera unora continuând și în cel următor. într-o ordine valorică, puțin diferită de la un exeget la altul, numele lor ar fi: Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă și Ioan Slavici. Criteriile de evaluare, într-o astfel de ierarhie, sunt cele estetice, nuanțate prin preferințe de ordin subiectiv sau ideologic; așa se face că, în diferite istorii sau sinteze literare, Creangă și Caragiale își dispută locul al doilea, cel dintâi fiind deținut de drept de Mihai Eminescu. Indiferent de fluctuațiile ideologicului, Caragiale și-a găsit un loc semnificativ în acest canon literar sui generis, intrând astfel în conștiința publică drept un satiric necruțător al moravurilor din orice timp și din orice loc. Intuiția valorii absolute a acestuia i se datorează unui critic contemporan cu autorul (Titu Maiorescu), cel care l-a consacrat definitiv ca o certitudine a literaturii române, un câștig evident pentru gruparea al cărei mentor era (Junimea). Semnificativ este amănuntul că acest critic de direcție literară i-a dedicat lui Caragiale și lui Eminescu, evident, câte un studiu de referință, de neevitat în orice abordare critică, în schimb, pe ceilalți doi clasici (Creangă și Slavici) i-a expediat sub o formulă îndoielnică – „scriitori poporani”, adică ieșiți din popor și scriind pentru popor. Pentru Caragiale, argumentele criticului erau de ordin general, ceea ce înseamnă că i-a intuit valoarea de universalizare încă de la primele texte dramatice - continuări firești ale unei tradiții europene ce începe cu teatrul grec și trece, inevitabil, prin clasicismul francez. De aici și valoarea implicită de traductibilitate în orice limbă.
    Potențialul de universalizare al unui scriitor este dependent de mai mulți factori, toți cu efect direct asupra traductibilității sale într-o limbă afină sau în limbi cât mai diferite. în cazul concret al lui Caragiale, traductibilitatea sa remarcabilă vine, în primul rând, pe filieră genetică. S-a născut într-o familie de greci, veniți în Principate încă din vremurile fanariote. Chiar numele său de familie este derivat din cel al domnitorului Caragea, pe care străbunicul său l-a însoțit. Trăind însă, într-un mediu preponderent românesc, și-a făcut instrucția elementară în limba locului, bilingvismul primar constituindu-se într-o matrice comunicațională aptă să primească ulterior și alte limbi, din familii diferite. Mediul actoricesc al familiei (unchiul său, Iorgu, fost actor și organizator al unei trupe teatrale cu renume în epocă) i-a facilitat accesul la limba și literatura franceză, întrucât în repertoriul dramatic al epocii, scriitorii francezi erau preferați, mai mult chiar, unele spectacole se jucau în limba franceză. Așa se explică amănuntul că dramaturgul – efigie a literaturii române va deveni un redutabil traducător din franceză. Ch. Perrault, E. Scribe, Al. Parodi, P. Déroulède, chiar Ch. Baudelaire, prin care are acces la textele lui E.A. Poe, sunt nume pe care Caragiale le frecventează cu asiduitate. Spre sfârșitul vieții, în timpul autoexilului berlinez (1904-1912), deși trăiește oarecum izolat într-un mediu preponderent românesc, se adaptează destul de ușor la noul mediu cultural, învață inclusiv limba locului, atât cât îi era necesar pentru o comunicare uzuală. Toate acestea sunt elementele care îi conferă scriitorului român un potențial de universalizare dintre cele mai evidente.
    Cetățean al Turnului Babel, Caragiale s-a folosit preponderent de limba franceză pentru a accesa valorile acestei culturi și, prin intermediul ei, ale celei universale. Un astfel de model catalizator a lăsat urme semnificative în textura fină a creației sale, tiparul cultural francez fiind cel ce a permis și permite echivalări de imagistică, ideație și atmosferă fără pierderi prea mari. Mai mult chiar, un astfel de model ilustru poate fi pretext pentru un text secund care nu pierde, prin traducere, nimic din tonul și savoarea originalului. Gândirea dramaturgului și prozatorului român este una de tip multicultural, ceea ce presupune un alt mod de modelare și contextualizare a cuvântului. în plus, se cuvine reținută aici: francofilia autorului, vorbitor, cititor și traducător al limbii și operelor literare franceze, este evidentă, încât potențialul de traductibilitate în această limbă este maxim.
    Cei care au intuit afinitatea lui Caragiale cu cultura franceză (încă din timpul vieții acestuia: 1854-1912) au fost, în primă instanță, câtiva alogeni, vorbitori ai limbii lor, ai românei în care comunicau cu majoritarii, și ai francezei în care mulți s-au instruit. Similaritățile de statut lingvistic nu sunt de ignorat niciodată, echivalările și adaptările la „orizontul de așteptare ” al cititorilor din diferite epoci fiind mai accesibile acestora decât celor care fac dintr-o limbă străină un posibil corespondent semantic. în sensul celor mai sus, semnalăm câteva dintre numele traducătorilor și textele traduse din timpul vieții autorului și până azi. Astfel, în 1891, B. Souffrir, „cunoscut talmudist și profesor din Craiova” traduce, deloc întâmplător, O făclie de Paște. Patru ani mai târziu (1895), în presa românească a vremii circulă o știre despre o posibilă montare a dramei Năpasta (traducător Oswald Neuchotz) pe scena Teatrului Mondaine din Paris. Proiectul a eșuat, dar același traducător reia demersurile și obține montarea spectacolului cu Fausses accusations pe scena Teatrului Oeuvre (Paris), intrat de fapt în repertoriul curent abia în anul următor. Spre sfârșitul anului 1897, apare întâiul volum conținând textul dramei Năpasta în franceză la Institutul de editură Ralian și Ignat Samitca din Craiova, în „legătură de lux”. Din aceeași serie a alogenilor, mai trebuie reținut numele lui Adolphe Clarnet, căruia îi apare la Editions Du Feu, în 1912, Le Cierge de Pâques. Sub titlul schimbat (Un Cierge Pascal) traducerea fusese inclusă în culegerea Les mille nouvelles, apărută la Paris în 1909. Ar mai fi de reținut numele lui Edmond Bernard, traducătorul dramaturgiei lui Caragiale din 1943 (Théâtre) și cel al lui Eugène Ionesco, coautor al traducerii realizate cu Monica Lovinescu.
    O altă categorie de traducători o reprezintă bilingvii, buni locutori ai românei si francezei, pe care le utilizau în mod curent, lor datorându-li-se mai multe versiuni editate, unele reeditate. întâiul nume este cel al doamnei Hortense Pasquier, căsătorită cu ziaristul francez Léon Pasquier, autoarea unei versiuni franceze a dramei Năpasta (Fatale Injustice) și a nuvelelor O făclie de Paște și Păcat. O inventariere a tuturor traducătorilor români sau francezi din secolul al XX-lea ar fi inutilă, în intenția noastră fiind un eveniment editorial recent (volumul Contes et nouvelles, apărut la Edition Aparis – Edifree din Paris, la finele anului 2009), în echivalarea cunoscutului traducător Constantin FROSIN, un bilingv care gândește preponderent în limba franceză și trăiește francofonia ca pe o stare de spirit. Cele aproape 140 de volume traduse din română în franceză, câteva și invers, revista Le Courrier International de la Francophilie, al cărei director și editor unic este, precum și implicarea sa in mișcarea francofonă mondială, îl recomandă drept cel mai performant traducător de până acum al textelor lui Caragiale în franceză.
    Reunirea sub copertele unui volum elegant a celor 11 texte de povestiri și nuvele, publicate anterior în reviste de prestigiu din Franța și România, aduce în atenție mai mult decât un autor cu potențial maxim de traductibilitate. Avem în vedere mai ales rigoarea traductologică pe care autorul recentei versiuni a avut-o în vedere, cu atât mai mult cu cât disponibilitatea pentru lectură a contemporanilor săi este în vădită scădere. Traducerea la distanță de un secol și mai bine, pune probleme de adaptare a limbii textului originar la uzul francezei contemporane, potențialul cititor francez nefiind interesat de aspectul istoric al limbii autorului, ci mai degrabă de modul în care textul secund îl face să rezoneze la ideea epică. Această obnubilare a sensurilor cu patimă istorică este o formă de comoditate a lectorului contemporan, pe care însă traducătorul nu poate să o ignore. Rezultatul acestui demers interpretativ (echivalare, sincronizare, adaptare) este însă pe măsura performanței maxime pe care doar un traducător bilingv cu experiență de decenii și cu simț creator acut și-o poate permite. Tocmai de aceea subscriem ideii enunțate înca din titlu, că autorul Scrisorii pierdute și-a găsit, în sfârșit, traducătorul, care i-a înțeles deopotrivă pe Caragiale, dar și pe cititorul francez contemporan.
    Gheorghe LATES
    Univ. Danubius, Galati

    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.30 Seconds