|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 77 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
|
Istorie recenta: Ordonanta privind procesul comunismului, emisa de Procuratura-2010 Scris la Monday, November 15 @ 09:53:59 CET de catre asymetria |
Publicăm ORDONANȚA Nr.
304//2008 din 29.09.2010, emisă de Iuliu
Molcuț, procuror criminalist la Parchetul de pe lângă înalta Curte de
Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică, prin care se decide neînceperea urmăririi penale ca soluția
dispusă în dosarul nr. 1304/P/2008, în cauza intitulată
generic „procesul comunismului".Documentul acesta este semnificativ pentru situații diferite, care ar fi trebuit să fie analizate de Procuratură din unghiul suspendării termenelor de prescripție în perioada 1948-1989, respectiv 1989-2008, datorită imposibilității, pentru cetățenii României, de a avea acces la o justițiție independentă, necontrolată politic. Documentul ne-a fost pus la dispoziție de dl. Ioan Roșca, textul fiind publicat anterior pe situl Piața Universității Asymetria MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție Secția de urmărire penală și criminalistică Dosarul nr. 1304/P/2008 Data 19.10.2010 COMUNICARE în temeiul art. 228 alin. 6 C.p.p. vă comunicăm alăturat soluția dispusă în dosarul nr. 1304/P/2008 având ca obiect plângerea formulată de dvs.în cazul în care sunteți nemulțumit de soluție puteți formula plângere împotriva acesteia conform art. 278 alin. 3 C.p.p. în termen de 20 de zile de la comunicare. PROCUROR ȘEF SECȚIE ss. indescifrabil ROMâNIA MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LâNGĂ îNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE Secția de urmărire penală și Criminalistică Nr. 304//2008 ORDONANȚĂ 29.09.2010 Iuliu Molcuț, procuror criminalist la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică, Examinând dosarul penal cu numărul de mai sus, CONSTAT: Cauza intitulată generic „procesul comunismului" s-a format la Secția Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, prin reunirea mai multor plângeri și a unor sesizări din oficiu ale magistraților militari, fiind cartată inițial la nr. 35/P/2006. Au fost înregistrate plângeri prin care era sesizată săvârșirea unor infracțiuni, cât și altele care nu aveau ca obiect fapte prevăzute de legea penală. Sesizările din oficiu ale magistraților militari și plângerile prin care se reclama săvârșirea unor infracțiuni se referă la următoarele fapte: II- supunerea deținuților, în perioada 1950-1955, în închisoarea din Sighet, unui regim de exterminare - a se vedea rezoluția procurorului militar șef al Secției Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, din 20.07.2006, fila 41-43, vol. 1 și fila 229 vol. 25; I 2 a - „Trădarea intereselor României de către guvernul dominat de comuniști, impus de Stalin în martie 1945. Anexarea nedreaptă și prin forță a României la imperiul sovietic, începând din 1945; b - Instaurarea nelegitimă și prin forță a puterii comuniste prin fraudarea uriașă a alegerilor din 1946; c - Trădarea de către puterea comunistă din România a intereselor fundamentale ale României prin acceptarea condițiilor nedrepte ale Tratatului de pace de la Paris din 1947; d - Distrugerea forțată a regimului democratic multipartidic prin lichidarea opoziției politice democratice și înlocuirea democrației cu dictatura partidului unic (1947); e - Suprimarea forțată a monarhiei (1947); f - Sovietizarea totală, prin forță, a României (1948); g - Exterminarea programată a cetățenilor prin acțiunile Securității, precum și alte forme de reprimare (1948-1989); h - Exterminarea programată a deținuților politici (1945-1989); i - Exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistența anticomunistă în munți (1945-1962); j - Represiunea împotriva Bisericii. Arestarea sau exterminarea celor care se opuneau comunismului (1948-1989); 2 k - Arestarea, uciderea, detenția politică sau deportarea țăranilor care opuneau rezistență față de colectivizare (1949-1962); 1 - Deportările cu scop de exterminare. Represiunile etnice. Gonirea și "vânzarea" evreilor și germanilor; m - Represiunea împotriva culturii. Cenzura extremă. Arestarea intelectualilor protestatari (1945-1989); n - Reprimarea mișcărilor studențești din 1956. Arestarea studenților protestatari; 0 - Reprimarea mișcărilor muncitorești din Valea Jiului (1977) și Brașov (1987). Arestarea și deportarea muncitorilor protestatari; p - Reprimarea oponenților și disidenților în anii "70 și "80. Arestarea și asasinarea celor mai periculoși oponenți; r - Distrugerea patrimoniului istoric și cultural prin demolările din anii "80. Constrângerea unei părți a populației României de a-și părăsi locuințele; s - Consecințele criminale ale „politicii demografice" (1966-1989); t - Obligarea intenționată și nejustificată a imensei majorități a populației României, în special în anii "80, de a trăi în condiții de mizerie extremă; u - Conceptualizarea mizeriei materiale și morale, precum și a fricii, ca instrumente de menținere a puterii comuniste; v - Masacrarea cetățenilor în timpul Revoluției anticomuniste din Decembrie 1989; x - Complicitatea, favorizarea și tăinuirea faptelor de mai sus de către conducătorii guvernului, parlamentului, poliției, serviciilor de informații, justiției și presei, după 22 decembrie 1989". Toate aceste fapte au fost sesizate prin plângere de către Ioan Roșca și alții, la 31.07.2006 și ulterior - file 2-8, vol. 2; I 3 - condamnarea lui Jijie Gheorghe pentru săvârșirea unor fapte împotriva regimului comunist, arestarea nelegală și supunerea lui pe parcursul detenției, în perioada decembrie 1948-decembrie 1958, la tratamente neomenoase - a se vedea plângerea acestuia din 29.06.2006, filele 9-11, vol. 2; I 4 - condamnarea lui Caraza Grigore pentru săvârșirea unor fapte împotriva regimului comunist și supunerea lui la tortură pe parcursul detenției, în perioada august 1949 - august 1964 - a se vedea plângerea acestuia din 3.07.2006, filele 12-13, vol. 2; I 5 a - „Dezmembrarea, prin rapt și șantaj, a României, stat independent și suveran, prin răpirea Basarabiei și Bucovinei de Nord, pregătită și acceptată de comuniștii din România, sub controlul și cu ajutorul unui guvern comunist străin și al armatei sovietice, hotărâtă prin tratatul Ribbentrop-Molotov (1939) și consacrată prin Tratatul de Pace de la Paris (1947). Acceptarea altor condiții înrobitoare prevăzute în acest tratat; b - Trădarea intereselor României de către guvernul impus de Stalin în martie 1945 și de toate guvernele conduse de comuniști, care au urmat. Jefuirea și distrugerea avuției naționale (de stat și particulare) în interesul ocupantului (URSS) și al colaboraționiștilor comuniști; c - Destructurarea regimului politic democratic din România prin: fraudarea alegerilor din 1946; lichidarea opoziției politice democratice; suprimarea forțată a monarhiei; impunerea regimului totalitar al partidului unic; d - Lichidarea criminală a clasei politice, burgheziei românești și elitelor diverselor categorii cetățenești: intelectuali, liber profesioniști, meseriași, țărani, etc; 3 e - Reprimarea și întemnițarea oponenților. Regimul de exterminare aplicat deținuților politici; f - Exterminarea grupurilor de partizani care luptau pentru apărarea țării în munți; g - Persecutarea, desființarea și spolierea unor Biserici, arestarea unor preoți și reprimarea credincioșilor; h - Colectivizarea forțată. Manipularea, intimidarea, hărțuirea, schingiuirea, reprimarea, întemnițarea și deportarea țăranilor care au opus rezistență; i - Deportările represive etnico-politice; j - Distrugerea valorilor culturale și sugrumarea libertății de opinie prin cenzură extremă, reprimarea celor care s-au opus. Distrugerea patrimoniului istoric și cultural; k - Reprimarea mișcărilor de rezistență: studențești din 1956, muncitorești din Valea Jiului (1977) și Brașov (1987), intelectuale (mișcarea Goma), sindicale (SLOMR). Hărțuirea, arestarea și deportarea protestatarilor; l - Politica demografică criminală; m - Regimul nejustificat de mizerie extremă, impus populației României; n - Generalizarea strategiei de degradare în lanț experimentată la Pitești, victimele fiind compromise prin obligația de a colabora cu sistemul, pentru a supraviețui sau a trăi suportabil; o - Reprimarea și confiscarea criminală a Revoluției anticomuniste din Decembrie 1989; p - Complicitatea, favorizarea și tăinuirea faptelor de mai sus de către conducătorii guvernului, parlamentului, poliției, serviciilor de informații, justiției și presei, după 22 decembrie 1989". Aceste fapte au fost sesizate de Ionițoiu Cicerone și alții, la 4.08.2006 (filele 14-16, vol. 2) și ulterior (de exemplu filele 45-59, 71-93,103-104, vol. 9, fila 215 și următoarele vol. 3). 1 6 - crimele comise la 23 august 1981, de lucrători ai securității, în cursul operațiunii denumite „acțiunea autobuzul" - sesizarea asociației „Supremă recunoștință", din 27.05.2008, de la filele 167-169, vol. 8; I 7 - supunerea la tortură a lui Mercaș Neculai, de către lucrători ai securității, în perioada 1975-1983, fapte sesizate de acesta la 8.05.2007, fila 198, vol. 8; I 8 - tentativa de răpire și asasinare a lui Ion Bugan de către lucrătorii Securității, în anul 1988, fapte sesizate de acesta, la 19 martie 2007, fila 200-211, vol. 8; I 9 - uciderea lui Vișinoiu Alexe, în arestul Miliției Capitalei, la 1.10.1957, faptă sesizată de fiul acestuia, Vișinoiu Niculae, la 3.05.2007, fila 212, vol. 8; I 10 - dispariția în închisorile comuniste, în perioada 1949-1969, a unor preoți romano- catolici, fapte sesizate de Episcopia romano-catolică la 16.05.2007, fila 216 și următoarele, vol. 8; I 11 - uciderea mai multor persoane de către militari români, în perioada 1952-1954, în pădurea „Dealul Balaurului", din comuna Dobreni, județul Neamț, fapte cercetate din oficiu (vol. 18, 48 și 49); I 12 - condamnarea mai multor persoane pentru săvârșirea unor fapte împotriva regimului comunist și supunerea lor, pe parcursul detenției, unui regim de violență, fapte cercetate din oficiu (vol. 19, 20, 21 și 22) și la sesizarea Federației române a foștilor deținuți politici luptători anticomuniști (privind pe Massion Brândușa Florica, vol. 20, fila 2 și 124, Teodorescu Lydia, vol. 11, fila 1, vol. 9, fila 213, vol. 21, fila 85, Predescu Gheorghe Anastasie Ecaterin, vol. 9, fila 223, Ene Victor, vol. 9, fila 225); 4 I 13 - interzicerea activității Bisericii Romane Unite cu Roma/Greco-Catolice, în perioada 1948-1989, fapte sesizate de un grup de enoriași, la 15.09.2006 (fila 170, vol. 23); I 14 - exterminarea deținuților politici încarcerați în Penitenciarul Sighetu-Marmației, în perioada 1950-1955, cercetări care au fost efectuate din oficiu (vol. 25); I 15 - torturarea și supunerea la rele tratamente a persoanelor anchetate în aresturile Ministerului de Interne de către ofițerul de securitate Enoiu Gheorghe și de către subordonații acestuia, fapte sesizate la 9.08.2007 de Institutul de investigare a crimelor comunismului în România (filele 13-22, vol. 26); I 16 - recrutarea minorilor de către ofițerii de securitate din județul Sibiu, în perioada 31.03.1989 - 10.12.1989, fapte sesizate de Institutul de investigare a crimelor comunismului în România, la 4.12.2006 (filele 1-12, vol. 27); I 17 - abuzurile și crimele săvârșite în perioada martie 1945 - decembrie 1989 în sistemul penitenciar din România - fapte sesizate de Institutul de investigare a crimelor comunismului în România, la 22.05.2007 (fila 1 și urm., vol. 28); I 18 - supunerea la rele tratamente și torturarea deținuților, în perioada 1948-1964, de către conducerea Penitenciarului Aiud, fapte sesizate de Federația română a foștilor deținuți politici luptători anticomuniști, la 18.10.2007 (filele 10-11, vol. 28); I 19 - împușcarea a 4 persoane la 9/10.03.1952, în comuna Spermezeu, sat Hălmășău, județul Bistrița-Năsăud, de către militari români, fapte cercetate din oficiu (vol. 29); I 20 - împușcarea lui Vitan Petru, la 21.11.1952, a lui Gașpar Iosif în anul 1949 și a lui Orșa Iosif în anul 1950, de către militari români, fapte cercetate din oficiu (filele 53 și următoarele, vol. 30); I 21 - plângerea lui Pica Nicolae, din 16.09.2009, cu privire la săvârșirea împotriva sa și a părinților săi, de către reprezentanții statului român, a infracțiunilor prev. de art. 357 și 358 cod penal. în conținutul plângerii se arată că în anul 1948 tatăl său a fost arestat abuziv, că în acea perioadă mama lui s-a îmbolnăvit de tuberculoză, virus pe care 1-a contactat și el - vol. 50, filele 46 - 48; I 22 - plângerea lui Stoica Florea, din 16.11.2009, cu privire la decesul unchiului său, survenit în anul 1946, despre care susține că a fost ucis, înscenându-se un accident de circulație de către conducătorii partidului comunist - vol. 50, fila 42; I 23 - plângerea Federației române a foștilor deținuți politici luptători anticomuniști, din 20.02.2007, privind detenția lui Ionescu Vasile în închisoarea din Aiud, în perioada martie 1945 - aprilie 1947 - vol. 11, fila 1 și vol. 9, fila 217 și următoarele; I 24 - plângerea Federației române a foștilor deținuți politici luptători anticomuniști, din 20.02.2007, privind îngrădirea dreptului de a se angaja ca inginer în perioada 1947-1950 a lui Ionescu Vasile - vol. 11, fila 1 și vol. 9, fila 217 și următoarele; I 25 - plângerea Federației române a foștilor deținuți politici luptători anticomuniști, din 20.02.2007, cu privire la decesul în închisoarea Aiud a lui Predescu Gheorghe în anul 1960 - vol. 11, fila 1 și vol. 9, fila 224; I 26 - plângerea Federației române a foștilor deținuți politici luptători anticomuniști, din 20.02.2007, cu privire la săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, împotriva lui Ene Victor, care, în perioada 1942 - 1964 a fost deținut în închisorile din Aiud și Periprava pentru comiterea unor infracțiuni de natură politică - vol. 11, fila 1 și vol. 9, fila 225; I 27 - plângerea Federației române a foștilor deținuți politici luptători anticomuniști, din 20.02.2007, cu privire la împușcarea lui Gheorghiu Gheorghe Mărășești de către lucrători ai Ministerului de Interne, în anul 1949 - vol. 11, fila 1 și vol. 9, fila 232; 5 I 28 - plângerea Federației române a foștilor deținuți politici luptători anticomuniști, din 18.10.2007, împotriva tuturor celor care se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de genocid (superiori sau subordonați ai lui Crăciun Gheorghe, comandant al Penitenciarului Aiud în perioada 1958-1964), prin faptele comise împotriva deținuților politici în acest penitenciar - vol. 28, filele 10-11; I 29 - plângerea Uniunii veteranilor de război și a urmașilor veteranilor de război, din 16.07.1996, cu privire la împușcarea de către lucrători ai Ministerului de Interne a lui Bulea Mihai, la 27 februarie 1954 - vol. 38, fila 12; I 30 - împușcarea de către militari români în anul 1949 a unui număr de 15 persoane, în pădurea „Dealu mărului", din comuna Poenari, județul Neamț, faptă sesizată de Asociația foștilor deținuți politici - vol. 48 și 49; I 31 - plângerea lui Andrei Ursu, din 21.09.2007 cu privire la săvârșirea de infracțiuni contra păcii și omenirii, comise prin torturarea și uciderea tatălui său, Gheorghe Ursu, în timp ce acesta era arestat pentru săvârșirea unor infracțiuni politice - vol. 23, fila 120. Aceeași sesizare a fost făcută și de către Uniunea veteranilor de război și a urmașilor veteranilor de război - vol. 38, fila 12; I 32 - sesizarea Uniunii veteranilor de război și a urmașilor veteranilor de război cu privire la încasarea ilegală a unor comisioane de la veteranii de război, de către Poșta română, după anul 1989 - vol. 7, filele 49, 53, 63; I 33 - sesizarea unui grup de enoriași ai Bisericii Romane Unite cu Roma/Greco-Catolice, din 15.09.2006, cu privire la uciderea în penitenciare a mai multor preoți și credincioși ai cultului - vol. 23, fila 171; I 34 - sesizarea lui Popa Aurel, din 15.04.2010, cu privire la distrugerea unor bunuri proprietate personală de către reprezentanți ai puterii administrative, în anul 1988, vol. 50, fila 44; I 35 - uciderea lui Tira Gheza și a altor trei persoane, în comuna Odoreu, județul Satu-Mare, în noaptea de 16/17 august 1949, de către militari români, faptă sesizată la 11 octombrie 2007, de către rudele celui ucis și de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România - vol. 30, fila 84 și urm. *** Plângerile care nu privesc fapte prevăzute de legea penală se referă la următoarele:II 1 - solicitarea lui Păvălan Constantin de acordare a titlului de deținut politic și plata unor daune morale - fila 99-103, vol. 1; II 2 - cererea lui Buhat Dumitru de rectificare a vechimii în muncă, de recalculare a pensiei militare și aplicare a dispozițiilor Decretului-Lege nr. 118/1990, fila 1 și următoarele, vol. 6; II 3 - solicitarea lui Miroslav Gheorghe de a-i fi recunoscută calitatea de luptător anticomunist - fila 129-131, vol. 8; II 4 - solicitarea lui Anghel Corneliu Gheorghe de „disociere dintre tatăl meu și cele trei persoane fictive" - fila 132, vol. 8. Petentul solicită eliberarea unui înscris din care să rezulte că tatăl său nu este persoana care a suferit condamnări în anii 1942 și 1949; II 5 - solicitarea lui Bugan Ion pentru a i se asigura condiții în vederea organizării unui congres al veteranilor războiului rece - fila 201-204, vol. 8; II 6 - solicitarea Uniunii veteranilor de război de acordare a unui autoturism și a unor spații pentru desfășurarea activității - fila 3, vol. 9; II 7 - memoriul Uniunii veteranilor de război prin care prezintă situația grea a veteranilor de război - fila 22, vol. 9; 6 II 8 - memoriul lui Tolea Stelea cu privire la îmbolnăvirea sa în perioada 1957-1967, când a lucrat ca subofițer de transmisiuni - vol. 9, fila 30; II 9 - contestația Asociației naționale a veteranilor de război pentru anularea hotărârii adunării generale a Asociației naționale a veteranilor de război privind constituirea Comitetului Director - fila 94, vol. 9; II 10 - solicitarea lui Velicu Pepa de acordare a calității de luptător în rezistența anticomunistă - fila 198, vol. 9; II 11 - sesizarea lui Hurduc Valentin cu privire la acțiunile grupului „Luneta" prin care solicită aplicarea dispozițiilor O.U.G. 214/1999 - vol. 16-17; II 12 - sesizarea lui Ionică Alexandru prin care solicită comemorarea eroilor din comuna Ghimpați, județul Giurgiu - fila 147, vol. 23; II 13 - memoriul lui Poenaru Șerban prin care solicită eliberarea unui înscris din care să rezulte perioada în care a fost arestat în anul 1948 - vol. 1, fila 93; II 14 - memoriul lui Răducu Ilie prin care solicită acordarea titlului de luptător în rezistența anticomunistă - vol. 1, fila 122; II 15 - memoriul Andreei Elena Enculesi, intitulat „România - încotro", care cuprinde descrierea unor acțiuni economice, politice și sociale ale conducătorilor statului român, de la 24 ianuarie 1859 până în prezent - vol. 50, filele 51 - 191; II 16 - memoriul Federației române a foștilor deținuți politici luptători anticomuniști prin care solicită restituirea către Petculescu Ștefan și Tudose Floarea a unor bunuri confiscate înainte de 1989 sau contravaloarea lor - vol. 9, fila 213 și vol. 11, fila 1; *** Prin ordonanța din 31.07.2008, Secția Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Secției de Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, invocând participarea la faptele sesizate, pe lângă militari și a unor civili, situație în care, potrivit art. 35 cod procedură penală, competența revine instanțelor civile. Prin ordonanța din 24.11.2008, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică și-a declinat competența, la rândul său, în favoarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, întrucât printre faptele sesizate se regăseau și infracțiuni de competența acesteia - infracțiunile contra siguranței statului. Prin ordonanța din 20.01.2009, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a dispus, în temeiul art. 228 alin. 1 lit. g și d, neînceperea urmăririi penale față de „persoanele din conducerea aparatului de partid și de stat, al securității și miliției din perioada 1945-1989", pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 155, art. 161-165 cod penal, reținându-se că răspunderea penală a fost înlăturată prin intervenția prescripției, precum și că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de mai sus. Prin aceeași ordonanță s-a dispus declinarea competenței de soluționare în favoarea Secției de Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, sub aspectul mai multor infracțiuni. *** Pe baza actelor premergătoare care au fost efectuate în cauză, se vor adopta următoarele soluții: Al. Infracțiunile contra păcii și omenirii de la punctele 12 și I 5, pentru motive pe care le vom arăta ulterior, vor fi examinate în două intervale de timp: martie 1945 - 30 iulie 1969 și 30 iulie 1969 - 22 decembrie 1989. 7 Cu privire la infracțiunile contra păcii și omenirii de la punctul I 2 și I 5, a căror săvârșire este reclamată până la 30 iulie 1969, se va dispune neînceperea urmăririi penale întrucât a intervenit prescripția. De asemenea, pentru infracțiunile contra păcii și omenirii înfățișate la punctele I 2 și I 5, a căror săvârșire este reclamată ulterior datei de 30 iulie 1969, se va dispune tot neînceperea urmăririi penale întrucât nu rezultă elementele constitutive ale infracțiunilor sesizate. Pentru toate celelalte infracțiuni de la punctele 12 și 15 a căror săvârșire este reclamată până la 22 decembrie 1989 se va dispune neînceperea urmăririi penale întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale. Pentru infracțiunile de la punctele I 2 și I 5 a căror săvârșire este plasată după anul 1989 se va dispune neînceperea urmăririi penale întrucât nu rezultă elementele constitutive ale acestora. A2. Pentru faptele de la punctele I 1, I 3, I 4, I 9, I 10, I 11, I 14, I 18, I 19, I 20, I 21, I 22, I 23, I 24, I 25, I 26, I 27, I 28, I 29, I 30 și I 35 se va dispune neînceperea urmăririi penale, întrucât a intervenit prescripția. Bl. Pentru faptele de la punctele I 6, I 7, I 13 și I 34 se va dispune neînceperea urmăririi penale întrucât acestea sunt prescrise. B2. Pentru același motiv, se va dispune neînceperea urmăririi penale și pentru fapta de la punctul I 12. C. Față de toate faptele înfățișate la punctul II se va dispune neînceperea urmăririi penale, întrucât acestea nu sunt prevăzute de legea penală. D. Pentru infracțiunile de trafic de influență de la punctele I 2 și I 5 se va dispune disjungerea și declinarea competenței în favoarea Direcției Naționale Anticorupție, iar pentru fapta de la punctul I 32 se va dispune disjungerea și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1. E. Se va dispune disjungerea și declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale pentru faptele de la punctele I 8 și I 16, în favoarea Secției Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție. F. în final, se va dispune disjungerea și continuarea urmăririi penale de către Secția de Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, pentru faptele de la punctele I 15, I 17, I 31 și I 33. *** A1a. în cazul infracțiunilor contra păcii și omenirii de la punctele I 2 și I 5, a căror săvârșire este reclamată până la 30 iulie 1969, a intervenit prescripția întrucât în legislația română infracțiunile contra păcii și omenirii au fost introduse după cel de-al doilea război mondial, astfel: „propaganda pentru război" prin legea nr. 9/1950, „genocidul" prin decretul nr. 236/1950, „tratamentele neomenoase" prin ratificarea Convenției de la Geneva, în 14 mai 1954, "distrugerea unor obiective și însușirea unor bunuri" la aceeași dată, „distrugerea, jefuirea sau însușirea unor valori culturale" prin decretul 605/1958. în codul penal anterior, aceste infracțiuni au fost introduse prin decretul 212/1960. Până la ratificarea de către România, la 30 iulie 1969, prin decretul 547/1969, a Convenției asupra imprescriptibilității crimelor de război și a crimelor împotriva omenirii -Rezoluția ONU nr. 2391, din 26 noiembrie 1968 - toate infracțiunile, inclusiv infracțiunile contra păcii și omenirii, erau supuse prescripției. Având în vedere că „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile" - art. 15 alin. 2 din Constituția României - , rezultă că până 8 la 30 iulie 1969 toate infracțiunile care au fost săvârșite, inclusiv cele contra păcii și omenirii, sunt supuse prescripției răspunderii penale. Această dispoziție constituțională nu permite nicio excepție de la principiul neretroactivității. în literatura juridică de specialitate se subliniază că doar o lege constituțională ar putea dispune cu privire la situații juridice trecute. Ar putea avea caracter retroactiv numai un act normativ de o forță juridică egală Constituției. Un astfel de act normativ, însă, nu există. Aplicarea dispozițiilor art. 121 și următoarele cod penal cu privire la prescripție pentru toate infracțiunile comise până la 30 iulie 1969 este determinată și de prevederile art. 13 din codul penal, potrivit cărora în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă. In cazul nostru, legea mai favorabilă este cea potrivit căreia toate infracțiunile, inclusiv cele contra păcii și omenirii, sunt supuse prescripției. Pentru toate infracțiunile sesizate, a căror săvârșire este reclamată până la 30 iulie 1969, termenul de prescripție începe să curgă, potrivit art. 128 din codul penal, de la data de 22 decembrie 1989, întrucât până la această dată punerea în mișcare a acțiunii penale a fost împiedicată de existența regimului comunist. Cum termenul de prescripție cel mai mare este de 15 ani și pentru că plângerile de la punctele I 2 și I 5 au fost formulate după împlinirea lui, rezultă că pentru toate infracțiunile sesizate la cele două puncte, inclusiv pentru cele contra păcii și omenirii, comise până la 30 iulie 1969, a intervenit prescripția, motiv pentru care se va dispune neînceperea urmăririi penale. Suspendarea cursului prescripției nu a operat și după 22 decembrie 1989, întrucât ulterior acestei date nu a mai existat nicio împrejurare de natură a împiedica punerea în mișcare a acțiunii penale, accesul la justiție fiind liber. în perioada decembrie 1989 - decembrie 2004, cursul prescripției nu a fost întrerupt, întrucât sesizările s-au produs, așa cum am mai arătat, ulterior lunii decembrie a anului 2004. *** A1b. Din plângerile înfățișate la punctele I 2 și I 5 nu rezultă elementele constitutive ale unor infracțiuni contra păcii și omenirii comise ulterior datei de 30 iulie 1969. în aceste plângeri nu sunt arătate, în concret, actele care formează elementul material al laturii obiective a fiecărei infracțiuni contra păcii și omenirii, pe de o parte, iar pe de altă parte, faptele invocate, a căror descriere este făcută la modul general, nu se regăsesc între elementele constitutive ale infracțiunilor contra păcii și omenirii. Ne aflăm în situația prevăzută de art. 10 lit. d din cod procedură penală, întrucât din plângerile precizate nu rezultă elementele constitutive ale infracțiunilor contra păcii și omenirii sesizate. Pentru aceste motive, față de aceste infracțiuni se va dispune neînceperea urmăririi penale. Astfel, în cazul infracțiunii de „propagandă pentru război", nu rezultă existența actelor prin care să se realizeze propaganda, răspândirea de știri tendențioase etc. în ceea ce privește infracțiunea de „genocid", nu rezultă existența unei colectivități sau a unui grup național, etnic, rasial sau religios, față de care să se fi exercitat acțiunile prev. de art. 357 cod penal, în scopul de a distruge în întregime sau în parte colectivitatea sau grupul. Infracțiunea de „tratamente neomenoase" are ca subiect pasiv civilii sau militarii care au căzut în puterea inamicului, ceea ce în perioada vizată nu a avut loc - a se vedea în acest 9 sens „Explicații teoretice ale codului penal român, Partea specială, vol. 4, pag. 838, de V. Dongoroz și colectiv, Editura Academiei Române, București, 2003, Ediția a II - a". Cât privește infracțiunea de „distrugere a unor obiective și însușire a unor bunuri", aceasta se săvârșește în timp de război, iar cea de „distrugere, jefuire sau însușirea unor valori culturale" se comite pe teritoriile aflate sub ocupație militară - a se vedea în acest sens op. cit., filele 847 și 853 -, situații care nu se regăsesc în plângerile formulate și nici în realitate. *** Alc. Pentru toate celelalte infracțiuni de la punctele I 2 și I 5 a căror săvârșire este reclamată până la 22 decembrie 1989, răspunderea penală a fost înlăturată prin prescripție. Termenul maxim al prescripției este de 15 ani, iar acesta s-a împlinit, având în vedere că plângerile au fost formulate după expirarea lui - în anul 2006 - , în condițiile în care termenul a început să curgă la 22 decembrie 1989. Considerațiile anterioare cu privire la suspendarea și întreruperea cursului prescripției sunt valabile și în acest caz. *** A1d. Faptele înfățișate la punctele I 2 și I 5, a căror săvârșire este plasată după anul 1989, nu se regăsesc în elementele constitutive ale infracțiunilor sesizate, deoarece nu rezultă, în concret, săvârșirea vreunei acțiuni de natură a duce la împiedicarea instrumentării penale a faptelor sesizate, așa cum se susține în cele două plângeri. Pentru aceste motive, având în vedere că nu rezultă elementele constitutive ale infracțiunilor sesizate, se va dispune neînceperea urmăririi penale. De asemenea, se va dispune neînceperea urmăririi penale și sub aspectul complicității la infracțiunile contra păcii și omenirii a căror săvârșire este reclamată până în anul 1989, întrucât complicitatea poate fi cel mult concomitentă infracțiunii la săvârșirea căreia este acordat ajutorul și nu ulterioară. Ca atare, nu pot fi complicii unei fapte a cărei săvârșire este reclamată până în anul 1989, cei cărora li se impută fapte comise ulterior acestei date. *** A2. Indiferent de încadrarea juridică dată faptelor de la punctele I 1, I 3, I 4, I 9, I 10, I 11, I 14, I 18, I 19, I 20, I 21, I 22, I 23, I 24, I 25, I 26, I 27, I 28, I 29, I 30 și I 35 - genocid, omor, etc. - întrucât comiterea acestora este plasată, potrivit actelor de sesizare, înainte de 30 iulie 1969, în toate aceste cauze a intervenit prescripția. Motivele pentru care răspunderea penală, în cazul acestor fapte, este înlăturată prin intervenția prescripției, sunt cele expuse la punctul A1a. B1. Neînceperea urmăririi penale pentru faptele de la punctele I 6, I 7, I 13 și I 34, se va dispune întrucât acestea nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni contra păcii și omenirii. Astfel, niciuna din aceste fapte nu se regăsește în elementul material al vreunei infracțiuni de la Titlul XI al Codului penal. Pentru oricare altă infracțiune, termenul maxim al prescripției, de 15 ani, s-a împlinit. Ca și în cazurile precedente, termenul de prescripție a început să curgă la 22 decembrie 1989, iar plângerile au fost făcute ulterior împlinirii termenului de 15 ani. B2. De asemenea, se va dispune neînceperea urmăririi penale pentru fapta de la punctul I 12 întrucât și în acest caz a intervenit prescripția răspunderii penale. în afară de faptele cercetate la fila 19 din volumul 19, fila 2, 72, 124 și 236 din volumul 20, fila 80 și 132 din volumul 21 și fila 100 din volumul 22, privind pe Bănică Alexandru, Massion Brândușa Florica, Drăghici Ion, Duzineanu Mircea, Soare Constantin, Corlea Gheorghe și Pop Cornel Gheorghe, restul faptelor de la punctul I 12 privesc evenimente care 10 au avut loc până în anul 1964. Indiferent de încadrarea juridică pe care ar putea să o primească faptele comise până în anul 1964, pentru motivele arătate la punctul Ala, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale. Faptele privind pe Bănică Alexandru, Massion Brândușa Florica, Drăghici Ion, Duzineanu Mircea, Soare Constantin, Corlea Gheorghe și Pop Cornel Gheorghe nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni contra păcii și omenirii. Pentru oricare altă infracțiune, termenul maxim al prescripției - 15 ani -, s-a împlinit, sesizarea având loc la un interval de timp mai mare de 15 ani de la 22 decembrie 1989. *** C. Așa cum s-a arătat, pentru toate sesizările de la punctul II, se va dispune neînceperea urmăririi penale, întrucât acestea privesc fapte care nu sunt prevăzute de legea penală, fiind aplicabile dispozițiile art. 10 lit. b din codul de procedură penală. *** Dl. în cele două plângeri de la punctele I 2 și I 5, se face vorbire și despre comiterea de către conducătorii postdecembriști ai guvernului, parlamentului, poliției, serviciilor de informații și justiției, a infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 257 cod penal. Având în vedere că Direcției Naționale Anticorupție îi revine competența de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunea prev. de art. 257 cod penal, în temeiul art. 13 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 43/2002, rap. la art. 5 alin. 1 din Legea 78/2000, se va dispune disjungerea și declinarea competenței în favoarea Direcției Naționale Anticorupție. D2. Tot disjungerea se va dispune și în legătură cu plângerea de la punctul I 32 și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, întrucât privește fapte săvârșite după anul 1989 care nu au legătură cu această cauză în ansamblu. *** E. Pentru faptele expuse la punctele I 8 și I 16, competența de efectuare a urmăririi penale revine Secției Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, care, chiar de la momentul sesizărilor, s-a considerat competentă să efectueze urmărirea penală. Cele două sesizări privesc tentativa de răpire a lui ION BUGAN de către lucrători ai securității, în anul 1988 și recrutarea minorilor de către ofițeri de securitate în județul Sibiu, în perioada 31.03.1989 - 10.12.1989, faptă sesizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România. După cum se poate observa, sesizările privesc fapte săvârșite de către lucrători ai securității, adică de către militari. în prezent, lucrătorii Serviciului Român de Informații sunt tot militari, ca atare, competența după calitatea persoanei, se menține în favoarea Secției Parchetelor Militare. Cu privire la aceste sesizări, nu s-au efectuat cercetări, astfel încât să rezulte participarea unor civili la săvârșirea faptelor, sau pensionarea unora dintre lucrătorii de securitate, care să devină „civili" în sensul legii penale, astfel încât, competența să revină organelor civile de urmărire penală. Perioada de timp în care este plasată comiterea faptelor - 1988 și 1989 -, nu permite susținerea că, în mod obligatoriu, lucrătorii de securitate care ar fi putut comite faptele s-au pensionat, întrucât militarii nu se pensionează obligatoriu după o vechime în muncă de 22 de ani - durata scursă din anul 1988, până în prezent. Cum, încă de la sesizare, Secția Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție s-a considerat competentă să efectueze urmărirea penală și 11 întrucât aceste sesizări privesc fapte comise numai de către militari, care nu s-a dovedit a fi pensionați, competența de efectuare a urmăririi penale pentru faptele de la punctele I 8 și I 16 revine Secției Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție. Aceste fapte (pct. I 8 și I 16) nu sunt conexe sau indivizibile cu cele de la punctele I 15, I 17, I 31 și I 33, astfel încât se va dispune disjungerea și declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale în favoarea Secției Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție. *** F. Pentru faptele de la punctele I 15, I 17, I 31 și I 33, se va dispune disjungerea și continuarea urmăririi penale de către Secția de Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție. *** La dosarul cauzei se mai află și memoriile unor persoane - de exemplu Ionițoiu Cicerone Aristotel, Jijie Gheorghe, Caraza Grigore - care susțin că au fost condamnați pentru săvârșirea unor infracțiuni împotriva regimului comunist și care solicită desființarea hotărârilor de condamnare. Soluționarea acestor memorii nu este de competența Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, ea revenind, potrivit dispozițiilor care reglementează căile extraordinare de atac, instanțelor care au judecat cauza în fond. Tot instanțelor care au judecat fondul le revine competența de soluționare a memoriului Federației române a foștilor deținuți politici luptători anticomuniști de „reinstrumentare" a dosarelor privind reeducarea în închisorile comuniste, vol. 28, fila 12-13. în fine, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică nu poate efectua urmărirea penală în cauze în care s-au adoptat soluții de netrimitere în judecată (a se vedea: 1. memoriul lui Ene Nicanor George cu privire la profanarea unor morminte ale veteranilor de război, filele 85-89, vol. 8; 2. memoriul lui Paraschiv Vasile cu privire la dosarul nr. 924/P/2008 al Secției de urmărire penală și criminalistică, dosar în care s-a adoptat soluția de neîncepere a urmăririi penale - fila 121, vol. 23; 3. memoriul lui Tolea Stelea prin care acesta se plânge împotriva unei soluții de netrimitere în judecată adoptată în urma unei sesizări penale pe care a formulat-o la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București - pct. 2 al memoriului formulat de Tolea Stelea, de la fila 30 din vol. 9 ). Soluționarea acestor memorii se face potrivit dispozițiilor art. 2781 Cod procedură penală. La dosarul cauzei, pe lângă sesizările de la punctele I 2 lit. v și I 5 lit. o, se mai află și memoriul lui Ungureanu Stelian, filele 74 și următoarele din vol. 23, toate privind evenimentele din Decembrie 1989, acestea făcând însă obiectul unui alt dosar penal al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică. *** Față de cele de mai sus, în temeiul art. 228 alin. 1 rap. la art. 10 lit. b, d și g Cod procedură penală, art. 121 și următoarele Cod penal, art. 38, art. 40, art. 42 și art. 45 Cod procedură penală, cu referire la art. 29 Cod procedură penală, DISPUN: 1. Neînceperea urmăririi penale sub aspectul infracțiunilor de propagandă pentru război, genocid, tratamente neomenoase, distrugerea unor obiective și însușirea unor bunuri, 12 distrugerea, jefuirea sau însușirea unor valori culturale, a tentativei, tăinuirii și favorizării la aceste infracțiuni, prev. de art. 356, 357, 358, 359, 360 și 361 Cod penal, a căror săvârșire este reclamată până la data de 30 iulie 1969 (punctele I 2 și I 5), întrucât răspunderea penală este înlăturată prin intervenția prescripției - vezi secțiunea A1a. 2. Neînceperea urmăririi penale sub aspectul infracțiunilor de propagandă pentru război, genocid, tratamente neomenoase, distrugerea unor obiective și însușirea unor bunuri, distrugerea, jefuirea sau însușirea unor valori culturale, a tentativei, tăinuirii și favorizării la aceste infracțiuni, prev. de art. 356, 357, 358, 359, 360 și 361 Cod penal, a căror săvârșire este reclamată în perioada 30 iulie 1969 - 22 decembrie 1989 (punctele I 2 și I 5), întrucât nu rezultă elementele constitutive ale acestor infracțiuni - vezi secțiunea A1b. 3. Neînceperea urmăririi penale sub aspectul infracțiunilor de omor, omor calificat, omor deosebit de grav, ucidere din culpă, determinarea sau înlesnirea sinuciderii, lovire sau alte violențe, vătămare corporală, vătămare corporală gravă, loviri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate în mod ilegal, sclavie, supunere la muncă forțată sau obligatorie, violare de domiciliu, amenințare, șantaj, violarea secretului corespondenței, insultă, calomnie, furt, furt calificat, tâlhărie, abuz de încredere, gestiune frauduloasă, înșelăciune, distrugere, distrugere calificată, tulburare de posesie, denunțare calomnioasă, mărturie mincinoasă, încercarea de a determina mărturia mincinoasă, arestarea nelegală și cercetarea abuzivă, supunere la rele tratamente, represiune nedreaptă și punere în primejdie a unei persoane în neputința de a se îngriji, prev. de art. 174, 175, 176, 178, 179, 180, 181, 182, 183, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 205, 206, 208, 209, 211, 213, 214, 215, 217, 218, 220, 259, 260, 261, 266, 267, 268 și 314 Cod penal, a căror săvârșire este reclamată până la 22 decembrie 1989 (punctele I 2 și I 5), întrucât răspunderea penală este înlăturată prin intervenția prescripției - vezi secțiunea A1c. 4. Neînceperea urmăririi penale sub aspectul infracțiunii prev. de art. 361 Cod penal, cu privire la sancționarea tentativei, tăinuirii și favorizării la infracțiunile contra păcii și omenirii, al complicității la infracțiunile de omor, omor calificat, omor deosebit de grav, ucidere din culpă, determinarea sau înlesnirea sinuciderii, lovire sau alte violențe, vătămare corporală, vătămare corporală gravă, loviri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate în mod ilegal, sclavie, supunere la muncă forțată sau obligatorie, violare de domiciliu, amenințare, șantaj, violarea secretului corespondenței, insultă, calomnie, furt, furt calificat, tâlhărie, abuz de încredere, gestiune frauduloasă, înșelăciune, distrugere, distrugere calificată, tulburare de posesie, denunțare calomnioasă, mărturie mincinoasă, încercarea de a determina mărturia mincinoasă, arestarea nelegală și cercetarea abuzivă, supunere la rele tratamente, represiune nedreaptă și punere în primejdie a unei persoane în neputința de a se îngriji, prev. de art. 26 rap. la art. 174, 26 rap. la art. 175, 26 rap. la art. 176, 26 rap. la art. 178, 26 rap. la art. 179, 26 rap. la art. 180, 26 rap. la art. 181, 26 rap. la art. 182, 26 rap. la art. 183, 26 rap. la art. 189, 26 rap. la art. 190, 26 rap. la art. 191, 26 rap. la art. 192, 26 rap. la art. 193, 26 rap. la art. 194, 26 rap. la art. 195, 26 rap. la art. 205, 26 rap. la art. 206, 26 rap. la art. 208, 26 rap. la art. 209, 26 rap. la art. 211, 26 rap. la art. 213, 26 rap. la art. 214, 26 rap. la art. 215, 26 rap. la art. 217, 26 rap. la art. 218, 26 rap. la art. 220, 26 rap. la art. 259, 26 rap. la art. 260, 26 rap. la art. 261, 26 rap. la art. 266, 26 rap. la art. 267, 26 rap. la art. 268 și 26 rap. la art. 314 Cod penal, al infracțiunilor de tăinuire, gestiune frauduloasă, înșelăciune, uzurpare de calități oficiale, sustragere sau distrugere de înscrisuri, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, 13 nedenunțare a unor infracțiuni, omisiunea sesizării organelor judiciare, favorizarea infractorului, omisiunea de a încunoștința organele judiciare și reținere sau distrugere de înscrisuri, prev. de art. 221, 214, 215, 240, 242, 246, 262, 263, 264, 265 și 272 Cod penal, cu privire la faptele a căror săvârșire a fost reclamată după anul 1989 (punctele I 2 și I 5), întrucât nu rezultă elementele constitutive ale acestor infracțiuni - vezi secțiunea A1d. 5. Neînceperea urmăririi penale pentru faptele de la punctele I 1, I 3, I 4, I 9, I 10, I 11, I 14, I 18, I 19, I 20, I 21, I 22, I 23, I 24, I 25, I 26, I 27, I 28, I 29, I 30 și I 35, întrucât răspunderea penală este înlăturată prin intervenția prescripției - vezi secțiunea A2. 6.Neînceperea urmăririi penale pentru faptele de la punctele I 6, I 7, I 13 și I 34, întrucât răspunderea penală este înlăturată prin intervenția prescripției - vezi secțiunea Bl. Neînceperea urmăririi penale pentru fapta de la punctul I 12 întrucât, de asemenea, a intervenit prescripția răspunderii penale - vezi secțiunea B2. 7. Neînceperea urmăririi penale în cazul faptelor înfățișate la punctul II, întrucât acestea nu sunt prevăzute de legea penală. 8. Disjungerea cauzei și declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale în favoarea Direcției Naționale Anticorupție, sub aspectul infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 257 Cod penal, a cărei săvârșire este sesizată prin plângerile de la punctele I 2 și I 5 - vezi secțiunea Dl. 9. Disjungerea cauzei și declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, cu privire la fapta înfățișată la punctul I 32 - vezi secțiunea D2. 10. Disjungerea cauzei și declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale în favoarea Secției Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, pentru faptele de la punctele I 8 și I 16 - vezi secțiunea E. 11. Disjungerea și continuarea urmăririi penale de către Secția de Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, pentru faptele de la punctele I 15, I 17, I 31 și I 33 - vezi secțiunea F. 12. Soluția se comunică. PROCUROR IULIU MOLCUȚ |
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |