Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 49 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Eseuri: Isabela Vasiliu-Scraba.Eliade si Parintele Arsenie Boca despre iesirea din timp
    Scris la Friday, January 14 @ 16:31:26 CET de catre asymetria
    Lecturi critice Mesajul adresat Apusului de un deținut politic schingiuit până în pragul morții nu se referă nici la timpul istoric, nici la balada Miorița, îngânată în timp ce era torturat. Doar la nevoia stringentă a cunoașterii adevărului și mântuirii.


    Isabela Vasiliu-Scraba

    Mircea Eliade si Părintele Arsenie Boca despre ieșirea din timp
    Când Sartre va înceta sa intereseze, Mircea Eliade va dăinui prin romanul său metafizic, Noaptea de Sânziene. Este părerea lui Robe rt Kanters,  “ultimul dintre marii critici ai Parisului”(v.Monica Lovinescu, Demnitatea narațiunii, în România literară, nr.9/1991). Acesta se pare că sesizase mesajul eliadesc adresat Occidentului, vinovat de răstignirea României la Yalta : Istoria, din perspectiva împlinirii destinului uman, își pierde orice semnificație. în pragul marii treceri, un filozof ajuns deținut politic spune că “există o ieșire [din timp]. Să o caute și ei [occidentalii] !” (v. Mircea Eliade, Noaptea de Sînziene, vol. II, 2010, p. 299). Dintre toate neamurile europene, românii s-ar fi singularizat de-a lungul veacurilor prin capacitatea lor de “a experimenta contemplația în suferință”, ilustrată de atitudinea contemplativă a ciobanului din balada Miorița (“O anumită incapacitate”, în vol. Fragmentarium, ed. I-a1939 ; 1994, p. 146). Interesat din tinerețe de transcendent, de “tot ceea ce nu face parte din lumea noastră deși se află printre noi, în mijlocul nostru”, Mircea Eliade era convins că unii oameni ajung să trăiască precum sfinții, într-un prezent continuu, deosebit fundamental de prezentul evanescent al timpului istoric măcinându-și clipa iluzorie între a fost și va fi fost. în Noaptea de Sînziene el face o aluzie cât se poate de transparentă la timpul istoric în care au fost schingiuiți și omorâți după gratii opt sute de mii de români (apud. Dr Florin Mătrescu, Holocaustul roșu) în marea lor majoritate ortodocși din milioanele de români întemnițați sau deportați din țară sau din provinciile incorporate după 23 august 1944 înURSS.
    In momentele ultime ale existenței în temniță a lui Valeriu Gafencu, trecut în lumea de dincolo într-o stare de har, Ioan Ianolide a trăit ieșirea din timpul istoric sub forma beatitudinii extazului mistic, având simțământul că Hristos era prezent în prietenul său care-i spusese atunci : “Sunt fericit că mor pentru Hristos. Lui îi datorez darul de azi. Totul e o minune. Eu plec, dar voi aveți de purtat o cruce grea si o misiune sfântă. în măsura în care mi se va îngădui, de acolo de unde mă voi afla mă voi ruga pentru voi si voi fi alături de voi. Veți avea multe necazuri. Fiți tari în credință, căci Hristos îi va birui pe toți vrăjmașii… A urmat o pauză… A putut să mai rostească ‘S-a sfârșit !’ Totul era făcut din lumină nepământească, dar real, un fel de realitate desăvârșită, a cărei vedere te face fericit… Și-a dat sufletul către orele 13, în ziua de 18 februarie 1952” (I. Ianolide, întoarcerea la Hristos, 2006, p. 189-190).
    Părintele Arsenie Boca, el însuși urmând a avea în 1989 o moarte martirică (v. Isabela Vasiliu-Scraba, Moartea martirică a Părintelui Arsenie Boca, un adevăr ascuns la Centenarul de la Mânăstirea Brâncoveanu), spunea prin anii patruzeci că Evanghelia a fost menținută vie în conștiința veacurilor de toți cei martirizați pentru credință (Cărarea împărăției).
    In romanul deschiderii cerurilor la echinox, Mircea Eliade imaginează trei personaje masculine, care însă evoluează în dublet : Biriș-Viziru și Partenie-Viziru. în timp ce Partenie (romancierul de mare succes) este ucis prin confundarea acestuia cu alter ego-ul său, atât Biriș cât și Viziru ajung pe tărâmul vieții fără de moarte. Stefan Viziru în exilul de la Paris, în Noaptea de Sânziene, iar Petre Biriș - împrumutând trăsături de la filozoful Mircea Vulcănescu -, este asasinat, ca si acesta, prin schingiuire în temnița comunistă. Inainte de a-și da duhul, Biriș transmite un mesaj destinat lui Viziru, mesaj care nu este altceva decât o mărturie de credință în viața de dincolo. într-o perfectă liniște interioară, semn al transcederii suferinței și a depășirii spaimei de moarte Biriș spune următoarele : “Există o ieșire [din timp]. Să o caute și ei !”. Dar Eliade n-a dedublat doar personajele masculine. Ciru Partenie si Stefan Viziriu se intersectau în existența lor cu Ioana și Ileana, ultima fiind cea care reface cu Stefan cuplul primordial, ajuns în noaptea de Sânziene “la umbra unui crin” în Paradis.
    Foarte schematic, povestea din balada Miorița se reduce la trei inși din care unul moare ca să ajungă la prezentul etern al vieții veșnice. Asociind baladei idei din filozofia platonică, în urmă cu niște ani observasem că tripartiția sufletului omenesc implică o singură parte cu acces la nemurire obținut prin desprinderea de ursita celorlalte două (v. Isabela Vasiliu-Scraba, Deschiderea cerurilor într-un mit platonic si în Miorița/The opening of the skies in a Platonic myth and in Mioritza ballad, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2004). Față de această intrare pe tărâmul vieții fără de moarte, creștinismul a adus noutatea |împărăției lui Iisus care, “din destinul Lui” (apud. Arsenie Boca), a făcut destinul care “ne atrage spre Adevăr, spre Cale și spre Viață” (ibid.).
    După anii de temniță și de Canal, ieromonahul Arsenie Boca, scos abuziv din preoție în 1959, pictează într-un altar pe Maica Domnului cu Iisus în zeghe de pușcăriaș. Interesant este că nimeni nu observă, aproape jumătate de secol, nici haina pruncului Iisus, nici tunsura sa de pușcăriaș, deși icoana de dimensiuni impresionante este cum nu se poate mai la vedere, chiar în altarul celei mai impunătoare biserici din mijlocul capitalei. Abia în 2007, Părtintele Arsenie Boca îi dezvăluie în vis unui student la Teologie semnificația imaginii pictată de el în altarul Bisericii Sf. Elefterie cel nou. Studentul vede zeghea, pe care de atunci încoace o observă multă lume, dar lui, în vis, i se mai arată ceva, cu mult mai semnificativ si mai ascuns mulțimii. Anume că haina de pușcăriaș are darul de a se metamorfoza într-un mănunchi de raze care transfigurează spațiul întunecos al unei celule, scăldând-o în focul ceresc pe care-l aduce cu sine imaginea de slavă a pruncului Iisus. Toți sfinții români din temnițele în care ocupantul sovietic a decapitat vârfurile spiritualității românești au mărturisit adevărul biblic după care pentru veșnicia noastră în împărăția lui Iisus, nici prețul vieții, și nici un preț nu este prea mare. Necazurile de acum nu sînt vrednice de a fi puse în cumpănă cu slava viitoare” (Părintele Arsenie Boca, Gâlceava omului cu revelația în Cărarea împărăției).
    Pe când scria Noaptea de Sânziene, Mircea Eliade observase că omul modern a renunțat a-și fructifica viața spirituală. Mesajul adresat Apusului de un deținut politic schingiuit până în pragul morții nu se referă însă nici la timpul istoric, nici la balada Miorița, îngânată în timp ce era torturat. Doar la nevoia stringentă a cunoașterii adevărului și mântuirii. Fiindcă, în opinia lui Eliade, asemenea urgențe de natură spirituală au fost păstrate numai de românii sacrificați de Occidentali.

    Isabela Vasiliu-Scraba

    Associated Topics

    Memoria


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.24 Seconds