Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 98 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Restituiri: In amintirea scriitorului MIRCEA CIOBANU (13 mai 1940-23 aprilie 1997)
    Scris la Thursday, May 19 @ 13:40:23 CEST de catre asymetria
    Memoria MIRCEA CIOBANU (13 mai 1940-23 aprilie 1997) “Am vorbit, am vorbit despre flacără. / Nimeni nimic n-a-nțeles…”
    Unul dintre cei mai importanți scriitori din ultima jumătate de veac, Mircea Ciobanu -, poet de nebănuite resurse, romancier tulburător, eseist sagace și inegalabil editor al colegilor săi de generație, în primul rând -, născut la 13 mai 1940, ar fi împlinit astăzii 71 de ani. Prea grăbit să ardă etapele, ne-a părăsit cu 15 ani în urmă, pe 23 aprilie 1997, în plină putere creatoare. O grea pierdere pentru literele române, împosibil de suplinit, lucru de care se conving până și cei mai circumspecți dintre exegeți. Este un chin indicibil să te gândești câte cărți strălucite ar fi putut să ne dea în acești 15 ani de când, prin surprindere, a părăsit arena… Pentru cei care doresc să se împărtășească din esențele înalte ale poeziei lui Mircea Ciobanu, dăm mai jos un grupaj de doar 11 poeme. Mai departe / scrie-n… cărțile sale, multe, pe cât de minunate…
    Ion Lazu
    P.S. De curând a apărut, la editura Muzeului Național al Literaturii Române, o monografie Mircea Ciobanu de Cristina Cioabă. O recenzie la această carte este de găsit pe blogul scriitorului  ionlazu.bibro.net





    Augur
    E bine-aici, deajuns e și atât.
    Ninsorile nu cad precum apasă.
    Stă-n osii reci un cer nehotărât
    și-n cumpeni echilibrul lin se lasă.

    Mai bine vezi, spre râpă lupii vin
    Să bea la copci și dacă nu, să taie
    în țestul apei limpezii canini
    Și lupilor genunchii li se-ndoaie.

    De foame muți, în arc de salt avar,
    Cu umerii lovindu-se și saltul,
    Mai bine vezi cum lupii râpa sar,
    Mai bine vezi cum unul după altul.

    Oaspetele cu spadă

    Veni de-afară-nvălmășit și ud.
    Nu-și descălță sandalele. Pe straie
    Suna tăios o platoșă și, crud,
    Răcoarea spadei se lăsă-n odaie.

    Și lucrurile toate – tresărind
    Sub o lumină încă neștiută
    s-au rupt de umbra lor și reci au prins
    în limpezi muchii săbii să ascută.

    De mine azi mi-am amintit și-mi spun
    Că mi-a intrat un oaspete în casă.
    Mă-nchin tăcut și umbră i-o-ncunun
    Cu spada naltă-n pumnul meu rămasă.

    De când

    De când printre voi am venit
    Vorbele cui le-am rostit?
    O, de-ar fi fost ale mele
    Nu le-aș fi spus;

    Le-aș fi ținut
    Pe toate ascunse
    în cugetul meu ca pe niște
    Lucruri de preț,

    Nici sorei tăinuitoare,
    Nici fratelui drept
    Nu le-aș fi dat
    Să le țină la piept;
    Pe mări de-ar fi fost
    Să-mi caut pieirea,
    Pe mări împreună cu ele
    Aș fi pierit;

    în foc de-ar fi fost
    Să mă mistui,
    în foc împreună cu ele
    m-aș fi lăsat mistuit,

    împreună cu ele
    în ceasul temut
    al morții la cer m-aș fi-ntors
    bogat, cum am fost, și tăcut.

    Neauzitele
    Cum vin pe la casele noastre
    Tot astfel și pleacă: neauzite.
    Doar cine vede ca printr-o ceață
    Le vede și le deschide.

    Pline de somn au venit și acum,
    Pline de somn au plecat,
    n-au luat nimic de la noi,
    nimic n-au lăsat –

    doar sunetul unor lucruri sărace
    care cad rând pe rând
    din mâinile celui ce n-are,
    dar i se va lua și ce are, curând.

    încă o zi, poate două
    încă o zi, poate două – și trece și veacul,
    Suflete-al meu.
    Unii spun că demult a trecut.
    Bine de ei, ferice de ei –
    Ei se află în celălalt veac
    Printre ploile lui, pe sub arborii lui,

    Nu-l mai așteaptă cu inima strânsă, ca mine,
    La streașina-aceasta de gheață, sub vântul acesta spinos.

    Ceea ce se cuvine
    Marea și-a scos, în sfârșit, din adâncuri
    Darul de carne și sânge.
    Nici pește, nici fiară de apă,
    Hoitul lui strălucește pe țărmul
    fierbinte, la soare –
    încă e ud, dar pe cât se usucă de vântul amiezii Pe-atât și duhorile lui
    Se ridică mai calde la cer.
    Ce le voi spune nu știi, însă gușa
    Ți s-a deschis de la sine
    Ca pentru marele,
    Mult așteptatul cuvânt.
    Marele,
    Mult așteptatul cuvând nu se-aude.
    Se-aude ân schimb, dintr-un crâng părăsit
    Țipătul păsării verzi
    Și-al jiivinei roșcate,
    Nerăăbdătorul lor țipăt în timp ce-și așteaptă
    Rândul la hoitul acesta bogat ce se dă
    Pentru foamea popoarelor.

    Amiaza neagră. Atac
    Miezul căldurii și-al zilei se-ntunecă
    Până la negru.
    Cât fluturarea unui zăbranic
    Pe dinaintea privirii durează
    Clipa de beznă.
    Acum se aude păunul țipând
    în grădina pustie.
    Acum cade omul
    înjunghiat lângă zid
    Și nimeni nu-l vede. Străinul
    Rămâne pe-afară, orbit de-ntuneric.

    Cel care-aleargă pe străzile albe ca varul sunt eu.

    Amiaza neagră. Pasărea mim
    Lin s-a rotit și cuminte
    Pe marginea streșinii
    Pasărea mută;
    Lin s-a rotit arătându-și
    Creștetul galben, picioarele roșii;
    Rând pe rând și-a scos la vedere
    Podoabele.
    Ea m-a privit cu-ndrăzneală,
    Ea m-a-nvățat să iau seama la praful de aur
    Care-i acoperă gâtul
    Când și-l înfoaie-n bătaia luminii,

    Praful de aur albastru,
    Praful de aur albastru și verde,
    Praful de aur mai negru ca noaptea.

    E ceasul când paznicii-și lasă
    Capul în piept și adorm
    Primejduindu-și viața.
    Maica Maria tresare din somn și cu ochii deschiși
    își așteaptă vedenia:
    îngerul ei de la prânz i se-arată
    Cu pâine uscată și apă. Cu pâine uscată și apă
    Maica maria-și hrănește păcatele
    Cât să nu piară.

    Amiaza neagră. înainte de țipăt
    Lanul de stuf se așterne sub soarele
    Mic de amiază.
    E ceasul când apa
    Se pregătește să nască –
    Mâlul răsuflă din greu dedesubt.
    Asta se-ntâmplă aici, în ținutul
    întinselor mlaștini.
    De dincolo, ah,
    Din stepa cu iarbă măruntă și ghimpi
    Se uită la mine un lup.
    Imaginea mea tremurând
    Sângeră-n centrul privirilor lui. El așteaptă
    Cu nările-n vânt,
    El caută țintă în dreptul
    Gâtului meu.
    Ce va ieși de acolo nu știu,
    Știe Domnul
    Pe care nimeni
    Nu-L mai întreabă.
    Apa se zbuciumă-n muncile facerii,
    Iată ce știu.

    Din locul mării
    S-a pus la cale pâclă și tăcere
    Cuvântul stă-n văzduhuri, nerăsfrânt.
    Zidiți la nord cu mușchi și verde fiiere,
    Să pot fugi, nici arborii nu sânt.

    Sitarii sorb, din locul mării, lut,
    Și negru unt, și miez de rădăcină –
    Pe când mă-ntorc și nu-nțeleg ce-aud,
    Pe când tresar la vuiet de ruină.
    Un rest de apă mi-a pătruns în oase,
    Și bate-n umăr, ca-ntr-un mal rotund.
    De-acolo, dintre marginile roase,
    în sânge curge var și cade prund.
    Se lasă-n piept o falie de sare.
    Mi-aplec pe umăr capul și-n adânc
    Aud surpări de albă așezare
    Și păsări cum deasupra hulei plâng.


    Cântec pentru celălalt veac
    Păsări cu zborul sălbatic
    Se-aud pe deasupra
    Gării pustii;
    Umbra lor iute
    Cade-n fântâna de-alături și iese
    Abia în oglinda
    Mostiștei verzi din apus.

    Păsări din veacul trecut vin să-și lase
    Șirul de ouă pe ape,
    La voia-ntâmplării:
    Ele nuntesc în văzduh,
    Ele dorm în văzduh,
    Moartea lor se petrece-n văzduh. Aleluia.
    Voi, păsări, rugămu-ne vouă,
    Când veți trece în celălalt veac,
    Lăsați-vă oasele mici și subțiri
    Pe umerii fiilor noștri; fiți blânde
    Și-ndurătoare cu ei.


    Nota: Revista Asymetria se asociază acestei comemorări. Mircea Ciobanu a fost editorul primei și ultimei mele cărți editată în România înainte de desțărare. Pentru care lucrare îi sunt recunoscător. Păstrez amintirea unor ore petrecute împreună, în apartamentul familiei Ciobanu, de lungi și pline de miez discuții, de caldă ospitalitate. Sit tibi terra levis.
    Dan Culcer

    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.45 Seconds