Asociația « Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie », RPER - Fr și RPER - Ro a analizat cauzele istorice care au dus la pauperizarea comunelor din România si propun solutii de dezvoltare durabila, începând cu SALVAREA PATRIMONIULUI RURAL NECLASIFICAT,  încă existent,in situ, care poate deveni MOTORUL REVITALIZĂRII COMUNELOR, pe modelul francez, european, cu beneficii in domeniul cultural, economic si social (a se vedea activitatea fundatiei « La Fondation de Patrimoine », franceză).

Cătunele și satele din România, ca și localnicii, au trăit cele mai dramatice traume în timpul comunismului, de la colectivizarile forțate -lansate în martie 1949 și oficial încheiate în 1962- continuând cu exodul din timpul industrializării țării, inițiat prin primul plan cincinal (1951-1955). Cu ajutorul neprețuit al mobilizării Occidentului, prin acțiunile asociațiilor Opération Villages Roumains, au supraviețuit sistematizării comuniste demarate în 1974, prin legea 58/29.10.1074 privind sistematizarea teritoriului, care a mutilat orașele și Bucureștiul, prevăzute la sfârșitul anilor 1980.

După decembrie 1989 însă, au rămas pradă capitalismului sălbatic timp de 23 de ani, până în prezent. Gospodăriile Agricole Colective (GAC), Cooperativele agricole de producție (CAP), Stațiile de mașiniși tractoare (SMT) care aveau o bază tehnică necesară producției agricole, animaliere, cu mașini și utilaje agricole, cu irigații, au fost devastate și aduse la ruină.

în baza legii 18/1991, populația de la sate a recuperat proprietățile private , terenuri agricole, livezi, păduri, dar a fost lăsată fărăsprijinul necesar în amonte și aval, financiar și logistic, pentru producerea și desfacerea produselor. Tineretul a fost nevoit să ia drumul emigrării în vederea găsirii unor locuri de muncă. Familii și mai ales copii au suferit din pricina rupturilor de tradiții, de restul familiei rămase acasă, și au trecut prin "ciurul" adaptărilor necesare de limbă și mentalități. Cu aceste sacrificii gigantice, cei plecați la lucru au întărit situația financiară a țării, trimițând bani celor rămași în țară.

Seniorii sunt cei ce au salvat autarhia locală. MĂRTURIE sunt ȘURELE, cele mai bine prezervate/întreținute din toate obiectele de patrimoniu rural.

România a devenit în 68 de ani, din grânarul Europei țara care importă 80% din produsele alimentare, altădată, chiar și pe timpul comunismului, exportatoare (desigur abuziv, lasând populația pradăinaniției).

Populația (țăranii, care reprezintă 40% din populația țării, conform ultimului recensământ realizat în octombrie 2011, din care 75% traiesc în situație precară – conf. studiului ICCV si IES 2012) și-a pierdut curajul și puterea de a ieși din griji. Nenumărați sunt cei ceși-au vândut pe nimic pământurile ca să mai poată supraviețui unei ierni.

Desigur, s-a uitat de bogația inestimabilă a patrimoniului românesc rural, care a devenit marfă pentru comercianți specializați în relocări de case (în țară sau străinătate), de lemn vechi pentru parchet utilizat în restaurări în Occident, lemne de foc, sau au ajuns căzute în ruină. Excepția o reprezintă transmutarea îngrijită profesional în Muzee (Astra, 

Muzeele Satului, MȚR, …)

Nenumărate Fundații și Asociații se străduiesc să salveze și să pună în valoare Patrimoniul românesc clasificat. Greu! Administrația nu pare să-și fi schimbat perceptia si tratarea Patrimoniului nici dupăaderarea țării la UE. 

Prin Modelul BUCIUM, Comuna Bucium, judetul Alba, al “Universitatii de Vara de restaurate de monumente si situri”- UdV, sub inaltul patronaj al Academiei Romane, RPER  propune REPERTORIEREA stiintifica a PATRIMONIULUI RURAL, cu precadere a celui reprezentativ si memorialistic, in vederea stimularii reabilitarilor in tehnica de restaurare, cu reconceptualizari utile, clasarea ulterioara si introducerea sa in circuitul turistic cultural. 

In paralel se urmareste reactualizarea Scolilor/Ateliere de mestesuguri traditionale, si deschiderea formatiilor intreprenoriale pentru tinera generatie actualmente in migratie aleatorie. 

In urma primelor doua editii UdV 2011 si UdV 2012, organizate de catre RPER in Comuna  s-a decis si intocmirea unui studiu de caz, suplimentar, al proprietatilor, deoarece succesiunile de 1/2/3 generatii nu sunt legalizate si reprezinta una din cauzele majore ale distrugerii patrimoniului rural, cu scopul de a declansa o legislatie de exonerare a taxelor actuale.

Din observatiile de teren, populatia rurală este extrem de interactivăsi dornică de recuperarea demnității si identitătii sale istorice.

Paris, ianuarie 2013

Din partea RPER-Fr și RPER-Ro,

Președinte RPER-Fr