Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 87 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Eseuri: Florea Mase. Sergiu Pavel Dan, despre fantasticul românesc
    Scris la Monday, May 19 @ 11:59:40 CEST de catre asymetria
    Lecturi critice maseflorea scrie "Am beneficiat anul trecut de fenomenul numit „anul Eliade” și, drept nobilă consecință, au apărut noi studii critice despre acest subiect, sau au fost reeditate, cărți mai vechi. Dar dintre contribuțiile aduse, singurele notabile, cea a lui Florin Țurcanu, Mircea Eliade prizonierul istoriei și volumele lui Mircea Handoca, au tratat aproape în exclusivitate despre viața și legionarismul sau nelegionarismul lui Eliade. Am fi așteptat cu ardoare un volum serios de critică a nuvelei fantastice eliadești. Acest lucru nu s-a întâmplat, la fel cum în campania difuzată de postul național de televiziune, publicul larg nu prea a aflat despre acest colosal autor de fantastic, decât că a avut un anturaj cam periculos în vremea dezvoltării grupului C. Z. Codreanu. Ne-am întrebat sincer, fără pic de malițiozitate, dacă s-a produs o reală epurare după un criteriu al interesului comun. Poate că într-adevăr literatura fantastică românească nu mai este interesantă pentru nimeni, în orice caz, nu mai interesantă decât controversa legionarismului.



    Sergiu Pavel Dan, în lucrarea Proza fantastică românească (1975), începe cu o constatare comună și altor critici: lipsa de substanță epică în ceea ce privește fantasticul românesc. Prin această lipsă de substanță înțelege atât lipsa cantitativă a scrierilor care ar fi putut crea o tradiție, dar chiar o lipsă calitativă, prozatorii fantasticului de la noi nefiind de primă mărime în exercitarea asupra acestui domeniu. Această prejudecată, prezentă la criticii literari, cu privire la lipsa unui filon fantastic serios, în literatura română a intrat, desigur, în multe polemici. Concepția conform căreia structura românească nu are afinități față de această latură a imaginarului, că structural nu suntem apropiați de acest gen, ci mai mult de clasicisimul echilibrat și ironic, este împărtășită și de Ovidiu Ghidirmic, Nicolae Ciobanu, Adrian Marino. Anticipând asupra obiectului pe care îl au de tratat, aceștia par urmăriți de o teamă, de a nu cădea în ridicol, valorizând pozitiv producții literare nule sau rizibile. Cu o astfel de zestre, devine greu din start să acorde seriozitate producțiilor, totuși existente, ale genului.
    Totuși o antologie a nuvelei fantastice din literatura universală include și patru autori români, dovedind seriozitatea acordată producției autohtone a genului. Numai că faptul este semnalat de Sergiu Pavel Dan și considerat înșelător. Cei patru autori (Mihai Eminescu, Gala Galaction, Vasile Voiculescu, Mircea Eliade), care apar în antologia nuvelei fantastice a lui Roger Caillois, (Antologia nuvelei fantastice, editura Univers) sunt prezenți doar în varianta românească, nu și în ediția originală. Faptul că editura nu menționează acest lucru este taxat de autor. Dar taxează și criteriile îndoielnice ale francezului, care acordă atenție fantasticului haitian și nu celui românesc.
    Sergiu Pavel Dan își declară o poziție moderată în valorizarea filonului românesc și pune problema perspectivei de abordare: istorico-evolutivă; după motive; după structurile literare. Declară însă, neaderarea la niciuna dintre perspective. Motivul este reprezentat de aceeași lipsă de consistență și mai ales, de consecvență față de gen. Nu avem scriitori români specializați pe literatura fantastică și care să fi făcut din aceasta o artă poetică, sau care ar fi scris exclusiv proză fantastică. O altă idee a eseului său este observarea ineficacității perspecitvei diacronice, pentru că nu au existat genuri sau epoci însemnate, care să-și pună amprenta asupra creatorilor de fantastic. Genul se rezumă, cuprins fiind în opera unor individualități: Mihai Eminescu, I.L.Caragiale, Gala Galaction, Vasile Voiculescu, Mircea Eliade. Sunt cele câteva nume care au făcut ca totuși fantasticul să fie reprezentat și în literatura română. Lasă deschisă discuția asupra perspectivei de abordare și trece la punctul următor: definirea prin stabilirea esenței și a speciilor limită ale fantasticului.
    Definind genul acordă o accepțiune destul de largă sensului. Cadrele acestuia se extind incluzând aproape tot ce conține supranatural, cu excepția basmului. Într-un capitol următor va stabili de altfel, granițele fantasticului, pe care îl situează între două specii-limită, basmul și povestirea s.f.
    În capitolul întâi, Despre gândirea fantastică, numește fantasticul ca „un revers al vulnerabilității naturii umane” . Este o unică ieșire a omului din situația sa tragică a indefinitelor determinări, o năzuință spre libertate. Expune apoi, o extrem de interesantă clasificare a superstițiilor: superstiții de largă notorietate superstiții ale unor bresle, superstiții inventate indiviual. Pornește de la această modalitate de raportare a omului la supranatural pentru că o considerată o formă embrionară de fantastic. Prin observația banală, cotidiană că un lucru aduce noroc sau nu, anumite conexiuni se ivesc, după o cauzalitate obscură și alogică. Explică mecanismul de formare a ideii de obiect malefic, prin procesele psihice care au loc, prin identificarea unui obiect prezent într-un moment rău, și apoi estomparea altor reprezentări, rămânând obiectul ca memento și sub imperiul memoriei afective vindicative, fiind considerat cauză ─ o sursă totuși degradantă pentru un gen atât de bine reprezentat în literatura universală. Sergiu Pavel Dan, aplică psihanalitic asupra, motivului generator de fantastic. Incursiunea pare însă a nu da prea mult câștig genului ci mai degrabă îl plasează într-o zonă a dezechilibrului, transformându-i pe autorii lui fie în mici nevropați fie în naivi. Problema nu este de a acorda legitimitate sau nu opiniei sale, ci faptul că o alunecare a discuției către această zonă ne face să uităm în mod periculos de principiile maioresciene asupra artei, care se ocupă cu frumosul și nu cu adevărul, obiect al științei, sau de recomnadrea de a evita utilizarea textului exprimată de semioticianul Umberto Eco în lucrările sale. Nu pare constructiv pentru studiul genului să controlăm cu orice preț maladia care a condus la crearea textului respectiv. Păstrând însă discuția asupra surselor, superstițiile, și toate fobiile hrănite de un subconștient refulat sunt desigur generatoare de imagini terifiante, de coșmar. Dar de la acestea și până la opera artistică este o cale extrem de lungă, asupra căreia poate că ar fi necesar să insistăm mai mult decât asupra pulsiunilor iraționale potrivite pentru socio-psihologie, și, la limită, pentru psiho-patologie.
    În capitolul II, despre Conceptul de literatură fantastică, exclude poezia din cadrul genului fantastic, din pricina metaforei preuspuse de aceasta. Dar exclude fantasticul și din teatru și din cinematografie. Consideră că pactul cu privire la realism, care să permită tensiunea creată de breșa sau de bucla față de real, cum considera Caillois, nu se mai poate realiza pe scenă, față de spectatori, decât ca spectacol propriu-zis, de prestidigitație, ceea ce s-ar îndepărta flagrant de orice artă dramatică. Dar ne pare destul de hazardat să identificăm fantasticul doar cu trăirea viscerală a suspansului. Fantasticul ar putea fi totuși numai idee, numai doctrină, fără fiorul, de multe ori ușor de parodiat, al romanului gotic. Un astfel de fantastic, cum este cel din povestirea Aleph de J.L. Borges, creează o altfel de ruptură în real, mai subtilă, adresată unui simț mai intelectualizat. Acesta nu mai este un fantastic de atmosferă. Putem oare să-l excludem din gen pentru acest fapt? Dacă acceptăm acest lucru atunci putem echivala definiția fantasticului cu cea a construirii unei atmosfere specifice. Un fantastic al ideii, doctrinar, poate fi expus și pe scenă și pe ecran.
    Cu un spirit ascuțit, analitic înțelege să respingă cunoscuta teorie despre fantastic a lui Tzvetan Todorov, în care fantasticul era doar o graniță între miraculos și straniu. Acest fapt însă se poate constitui tocmai ca și contraargument față de exigența anterioară cu privire la dramaturgie. Nu desconsideră total celebra teorie, dar o categorisește drept incompletă și în anumite situații inoperantă. Nu putem considera, că prozatorul care renunță în finalul operei sale la atitudinea de ezitare, care oferă totuși o explicație, iese din fantastic. Tocmai pentru că ezitarea, nu trebuie absolutizată și transformată în definiție a fantasticului ci trebuie văzută ca mijloc al autorului de fantastic. Autorul se poate folosi mai mult sau mai puțin de această metodă, fără să fie exclus din fantastic.
    Greșeala lui Todorov provine, consideră Sergiu Pavel Dan, din confuzia dintre termeni, pentru că fabulosul este luat drept miraculos. Or nu se poate pune semnul egalității între un basm și finalul plin de supranatural al unei nuvele fantastice. Ar însemna ca toate aparițiile supranaturale clare, sub diverse forme, din opera fantastică să iasă defapt, deja, din ea alunecând imediat în miraculos.
    Lucrarea conține o clasificare extrem de utilă a tipurilor de fantastic, sau a subcategoriilor acestuia. Sunt clasificate și anumite motive și teme predilecte genului. Astfel, chiar dacă la începutul lucrării autorul se arăta intransigent, bogăția literaturii noastre, descoperită în studiul său, pare să contrazică această opinie.
    Incursiunea lui Sergiu Pavel Dan în fantasticul românesc, corelată cu încadrarea acestuia, prin teme și motive, în fantasticul universal, oferă o șansă literaturii noastre față de marile creații ale genului. Păstrându-și moderația autorul îndeamnă, către faptul care lipsește încă și astăzi. O mai mare atenție acordată textelor, cu scopul legitim al unor valorizări cât mai obiective.
    "
    Associated Topics

    Limba dulce


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.26 Seconds