In memoria scriitorilor exterminati, deportati în comunism
Data: Sunday, October 17 @ 08:21:33 CEST
Topic: Memoria
La frații noștri din Moldova a fost posibilă ridicarea unui monument în memoria
scriitorilor exterminați și deportați de regimul comunist.
La noi, NU. La Uniunea Scriitorilor din România a existat
preocuparea pentru cinstirea memoriei scriitorilor încarcerați sub regimul comunist. Dar nu și voința politică. Sub pretextul că unii dintre scriitorii încarcerați, deportați sau exterminați, de către comuniștii kominterniști, de către Securitate, au fost legionari, alții, presați sau șantajați, informatori ai Securității, unii după ce fuseseră încarcerați înainte de 1964.
Se menține discrepanța de tratament între legionari și comuniști, sub pretextul că unii legionari au comis crime politice, în mod individual, sau că regimul legionar ar fi responsabil de pogromuri. Dar numai de bine se spune despre scriitorii comuniști care au încurajat și practicat acculturația violentă, excluderea din cultura română a multora dintre valorile sale fondatoare, care au participat activ la denunțarea, arestarea, deportarea și distrugerea adversarilor reali sau imaginari ai politicii de aservire intereselor Uniunii Sovietice, putere colonială susținută și slujită de condeiul unor denunțători amatori sau profesioniști, de genul Sașa Pană, Nina Cassian, Andrei Strihan, Ion Vitner etc., așa cum o dovedesc documentele de epocă din arhivele Secției de Propagandă și Agitație a C.C. al P.C.R.
Această situație nu mai poate dura. Susținem proiectul scriitorului român Ion Lazu.
Asymetria
Monument în memoria scriitorilor exterminati si deportati de catre regimul comunist
Ion Lazu
Dragilor, iată că la frații noștri din Moldova (oricum i-am considera și judeca noi, de aici, din România Mică), a fost posibilă ridicarea unui monument în memoria scriitorilor exterminați și deportați de ragimul comunist. Vreau să vă reamintesc faptul că și la Uniunea Scriitorilor din România a existat preocuparea pentru cinstirea memoriei scriitorilor încarcerați sub regimul comunist. Am fost autorul unui Proiect pe care Consiliul Uniunii Scriitorilor și l-a însușit în ședința sa din 26 ianuarie 2008, lucru devenit public prin comunicatul Conducerii apărut în revistele Uniunii Scriitorilor. Acest lucru reiese și din tabelul cu Proiecte supuse aprobării Consiliului, postat pe site-ul USR, la poziția 28 : "Memorialul Scriitorilor Români încarcerați (1944-1989), Responsabil de proiect: Ion Lazu, Anul executării 2008, Suma aprobată 37.000 (cu menționarea la Observații: Proiect asumat de USR, se aprobă 600 lei pe lună.)"
Lucrasem timp îndelungat la întocmirea listei, care în ultimă instanță indică un număr de 403 victime ale terorii comuniste, dintre care un număr de 53 au decedat în închisoare - o documentație greu de întocmit, pentru că nici Uniunea Scriitorilor, nici vreo altă instituție abilitată nu poseda o astfel de listă. CNSAS ne-a prezentat o listă de cca 80 de scriitori, despre ceilalți a trebuit să aflu din cele mai diverse surse. Cărțile lui Cicerone Ionițoiu mi-au fost de mare ajutor. Dar și scrierile altor deținuți politici. Nu intru în amănunte. A fost numită o comisie care să discute acea listă, să o valideze. A fost inițiat un concurs pentru monumentul în sine. Toate bune, până aici. însă... au început tergiversările, amânările, retragerea de pe poziții. Am aflat că în Consiliu existaseră obiecții, în principal acestea două: că unii dintre cei de pe listă ar fi fost, pe vremuri, legionari; că alții ar fi colaborat cu securitatea după ieșirea din detenție. Or, ideea era una foarte clară: nu ridicăm un monument pentru scriitorii eroi, ci pentru scriitorii victime ale terorii roșii. De altfel, în textul Proiectului subliniasem fără echivoc: "la întocmirea listei trebuie să răspundem acestor două chestiuni: 1) cutare deținut politic a fost scriitor? și 2) scriitorul respectiv a fost cu adevărat închis?
Prin obiecții de felul celor menționate mai sus, în Consiliu s-a creat o percepție ambiguă cu privire la Proiect. Nu am fost convocat pentru a-mi expune punctul de verdere în Consiliu, pentru a clarifica lucrurile. S-au scurs doi ani fără să fi trecut la concretizarea Memorialului. Acum, intervenind situația de criză, intervenind și marele ghinion cu pierderea definitivă a Casei Monteoru, care devenise un simbol al breslei noastre, perspectiva ridicării unui memorial al scriitorilor români încarcerați sub regimul comunist se îndepărtează la modul nedefinit.
La frații noștri de peste Prut se pare că lucrurile s-au tranșat mai simplu. Nu vor fi fost și printre scriitorii basarabeni victime unii foști legionari? Nu vor fi fost și scriitori constrânși să colaboreze cu poliția politică? Vor fi fost și din aceștia. Firescul nefirescului...
Dar Uniunea Scriitorilor de dincolo de Prut nu a ținut seama de aceste aspecte colaterale, inerente, a înțeles că victimele terorii comuniste merită un monument pentru neuitarea sacrificiului lor.
Aștept comentariile Domniilor voastre.
Devotat, Ion Lazu
Ghimpu:„Scriitorii în perioada regimului sovietic au promovat adevărul istoric”
De Victoria Ungureanu
Cu ocazia aniversării a 90-a a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, a fost dezvelit monumentul în memoria scriitorilor exterminați și deportați de către regimul comunist.
„Uniunea Scriitorilor din Moldova reprezintă casa noastră spirituală, fiind instituția care a promovat consecvent, chiar și în condiții deloc ușoare, revenirea la valorile noastre naționale”.
Potrivit Președintelui, scriitorii, chiar și în perioada regimului sovietic de ocupație, au promovat, prin creația lor, adevărul istoric și valorile noastre naționale. Scriitorii au fost și rămân intelectualii de vază în Republica Moldova și, împreună cu pedagogii și preoții, au fost primii care s-au ridicat împotriva regimului comunist.
Mihai Ghimpu a menționat că avem obligația de a cinsti memoria acelor scriitori care au intuit schimbările din societate, luptând cu toată ființa, atât în perioada interbelică, cât și postbelică, pentru apărarea valorile noastre naționale, iar din aceste considerente, au fost deportați sau exterminați de regimul comunist.
Ulterior, Părintele Ioan Ciuntu de la Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla” a sfințit monumentul.
în data de 16 octombrie a avut loc o manifestație organizată cu prilejul aniversării a 90-a a Uniunii Scriitorilor.
|
|