Pavel Moraru.Din istoria Sigurantei Generale în Basarabia (1918-1940)
Data: Saturday, June 11 @ 01:03:34 CEST
Topic: Memoria


 
„Nistrul nu este numai o frontieră care separă două popoare, nu este numai o linie de demarcare a două state; Nistrul este hotarul care separă două lumi și două concepții de viațăa”, iar Basarabia „este fereastra deschisă prin care Internaționala a III-a își întinde arma încărcată spre inima Europei”.

Gheorghe Tătărescu, Mărturii pentru istorie. Ed. Enciclopedică, București, 1996, pp. 104-108.

Notă introductivă.

Mult studiata perioadă interbelică a Istoriei românilor, mai continuă să atragă atenția istoricilor și a celor interesați de trecut. Acest interes este alimentat de descoperirea a noi și noi documente de arhivă (mai ales acum, când accesul la documente este mai liber), care varsă, de fiecare dată, o nouă lumină asupra trecutului și scoate la iveală subiecte inedite, care provoacă la o nouă cercetare.
Cercetarea activității Siguranței din Basarabia, ne-a arătat complexitatea acestui subiect, care oferă investigațiilor științifice resurse inepuizabile. De aceia, concluziile studiului, la care am ajuns, bazate pe documente de arhivă (în mare parte inedite), constituie rodul muncii dintr-o primă etapă de cercetare, care ne obligă la continuarea investigațiilor.
Studiul de față, este un prin pas, în aportul nostru adus cunoașterii trecutului interbelic al României.
P.M.


Introducere

Prăbușirea regimului comunist, a dus după sine la prăbușirea tuturor miturilor și falsurilor din istoria națională și universală, create de acesta. Desecretizarea arhivelor a dat posibilitatea revizuirii istoriei și tratării nepărtinitoare a acesteia. De rând cu combaterea clișeelor, adânc înrădăcinate în mentalitatea societății post-comuniste, în atenția cercetării istorice au intrat un șir de subiecte inedite din trecutul nu prea îndepărtat, referitoare la perioada interbelică, la cea a Războiului II Mondial, precum și la perioada postbelică.
De un interes aparte este activitatea Siguranței în Basarabia, mai puțin cunoscută, dar care, ca și în restul țării, a ținut de monitorizarea vieții social-politice și de combaterea agenților curentelor subversive, mai ales a celor comuniști. Desigur că, în acest context, deosebit de interesante/importante sunt „buletinele informative” – importantă sursă de informații – în privința diferitelor probleme, care, analizate științific, ne pot relata de mai toate aspectele vieții interbelice românești.
în ultimul timp, s-au scris tot mai mult lucrări (mai cu seamă, privind mișcarea subversivă comunistă), care, într-o măsură mai mare sau mai mică, au reflectat activitatea Siguranței. Autorii acestora, în baza investigațiilor de arhivă, au prezentat diverse fapte și probleme din trecut, unele dintre care șochează, sunt incredibile, dar adevărate!
Cercetările de arhivă scot la iveală noi și noi fapte cu totul inedite. în această lucrare, am încercat, în limita posibilităților și a accesului pe care l-am avut la documentele de arhivă (o bună parte din ele, mai cu seamă „dosarele personale”, continuă să fie secrete), să reconstituim doar unele aspecte din activitatea Siguranței în Basarabia, care mai ascunde o multitudine de subiecte interesante.

Autorul,
Sibiu, 17 februarie 2008


Capitolul I: Documente ale Siguranței în Arhivele de la Chișinău.

„Am crezut necesar a pune la îndemâna doritorilor de a se consacra acestui serviciu și care, pentru întâia oară, pășesc pe terenul spinos al noii lor profesiuni, o modestă parte din rezultatele unei experiențe, dobândite cu grele sforțări, spre a le sluji ca început de îndrumare, iar celor ce, necunoscând rolul și activitatea Siguranței Statului, în loc de a-i da tot concursul, s-au făcut ecoul răuvoitorilor, ce urmăresc desființarea ei, le ofer prilejul de a-și revizui atitudinea și părerile asupra acestei instituțiuni, care, prin necesitatea și importanța ei, se poate identifica cu însăși existența Statului”.

Zinovie Husărescu, inspector general al Siguranței din Basarabia, Mișcarea subversivă în Basarabia. Atelierele Imprimeriei Statului, Chișinău, 1925, p. 3.


La fel ca și românii și unele teritorii ale României, o parte din arhivele românești, pe parcursul secolului XX, s-au pomenit în afara hotarelor românești. Unele fonduri de documente ale autorităților civile sau militare române le putem găsi la Cernăuți sau Odessa, la Kiev sau Moscova.
O bună parte din documentele Siguranței Statului, se află la Chișinău, în depozitele Arhivei Naționale a Republicii Moldova și reprezintă arhiva Siguranței din Basarabia. Aceasta conține, în cea mai mare parte, documente inedite, care constituie un bogat izvor de cunoaștere a trecutului politic și social-economic al României, datorită vastului diapazon de probleme care s-au aflat în sfera preocupărilor Siguranței. în arhiva de la Chișinău, majoritatea documentelor Siguranței sunt neexploarate, ceea ce provoacă un interes deosebit pentru studierea lor.
O parte din documente, o constituie corespondența purtată între Subinspectoratul/Inspectoratul Siguranței de la Chișinău cu subdiviziunile din subordine – serviciile și brigăzile de siguranță județene. O altă parte, extrem de consistentă în date și informații inedite, sunt dosarele personale ale funcționarilor, agenților și informatorilor Siguranței din Basarabia. De asemenea, sunt multe dosare cuprinzând investigațiile diverselor cazuri de spionaj, propagandă bolșevică, antiromânească, etc. Toate sunt cuprinse în fondul de documente cu numărul 680 – Inspectoratul Regional de Poliție Chișinău – 1919-1944. Dosarele 1-126 și 3103-5178, inventar 1, conțin corespondența dintre organele polițienești din Basarabia, rapoartele și „notele informative” referitoare la curentele subversive, partidele și mișcările politice, minoritățile etnice, sectele religioase, organizațiile de spionaj sovietic, etc., etc. (1918-1944); dosarele 127-136 includ liste, pe județele Basarabiei, cu persoanele care în 1944, sub presiunea ofensivei armatelor sovietice, doreau să se evacueze în Vechiul Regat; dosarele 137-3102, sunt „dosarele personale” ale funcționarilor de poliție și siguranță din Basarabia, ale agenților și informatorilor, chiar și a personalului auxiliar de la poliții (șoferi, electricieni, mecanici, derdicători), care au activat între 1918-1940. Multe din aceste „dosare personale” încă nu pot fi cercetate, deoarece nu le-a expirat termenul legal de 75 de ani de păstrare sub regim „secret”.
Alte fonduri din Arhiva Națională a Republicii Moldova, referitoare la activitatea organelor polițienești și de informații române și țariste ruse, sunt următoarele:
Direcțiunea poliției orașului Chișinău – 1911-1916 (fond 289, inventar 1);
Direcțiunea poliției jud. Chișinău – 1913-1914 (fond 290, inventar 1);
Direcțiunea poliției jud. Soroca – 1916 (fond 291, inventar 1);
Direcțiunea Jandarmeriei Guberniei Basarabia – 1907-1914 (fond 297, inventar 1);
Ajutorul șefului jandarmi al Guberniei Basarabia pentru jud. Chișinău, Ismail și Akkerman (Cetatea Albă) – 1906-1912 (fond 330, inventar 1);
Ajutorul șefului jandarmi al Guberniei Basarabia pentru jud. Bălți, Hotin, Soroca, Orhei – 1911-1913 (fond 331, inventar 1);
Postul de jandarmi de hotar Cahul – 1916-1917 (fond 335, inventar 1);
Postul de jandarmi de hotar Sculeni – 1916-1917 (fond 337, inventar 1);
Secția Bender a Direcției căilor ferate jandarmi Odessa – 1909 (fond 1336, inventar 1);
Inspectoratul gubernial al miliției Basarabiei – 1917-1918 (fond 1648, inventar 1);
Secția regională a miliției Chișinău – 1917-1918 (fond 1649, inventarele 1, 2);
Miliția Chișinău – 1916-1918; 1914-1918; 1917 (fond 1628, inventarele 1, 2, 3);
Miliția jud. Chișinău – 1915-1928 (fond 1600, inventarele 1, 2, 3);
Miliția jud. Bender – 1918 (fond 1629, inventar 1);
Miliția Bender – 1916-1918 (fond 1660, inventar 1);
Miliția jud. Bălți – 1917-1918 (fond 1756, inventar 1);
Ministerul de Război al Republicii Moldovenești – 1917-1918; 1915-1918 (fond 1725, inventarele 2, 3);
Directoratul de Interne al Republicii Moldovenești – 1917-1918; 1918-1919; 1918-1923; 1918 (fond 742, inventarele 2, 4, 5, 7);
Ministerul de Interne al României – 1913-1916 (fond 1627, inventar 1);
Direcțiunea Generală a Poliției și Siguranței București – 1898-1911; 1900-1922; 1923-1941 (fond 691, inventarele 1, 2, 3);
Prefectura Poliției București – 1881-1835; 1893-1916 (fond 1349, inventarele 3, 4);
Prefectura Poliției Iași – 1911-1917 (fond 1759, inventar 1);
Chestura poliției Galați – 1925 (fond 1702, inventar 1);
Poliția Câmpina (jud. Prahova) – 1908-1916 (fond 1758, inventar 1);
Inspectoratul Regional de Poliție Chișinău – 1919-1944 (fond 680, inventar 1, 2);
Chestura poliției Chișinău – 1918-1944 (fond 679, inventar 1);
Chestura poliției Tighina – 1908-1943; 1920-1938; 1921-1935; 1917-1944; 1941-1944 (fond 693, inventarele 1, 2, 3, 4, 5);
Chestura poliției Bălți – 1920-1940; 1918-1935; 1921-1938; 1918-1941; 1919-1942; (fond 694, inventarele 1, 2, 3, 4, 5);
Poliția Călărași – 1926-1940 (fond 1606, inventarele 1, 2);
Poliția Soroca – 1941-1944; 1918-1944; 1921-1944 (fond 696, inventarele 1, 2, 3);
Poliția Cahul – 1933-1944; 1918-1943 (fond 697, inventarele 1, 2);
Poliția Orhei – 1918-1944 (fond 666, inventarele 1, 2, 3);
Poliția punctului de frontieră Atachi – 1920-1935 (fond 1586, inventar 1);
Poliția punctului de frontieră Iarova, jud. Soroca – 1930 (fond 1636, inventar 1);
Poliția punctului de frontieră Cioburciu, jud. Tighina – 1918-1935 (fond 1656, inventar 1);
Poliția punctului de frontieră Tighina – 1918-1929; 1917-1938 (fond 1699, inventarele 1, 2);
Poliția punctului de frontieră Cristești, jud. Iași – 1917 (fond 1701, inventar 1);
Poliția punctului de frontieră Talmaz, jud. Tighina – 1919-1920 (fond 1674, inventar 1);
Comisariatul poliției Rezina – 1941-1944 (fond 1583, inventarele 1, 2);
Comisariatul poliției Criuleni – 1943-1944 (fond 1584, inventar 1);
Comisariatul poliției Fălești – 1925-1943 (fond 1589, inventar 1);
Comisariatul poliției Comrat – 1941-1944 (fond 1590, inventar 1);
Comisariatul poliției Românești – 1925-1943 (fond 1598, inventar 1);
Comisariatul poliției Leova – 1919-1938; 1941-1944 (fond 1668, inventarele 1, 2);
Societatea funcționarilor polițienești a orașului Chișinău – 1928-1938 (fond 1640, inventar 1);
Prefectura poliției Odessa – 1941-1943; 1942-1943 (fond 1608, inventarele 1, 2);
Inspectoratul Regional de Jandarmi Basarabia – 1924-1934; 1930-1940; 1940-1945 (fond 1761, inventarele 1, 2, 3);
Legiunea mobilă de jandarmi nr. 3 – 1935-1937 (fond 1646, inventar 1);
Legiunea V de Jandarmi Cetatea Albă – 1926-1931; 1920-1929; 1918-1921 (fond 1650, inventarele 1, 2, 3);
Legiunea de jandarmi Cahul – 1924 (fond 1683, inventar 1);
Legiunea de jandarmi Rezina – 1926 (fond 2027, inventar 1);
Legiunea de jandarmi Tighina – 1924-1927 (fond 2028, inventar 1);
Brigada a III-a Jandarmi a orașului Chișinău – 1924-1926 (fond 1676, inventar 2);
Regimentul III Jandarmi – 1930-1931 (fond 1678, inventar 1);
Regimentul VI Jandarmi – 1923-1929 (fond 1735, inventar 2);
Corpul jandarmi pedeștri Comrat – 1933 (fond 1686, inventar 1);
Școala 3 jandarmi Chișinău – 1934-1939 (fond 1742, inventar 1);
Secția și postul de jandarmi Cetatea Albă – 1929-1944 (fond 2074, inventar 1);
Secția și postul de jandarmi Bălți – 1918-1944 (fond 2075, inventar 1);
Secția și postul de jandarmi Cahul – 1930-1944 (fond 2077, inventar 1);
Secția și postul de jandarmi Lăpușna – 1918-1940; 1942-1944 (fond 2078, inventar 1);
Secția și postul de jandarmi Orhei – 1920-1944 (fond 2079, inventar 1);
Secția și postul de jandarmi Soroca – 1920-1940; 1941-1944 (fond 2080, inventar 1);
Secția și postul de jandarmi Tighina – 1919-1940; 1940-1944 (fond 2081, inventar 1);
Secția și postul de jandarmi Hotin – 1930-1942 (fond 2082, inventar 1);
Postul de jandarmi Cuza Vodă, jud. Ismail – 1935 (fond 2076, inventar 1);
Plutonul 6 al Regimentului de Jandarmi Soroca – 1926-1929 (fond 1601, inventarele 1, 2);
Marele Cartier General al Armatei române – 1941-1943 (fond 1607, inventar 1);
Grupul 51 Poliție al Corpului 1 Armată român – 1941-1943 (fond 1604, inventar 1);
Grupul 57 Poliție al Corpului 6 Armată român – 1942-1943 (fond 1610, inventar 1);
Grupul 61 Poliție și Grupul 56 Poliție ale Corpului 7 Armată român – 1941-1943 (fond 1611, inventar 1);
Grupul 54 Poliție și Grupul 74 Poliție ale Armatei a IV-a române – 1941-1943 (fond 1612, inventar 1);
Grupul 55 Poliție al Armatei a III-a române – 1942 (fond 1614, inventar 1);
Grupul 44 Poliție a Brigăzii 8 Cavalerie române – 1941-1943 (fond 1615, inventar 1);
Grupul 13 Poliție al Diviziei 13 Infanterie română – 1940-1943 (fond 1619, inventar 1);
Grupul 38 Poliție al Diviziei 2 Munte române – 1942-1944 (fond 1621, inventar 1);
Centrul de Informații „H” al Armatei a III-a române – 1941-1944 (fond 2042, inventarele 1, 2);
Cabinetul civilo-militar pentru administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei – 1941-1945 (fond 706, inventar 1, 2, 3); inventarele 2 și 3 includ documente referitoare la activitatea subdiviziunilor S.S.I. din Basarabia și Transnistria – 1940-1944.
O bună parte din aceste fonduri de documente au ajuns la Chișinău în urma capturării lor de către autoritățile militare sovietice în anul 1944 de la autoritățile românești, care se evacuau din Basarabia și Bucovina sub presiunea ocupantului, precum și de la unitățile militare și serviciile secrete românești de pe frontul de est, care, deși după capitularea României din 23 august 1944, nu se mai considerau în război cu U.R.S.S., au fost deposedate de arhive.
Alte documente ale Siguranței din Basarabia care s-ar mai afla la Chișinău, sunt în Arhiva Serviciului de Informații și Securitate (S.I.S.) al Republicii Moldova. Conducerea actuală a S.I.S. declară că, „depozitul special arhivistic al Serviciului nu dispune de materiale documentate privind istoria serviciilor secrete din teritoriul actual al Republicii Moldova, pe parcursul secolului XX”. însă, conform datelor Serviciului de Stat de Arhivă al Republicii Moldova, la 1 ianuarie 2006, în depozitul special al S.I.S. se păstrau 77.798 (!) de dosare, ceea ce ar exclude faptul că în arhiva S.I.S., nu s-ar găsi documente cu caracter istoric (potrivit unei surse confidențiale, în arhiva S.I.S. s-ar afla și documente românești din 1920, deci, ale Siguranței). De asemenea, studiile unor istorici, la baza cărora stau documentele din arhiva S.I.S., demonstrează clar că, în arhiva S.I.S. sunt documente referitoare la „istoria serviciilor secrete din teritoriul actual al Republicii Moldova, pe parcursul secolului XX”, dar la care accesul este neoficial oprit.

 





Acest articol este trimis de Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie
http://www.asymetria.org/

URLul pentru acest articol este:
http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&file=article&sid=1103