Gheorge Popa-Lisseanu, pionier al culturii românesti
Data: Monday, October 19 @ 13:11:38 CEST
Topic: Memoria


Diana Șandor. Gheorge Popa-Lisseanu – pionier al culturii românești*                                                                                                                  


Unul dintre termenii care descriu cel mai bine un popor este cultura sa și influențele ei asupra altor popoare. Importanța ei ca întreg, indiferent de modalitățile de abordare, nu poate fi pusă la îndoială. În acest sens, Lucian Blaga afirmă că omul nu poate evada din sfera culturii întrucît i-ar afecta calitatea de om: “Exodul din cultură ar duce la abolirea umanității ca regn[1]”.Înșuși, poporul roman nu poate face excepție de la această regula nescrisă. Țara noastră a ieșit în lume cu o cultură frumos conturată.Poate nu întîmplător, acum, cînd criza economică ne apasă tot mai tare, căutăm să privim, adînc, în noi înșine, să forăm în zestrea colectivă după valorile spirituale pe care le avem.Tocmai de aceea ar fi binevenită ideea ridicării unui Panteon Național. Un spațiu infim de mic din punct de vedere material dar infinit de mare spiritual care să găzduiască sub cupola ei marile valori ale culturii și vieții publice din România.Desigur, ar fi multe nume sonore care ar putea lumina acest panteon, cunoscute atât în țară cît și în străinătate. Alături de aceste personalități marcante destinului cultural românesc, ar putea sta la loc de cinste și nume mai puțin sonore dar care prin activitatea lor au fost adevarați promotori ai culturii românești, influențând, prin creațiile lor, personalități de marca. Un astfel de exemplu ar fi eminentul filolog clasicist dar și istoriograf de marcă, modestul dar doctul Gheorge Popa-Liiseanu. 

Gheorge Popa-Lisseanu s-a născut la 2 octombrie 1866 în localitatea Lisa din judetul Brașov, localitate al cărui nume și-l va alipi la numele de familie, Lisseanu.Avându-i ca profesori pe B.P. Hasdeu și G.Dem. Teodorescu a simțit chemarea cunoașterii.  Și-a dedicat întreaga viață cercetării, petrecând mult timp în arhive, unde a identificat și apoi publicat, materiale cu privire la daci și teritoriile acestora precum și texte medievale latine și grecești de până la constituirea formațiunilor statale românești.Gheorghe Popa-Lisseanu a a urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie din București, ulterior devenind profesor de latină la liceele „Sf. Sava”, „Matei Basarab” și „Gheorghe Lazăr” din București. 
Va deține pe parcurs funcțiile de inspector școlar (1914), director general al învățământului secundar (1919), precum și de consilier tehnic în Ministerul Instrucțiunii Publice (1922-1928).Între anii 1928 – 1931 va fi profesor la Secția PedagogicăUniversitară. În 1919 devine membru correspondent al Academiei Române, între 1922 și 1927 e deputat liberal, vicepreședinte al Camerei în 1924. Colaborează la “Banatul”În tot acest timp istoricul va colabora și cu marile ziare ale timpului „Banatul”, „Graiul românesc”, „Orpheus”, „Revista clasică”, „Reînvierea”, „Universul” s.a. promovându-și crezul istoric.[2]Gheorghe Popa-Lisseanu va trece la cele veșnice la 14 mai 1945, la vârsta de 79 de ani, lăsând dupa el o imensă comoară pentru neamul românesc, din păcate puțin cercetata ![3]Pe parcursul vieții, a susținut munca de tipărire a izvoarelor istorice, concretizată în editarea următoarelor lucrări: Izvoarele istoriei românilor. Fontes historiae Daco- Romanorum (15 volume); Românii în izvoarele istoriei medievaleDacii în autori clasici (2 volume).
O preocupare constantă a savantului Gheorghe Popa – Lisseanu a constituit-o studiile privitoare la continuitatea populației autohtone la nordul Dunării după retragerea aureliană (Continuitatea românilor în Dacia. Dovezi nouă); Cetăți și orașe greco-romane în noul teritoriu al Dobrogiei).Popa-Lisseanu este autorul  mai multor  monografii referitoare laInsula ȘerpilorBasarabia, Drâstot – SilistraViața și opera lui Gheorghe Lazăr (în colaborare cu Gh. Bogdan Duică).S-a aplecat, în cercetările sale și asupra unor aspecte mitologice (Urme de sărbători păgâneștiMitologia greco-romană în lectură ilustrată, (2 volume); Legende și povești antice).Preocupările filologice și pedagogice s-au materializat în lucrările:Versificațiunea latină; Prosodica și Metrica; Istoria literaturii latine, Antologie și Crestomație; Studii pedagogice; Limbile clasice în învățământul secundar și metodica lorManuale de limba latină și de limba greacă etc. 
A tradus din limba latină și greacă  în limba română, mai multe lucrări printre care: Plinius; Corespondență cu împăratul Traian; Apuleius; Amor și Psyche; Lucian, Toxaris sau Prietinia; Cicero, Discursul pentru Archias; Platon, Vergilius, Xenofon etc,traduceri apărute în   “Biblioteca autorilor clasici greci și romani” și în “Biblioteca textelor clasice grecești și latinești”.
Apropiindu-se de  istoria  românilor din fostelor scaune secuiești, Gheorghe Popa-Lisseanu, publică lucrările: Secuii și secizarea românilor, apărută la București, la Tipografia ziarului Universul, în 1932 (iar apoi în limbile franceză și maghiară), Date referitoare la  maghiarizarea românilor, la aceiași editură, în 1937 și Originea secuilor și secuizarea românilor, apărută la Editura Societății Transilvania, București, 1941. 
          
Bibliografia lucrărilor sale cuprinde:
1.     Tabele cerate, studiu de arheologie, București, 1890
2.     Poesia populară la români, 1894
3.     Metrica versurilor lirice ale lui Horațiu, 1895
4.     Flora și Florile, studiu de mitologie populară, 1899
5.     Proiectul de programă a limbii latine în gimnazii și licee, 1899
6.     Învățământul în limba latină în gimnaziu și liceu, 1904
7.     Urme de sărbători păgânești, 1907
8.     Cultura română în lectura ilustrată. Manual pentru studiul limbii latine clasa IV-a gimnasială ( nouă  ediții apărute între anii  1910-1927)
9.    Cultura română în lectură ilustrată. Manual pentru studiul limbii latine clasa III-a gimnasială (10 ediții  apărute între 1910-1927)
10.  Gramatica limbii latine. Morfologia, retorica și noțiuni de stilistică. Clasa  V liceală și următoarele ( șapte ediții apărute între anii 1912-1926)
11.  Încercări de monografie asupra cetății  Dârstorul-Silistra cu două hărți și ilustrațiuni, București, 1913
12.  Cetăți și orașe greco-romane în noul teritoriu al Dobrogei cu o hartă și 22 ilustrațiuni, ediția  a-I-a, 1914, ediția aII-a, 1921
13.  Mitologia greco-romană în literatura ilustrată,  vol. I-II, 1919-1926
14.  Noțiuni elementare de limbă elenă. Clasa VII liceală, 1920
15.  Noțiuni elementare de versificațiune latinăProsodica și Metrica, 1921
16.  Basarabia. Privire istorică, 1924
17.  Romanica. Studii istorice, filologice și arheologice, 1925
18.  Viața și opera lui Gheorghe Lazăr (în colaborare cu Gh. Bogdan Duică, 1925
19.  Studii pedagogice. Limbile clasice în învățământul secundar și metodica lor,în Biblioteca Pedagogică nr. 45, 1925
20.  Un manuscris al gramaticii româneștia lui I. Eliade Rădulescu, în Academia Română, Lucrările secțiunii literare, Tom III, 1925
21.  Legende și povești antice. Preluate după autori greci  și romani (cu 36 stampe și ilustrațiuni), 1926
22.  Limba greacă. Pentru clasa VII-a liceală, Ediția I-a, 1926
23.  Istoria literaturii latine pe bază de texte (Antologie și crestomație), 1928
24.  Secuii și secizarea românilor, 1932
25.  Sicules et Roumains. Un proces de denationalisation, 1933
26.  Românii în poezia medievală, în Izvoarele istoriei românilor, vol.III,
27.  Izvoarele istoriei românilor. Fontes historiae Daco- Romanorum (15 volume, apărute între anii 1934 și 1939);
28.   A szekely es a romanok szekelysitese (Secuii și secuizarea românilor), traducere dr. Kendy Sandor, 1936
29.  Date referitoare la  maghiarizarea românilor,  1937
30.  .Românii în izvoarele istoriei medievale (1939);
31.  Originea secuilor și secuizarea românilor, 1941 
32.  Dacii în autori clasici (2 volume, 1943).
33.  Continuitatea românilor în Dacia. Dovezi nouă,1941
34.  Legenda Sfântului Dumitru de la Tesalonic, în  “Arhiva Românească”, tom VII, 1941

Simpla enumerare a titlurilor lucrărilor purtând semnătura  lui Gheorghe Popa-Lisseanu  ne vorbește  elocvent despre vasta activitate cărturărească desfășurată de ilustru  cercetător,  timp de peste 60 de ani. O recunoaștere a operei sale o reprezintă  și alegerea ca  membru corespondent al Academiei Române (7 iunie 1919). [4] 
*Articol publicat și în revista Familia Română, an 15., nr. 4 (55), decembrie 2014.[1] 

Bibliografie
Blaga, Lucian, Trilogia valorilor, în Opere, vol. 10, Editura Minerva, București, 1987
Dicționarul general al literaturii române, P/R, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006
Popa-Liiseanu, Gh., Originea secuilor și secuizarea românilor, Editura Pur și Simplu, București, 2003
Dr. Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române – Dicționar, Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, București, 2003 http://kolokyntos.blogspot.ro/2013/12/un-mare-istoric-roman-uitat-din-pacate.html
Blaga, Lucian, Trilogia valorilor, în Opere, vol. 10, București, Editura Minerva, 1987,  p. 510
[2] Dicționarul general al literaturii române, P/R, București, Editura Univers Enciclopedic, 2006, p. 336
[4] Popa-Liiseanu, Gh., Originea secuilor și secuizarea românilor, București, Editura Pur și Simplu, 2003, p. 22






Acest articol este trimis de Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie
http://www.asymetria.org/

URLul pentru acest articol este:
http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&file=article&sid=1379