Un eveniment editorial. Radu Negrescu-Sutu. Stirpea Draculestilor
Data: Friday, July 21 @ 13:11:21 CEST
Topic: Distribuitor de afise


Un eveniment editorial. Radu Negrescu-Suțu „Stirpea Drăculeștilor - Pseudocronică a Familiei Suțu”

P.sdfootnote { margin-left: 0.5cm; text-indent: -0.5cm; margin-bottom: 0cm; font-size: 10pt; }P { margin-bottom: 0.21cm; }A.sdfootnoteanc { font-size: 57%; } Un eveniment editorial. Radu Negrescu-Suțu „Stirpea Drăculeștilor - Pseudocronică a Familiei Suțu” Un eveniment editorial, bun prilej de bucurie culturală, este lucrarea de genealogie istorică și de istorie propriu-zisă, lansată la 27 iunie 2017 la Palatul Suțu din București intitulată „Stirpea Drăculeștilor - Pseudocronică a Familiei Suțu”, al cărui autor este Radu Negrescu-Suțu. Volumul a apărut la Editura Corint din București, în iunie 2017, fiind prefațat de istoricul Filip-Lucian Iorga.

Autorul acestui volum, care locuiește la Paris, este un pasionat scriitor ce și-a consacrat multă energie pentru a pune în valoare istoria familiei sale. „Stirpea Drăculeștilor” este caracterizată astfel de Filip-Lucian Iorga, care a prefațat-o: „O cronică adevărată, plină de pasionante și precise detalii despre Familia Suțu, unul dintre cele mai importante neamuri domnești și boierești din Moldova și Țara Românească, fiind scrisă de un descendent de azi al personajelor pe care le veți descoperi… Autorul nu își menajează și nu își idealizează strămoșii, este în același timp, înțelegător și lucid”1. Lucrarea are un farmec aparte, pentru că este redactată ca un dialog imaginar purtat între autor și unchiul său Dimitrie Scarlat Suțu, care i-a deschis nepotului gustul pentru genealogia familiei Suțu. Sunt citate foarte multe documente, care au constituit surse importante pentru descifrarea corectă a unei cronologii genealogice2.

Cititorul va savura cu siguranță acest dialog, unde va descoperi foarte multe date interesante, precum: - Fanarioții, numiți de Nicolae Iorga ,,Reformatorii’’, având protecția otomană în spate, au împiedicat imperiile limitrofe să anexeze Principatele dunărene și în plus, domnind în ambele țări, au contribuit la o apropiere instituțională a celor două Principate, facilitând astfel vii­toarea lor unire din 1859. - Domnitorul Alexandru Suțu nu a fost omorât de eteriști, așa cum s-a spus, ci a murit din cauza unei boli prost tratate. - Domnitorul Mihalache Suțu cel Tânăr, eteristul, a fost singurul caz de domnitor devenit ulterior ministru. - Istoria Casei Capșa, care a aparținut inițial, în anul 1830, fostului bucătar al domnitorului Grigore IV Ghica, italianul Geronimo Momolo, iar ulterior, în anul 1868, a fost cumpărată de frații macedoromâni Capșa3. - Hanul lui Manuc are și el o istorie interesantă. Acest Manuc, pe numele lui adevărat Emanoil Mârzaian, născut în 1769, fiul unui armean bogat din Turcia, a devenit cel mai bogat angrosist din Balcani și a fost numit, în 1808, domnitor al Țării Românesti. Neguțător abil, devine ulterior cetățean rus și ca agent rus participă, în 1812, la negocierile tratatului de la București, desfășurat în hanul Manuc, unde s-a semnat răpirea Basarabiei de către ruși. Se stabilește la Hâncești, în Basarabia, unde și-a construit un frumos conac și unde moare asasinat în 18174. - Cum trăiau domnitorii fanarioți la Constantinopol, unde-și puteau pierde capul în orice moment.

- În perioada anilor 1829-1834, veșnicul pretendent la domnie Costache Suțu, fratele lui Mihail Vodă II Suțu, a fondat satul Suțești, nu departe de Brăila, pe malul drept al Buzăului5. - Poetul național grec Alexandru Suțu a fost inițiatorul, împreună cu Evanghelie Zappa, în 1833, al Jocurilor Olimpice moderne6. - Dumitrache Suțu, fratele poetului, a murit eroic în lupta de la Drăgășani, fiind considerat unul dintre marii palicari greci. - Beizadeaua Ioan Suțu a introdus în Grecia, în anul 1853, noțiunea de Economie socială, pe care a denumit-o Plutologie7. - Beizadeaua Neculai Suțu, nu a mai devenit domnitor la moartea tatălui său Alecu Vodă Suțu, ci primul economist român. - Eufrosina Suțu ar fi putut deveni regina Greciei în 1865, fiind cerută în căsătorie de regele Georgios I. - Profesorul medic Alexandru Suțu, în a cărui clinică a decedat poetul Mihail Eminescu, a fost primul psihiatru român. - Mihail Suțu, numismat și metrolog de nivel internațional, a fost membru activ al Societăților numismatice regale engleze, belgiene și a celei franceze, precum și președintele celei române, mare colecționat și donator al Academiei Române8. - Oameni de onoare, Suțuleștii practicau cu succes duelul în veacul al XIX-lea, dar cu urmări tragice pentru adversarii lor. Frumos ilustrată cu peste treizeci de imagini cu personalitățile din Familia Suțu, lucrarea are la sfârșitul volumului un glosar pentru cuvinte învechite și un indice de persoane din Familia Suțu în ordine alfabetică. Pe coperta exterioară, același Filip-Lucian Iorga avea să consemneze o concluzie privind acest gen literar: „Istoria cu blazon este istoria elitelor autentice. Este povestea unui lumi care a strălucit prin stil, prin inteligență, bun-gust și subtilitatea conversației din saloane. Este istoria unor oameni care au fost binecuvântați nu numai cu avere și ranguri, ci și cu patriotism, spirit de sacrificiu și simțul datoriei… Aceste studii ne vor ajuta să recuperăm istoria dramatică și plină de farmec a vechilor elite românești”. Trebuie amintite câteva din lucrările anterioare ale lui Radu Negrescu Suțu, apărute în România ultimilor ani:

  • Reeditarea lucrării lui Rudolf Suțu „Iașii de odinioară”, apărută la Editura Corint din București, în anul 2015. Lucrarea a fost îngrijită și prefațată de Radu Negrescu-Suțu, nepotul de fiică al autorului.
  • „La Bocca della Verità ”, proză scurtă, eseuri și discuții, prefațată de scriitorul Paul Goma. Volumul a apărut la Editura Junimea din Iași, în anul 2016.
  • „Cartea de aur a Familiei Suțu” apărută la Editura Avangarde Capitel din București, în anul 2015. O carte monumentală, prin abordare și conținut, care consemnează un arbore genelogic conținând 400 de persoane din Familia Suțu.

Radu Moțoc, 15 iulie 2017 NOTE

1 - Radu Negrescu-Suțu, Stirpea Drăculeștilor, pag. 6
2 - Marc-Philippe Zallony, Tratat despre domnitorii Valahiei și ai Moldovei, proveniți din Constantinopol, cunoscuți sub numele de fanarioți, Paris, 1830, op.cit, pag.46 - Memoriile principelui Nicolae Suțu, Mare Logofăt al Moldovei, Ed. Panaioti Rizos, Viena, 1899 - Marie-Louis comte de Marcellus, Souvenirs d’Orient, Ed. Jacques Lecoffre, Paris, 1854 - Auguste Henri Edouard, Alexandre Soutzos, le poète national de la Grèce moderne, Ed. Georges Chamerot, Peris, 1875. - Michel C. Soutzo, Introduction à l’Etude des monnaides de l’Italie antique, Ed. Jouat et Sigaux, Paris, 1887
3Op.cit., pag. 50
4Op.cit., pag.77
5Op.cit., pag.89
6Op.cit.,pag 106
7Op.cit.,pag.137
8Op.cit., pag.141






Acest articol este trimis de Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie
http://www.asymetria.org/

URLul pentru acest articol este:
http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&file=article&sid=1421