De la lume adunate si iarasi la lume date. In Memoria Comunismului
Data: Friday, August 04 @ 13:44:55 CEST
Topic: Memoria


De pe vremea comunismului. Bancuri, pilde sau fabule, de circulatie orala, transcrise in 2006 de Yossef Abraham.


De pe vremea comunismului.

Țiganul depune cerere să fie primit în partid. E invitat la ședința organizației de bază, și se întoarce cătrănit.
Ei, îl întreabă țiganca, te‑au primit?
Nu m‑au primit.
Da’ de ce.
Să vezi, zice țiganul, numai cât am intrat, m‑au întrebat, cetățene țigan, ce meserie ai. Le‑am răspuns, eu cânt din acordeon. Cum e o petrecere, vin și eu, cânt din acordeon, oamenilor le place, îmi plătesc, și din asta mă țin.
M‑au întrebat, da’ la adunările partidelor burgheze ai cântat?
Am răspuns, da, ce era să fac, asta‑i meseria mea, cânt din acordeon, dacă nu mă duc când mă cheamă n‑am ce mânca.
Ai cântat și la liberali?
Am cântat, ce puteam să fac…
Și la țărăniști?
Da…
Și… la legionari…
Da, am cântat, ce puteam să fac, asta‑i meseria mea, dacă nu mă duc când mă cheamă…
Bine, mi‑au spus, cetățene țigan, noi înțelegem situația, dar cu un asemenea trecut nu te putem primi.
Se șucărește țiganca: Prost mai ești! N‑ai putut să le spui că nu te‑ai dus?
Nu, zice țiganul.
De ce?
Pen’că toți erau acolo.


Întrebare. Ce‑i aceea URSS?
Răspuns. Ultimele Rămășițe ale SS‑ului.
Întrebare. Ce‑i aceea USA?
Răspuns: Uniunea Sovietică Ailaltă.


Ițic e chemat la cadre.
Tovarășe Ițic, trebuie să vă dăm afară.
Da’ de ce.
Pentru că vă cheamă așa cum vă cheamă.
Numai pentru asta? zice Ițic. N‑aveți nimic altceva împotriva mea?
Nu, nimic, numai că am primit dispoziție să‑i dăm afară pe toți cei care se numesc cum vă numiți dv.
Dați‑mi câteva ore, zice Ițic, și aranjez eu problema.
Peste câteva ore, se întoarce Ițic cu certificatul schimbării numelui, din Ițic în Ionescu.
Foarte frumos, tovarășe Ionescu, îi spun aceia de la cadre, dar acum trebuie să vă dăm afară.
De ce, se miră Ițic, doar acum nu mă mai cheamă cum mă chema înainte…
Așa‑i, îi răspund cei de la cadre, dar am primit dispoziție să dăm afară și vreo câțiva care se cheamă cum vă chemați dumneavoastră acum, ca să nu se spună c‑o facem din antisemitism.
*
Într‑un material precedent susținusem că Troțki ar fi fost la început elev la școala de rabini; mi se pare că e vorba de o greșeală, el provenind dintr‑o familie asimilată.

Tot din vremea comunismului.
Un diplomat occidental îl întreabă pe colegul său român: Dumneavoastră ce exportați?
Răspunde românul, chirpici.
Chirpici? Cine are nevoie de chirpici? Cui îl trimiteți?
Noi, răspunde românul, trimitem chirpiciul în Bulgaria.
În Bulgaria? Și ce primiți în schimb?
Răspunde românul: În schimb noi primim ouă.
Aa, zice occidentalul, ouă pentru chirpici, foarte frumos! Și ce faceți cu ouăle?
Ouăle, zice românul, le trimitem in Ungaria și primim pe ele pui.
Foarte frumos! Și ce faceți cu puii?
Puii îi trimitem în Germania răsăriteană, și primim pe ei cocoși.
Foarte frumos! Și ce faceți cu cocoșii?
Cocoșii îi trimitem în Polonia și primim pe ei curcani.
Extraordinar! Și ce faceți cu curcanii?
Curcanii îi trimitem în Cehoslovacia și primim pe ei viței.
Nemaipomenit! Și ce faceți cu vițeii?!?
Vițeii, zice românul, îi trimitem in Uniunea Sovietică, și primim pe ei baligă, din care facem chirpiciul, pe care-l trimitem in Bulgaria.





Acest articol este trimis de Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie
http://www.asymetria.org/

URLul pentru acest articol este:
http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&file=article&sid=158