Titus Filipas. Ceausescu - putin cunoscut
Data: Sunday, October 29 @ 02:03:09 CEST
Topic: Memoria


Are Nicolae Ceaușescu o „biografie intelectuală” ? A fost ironizat faptul că singurele studii serioase și dovedite ale lui Nicolae Ceaușescu au fost „cele patru clase primare”. Întîmplător, am făcut „cele patru clase primare” la o școală geografic apropiată, și asupra mea a acționat ceva din vechiul spirit formator al învățătorilor și inspectorilor școlari din acea zonă.
Am studiat la Piatra Olt, unde chiar se făceau experiențe de științe naturale la școală, ele se interpretau reflexiv, după cum se învăța foarte corect noțiunea de masă inerțială, intuitiv, dar exact în sensul dat de sir Isaac Newton. „Cele patru clase primare” au imprimat un impuls formativ foarte puternic în personalitatea viitorului dictator.

Ceaușescu puțin cunoscut
În articolul ”Voievozi am fost, Callimachi rămânem!” , din revista electronică Agero, vezi http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Callimachi%20de%20RC.htm, domnul Radu Căjvăneanu ne atrăgea atenția asupra unei fațete mai puțin cunoscute a lui Nicolae Ceaușescu, omul : „Nicolae Ceaușescu, în biografia vieții lui, pe care a dat-o unui francez, Michel P. Hamelet, preciza că a fost în casa [...] prințului și scriitorului Scarlat Callimachi [...] Probabil că Nicolae Ceaușescu voia să-și pună o pecete, un blazon pe o biografie mai tenebroasă, mai încâlcită.”
Plecînd de aici, întrebarea noastră este : Are Nicolae Ceaușescu o „biografie intelectuală” ? A fost ironizat faptul că singurele studii serioase și dovedite ale lui Nicolae Ceaușescu au fost „cele patru clase primare”. Întîmplător, am făcut „cele patru clase primare” la o școală geografic apropiată, și asupra mea a acționat ceva din vechiul spirit formator al învățătorilor și inspectorilor școlari din acea zonă. Am studiat la Piatra Olt, unde chiar se făceau experiențe de științe naturale la școală, ele se interpretau reflexiv, după cum se învăța foarte corect noțiunea de masă inerțială, intuitiv, dar exact în sensul dat de sir Isaac Newton. „Cele patru clase primare” au imprimat un impuls formativ foarte puternic în personalitatea viitorului dictator. Prin 1968, un fost avocat țărănist, om cu un solid doctorat în științe juridice și proaspăt ieșit din pușcăria politică, comenta cu sinceră prețuire abilitatea lui Nicolae Ceaușescu de a umbla printre ideile noi. Tot pe atunci, Nicolae Ceaușescu afirma că activiștii de partid comuniști ar fi trebuit trimiși să învețe carte. Avocatul Boiangiu jubila. Presa de specialitate în limba română publica lucruri uimitoare, care m-au format și mă ajută și acum, vreau să amintesc numai Metoda Delphi. Oricum, nu se poate nega faptul că Nicolae Ceaușescu a inițiat și a sprijinit un program uriaș de transformare intelectuală a țării, program destinat în primul rînd să ajute procesul de luare a deciziilor corecte pentru propășirea economică.
Ce anume a blocat acel program generos, realmente entuziasmant ? Faptul că World Bank și FMI au început să pompeze în țară sume imense în sprijinirea industrializării forțate care nu se sprijinea și pe dezvoltarea concomitentă a unei raționalități instrumentale. Tot ceea ce i se cerea în schimb liderului român era „să strîngă șurubul”. Afirm că Nicolae Ceaușescu a fost împins să devină un dictator prin politica adoptată de World Bank și FMI față de România.
A urmat apoi imitarea modelului vest-german de organizare microeconomică. Economia Germaniei Federale de atunci era una dintre cele mai eficiente din lume. Era o „economie socială de piață”, care îmbina trăsăturile economiei de piață liberă și trăsăturile unei economii planificate, tipică unui stat socialist. Iar în organizarea microeconomică a întreprinderilor și chiar în macroeconomie se practica informația asimetrică. În România, aplicarea acestui model al „informației asimetrice” a fost interpretată ca justificare pentru cenzura la diverse nivele de informare. Așa s-a instaurat, treptat, dictatura unicei persoane cu putere decizională. După cum au fost create și condițiile ce au condus la generarea mîndrei clamări muncitorești : „Noi muncim, nu gîndim!”.
Titus Filipas





Acest articol este trimis de Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie
http://www.asymetria.org/

URLul pentru acest articol este:
http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&file=article&sid=234