Se pierd documentele IDENTITATII noastre
Data: Sunday, April 23 @ 19:41:09 CEST
Topic: Rezistenta


Aurelia Lapușan și Stefan Lapușan : CU DISPERAREA ca se pierd DOCUMENTELE IDENTITATII si continuitatii noastre ACUM

Privim cu DISPERAREA ca se pierd DOCUMENTELE IDENTITATII NOASTRE
Privim sau trecem la salvarea acestora? Cine ne poate ajuta? Acest articol nu este doar o prezentare a activitații autorilor sai, ci mult mai mult, un strigat de alarma pe care trebuie sa-l mutiplicam si adresam responsabililor - adica iresponsabililor nostri conducatori.
Dan Culcer

CU DISPERAREA CA SE PIERD DOCUMENTELE IDENTITATII NOASTRE



Eu, Aurelia Lăpușan, împreună cu soțul meu, Ștefan Lăpușan, scriem monografii despre așezări și oameni ai locului. Am scris zece până acum, însumând peste 4.000 pagini, și lucrăm mereu. După cum bine știți, monografiile sunt cărți grele, căci ele însumează ani de cercetare în arhive, biblioteci, scotocind în cuferele cu amintiri ale oamenilor pentru a le reda oamenilor. Este nevoie de luciditate și fler să cerni faptele, nu după reperele istoricilor, ci mai ales după parfumul presărat de cronicar în colecțiile ziarelor-câte s-au mai păstrat, și de funcționarul conștiincios în arhive-câte s-au mai pus la adăpost.
Ne-a îndemnat la această muncă devoratoare disperarea că se pierd documentele identității noastre, că mereu mai mulți ignoranți șterg, rup sau iau ceea ce aparține zestrei unui neam întreg.
Suntem jurnaliști și știm ce dimensiuni capătă clipa pusă în pagina unei publicații.
Suntem pedagogi și vedem cât de puține lucruri mai recunosc tinerii, astăzi.
În mod decisiv am pornit la drum într-o zi când, la Cernavodă, contemplând podul de peste marele fluviu, nemurit de mintea și cutezanța lui Anghel Saligny, și preocupați să redactăm un pliant la punerea în funcțiune a Centralei nucleare, am simțit că străinii aflați în misiune la noi nu știu mai nimic despre pământul pe care calcă. Și este chiar pământul din care s-au întrupat Gânditorul și nevasta lui, care ne dovedesc fără tăgadă cât de adânci rădăcini avem pe lumea asta. Așa s-a născut Cernavoda 1995.Prima monografie semnată Aurelia și Ștefan Lăpușan.
Ne-au îndemnat să continuăm prietenii, mereu mai curioși de ceea ce le spuneam noi, mereu mai antrenați în misterioasa căutare a trecutului dobrogean.
Medgidia Carasu a devenit cartea unui oraș aflat la răscruce de drumuri, locul de bejanie a mocanilor, hanul lui Jules Verne, mai târziu a adunat lacrimile deportaților, dar a rămas mereu un centru spiritual de expresie multietnică.
Constanța-memoria orașului a adunat în filele ei cele mai importante momente din albumul sentimental al marelui port. Și astăzi credem că este una dintre cele mai consistente lucrări prin bogăția surselor și ineditul relatărilor.
A venit rândul Techirghiolului pentru Europa, cea mai bogată monografie despre un lac hărăzit românilor de Dumnezeu pentru a-i tămădui de suferință și despre artizanii turismului litoral. Binecuvântată și prefațată de Prea Fericitul Părinte Teoctist, cartea ne-a adus bucurie și recunoștința localnicilor.
Au urmat Drumuri în istorie, o amplă incursiune în biografia petrolului românesc purtat prin portul Constanța, Teatrul și presa în Dobrogea, un excurs cultural recuperator, o altă monografie-album a Constanței.
Una din cărțile de succes a fost Drumul Pâinii în istoria Dobrogei, de asemenea prefațată de Patriarhul Bisericii Strămoșești, lucrare care a dezvoltat cultul acestui aliment primordial la români, în legătură cu tradițiile meșteșugărești și truditorii acesteia.
Două volume consistente reunesc în peste 700 pagini istoria căpităniilor porturilor fluviale și maritime românești, de la Baziaș la Marea Neagră și de pe Siret pe Someș, o adevărată epopee a navigației sub tricolor, din toate timpurile și pentru toate genurile de cititori.
Se află sub tipar o istorie a Mamaiei centenare, în lucru o alta a Mangaliei, s-a reeditat Techirghiolul, în așteptare mai sunt și alte proiecte.

Într-o zi, la o expoziție de carte, într-o vitrină aranjată de Biblioteca județeană am descoperit expuse la vedere cărțile noastre. Cu paginile la colțuri exfoliate, de multele mâini care le răsfoiseră. Erau cele mai citite cărți dobrogene din expoziția bibliotecii și atunci am simțit că primisem cea mai mare răsplată a muncii noastre.

Îndemnul de a persevera ține de pofta fiecăruia de a-și face datoria în viața asta scurtă, de a lăsa ceva și altora, de a veșnici prin fapte.
Am salvat de la distrugere multe documente care pot scrie sau rescrie istoria. Am refăcut prin forțe proprii multe colecții de ziare sortite distrugerii, am compus o bancă de date extrem de valoroasă, ajutând biblioteca județeană să conserve mai bine fondul de patrimoniu existent.

Cele mai mari dificultăți le-am avut de la necunoscători. De la oamenii neoameni care distrug arhivele. De la pseudocolecționari. Dar aceștia sunt puțini. Cei mai mulți oameni - din miile pe care i-am intervievat – ne-au făcut mărturii cu precizia amintirilor trăite în adevăr.

Ne-am rezemat tot timpul unul pe celălalt, coechipieri perfecți, completându-ne și bucurându-ne fără rezerve, cinstit, de fiecare descoperire. Dragostea ne-a fost liant, limpezime și îndemn.

Monografia este studiul științific amplu asupra unui subiect anumit, tratat detaliat și multilateral.
Numele nostru este de monografi, deși la acesta adaug pe cel de infofagi. Căutători neobosiți de informații.
La celebrarea unui eveniment de tipul a trei, cinci sau zece decenii se propune și o monografie.
Cărțile noastre sunt, după cum se vede, o provocare. O provocare pentru ca și alții să scrie și să cerceteze. În special tineri. Mulți dascăli au lucrat la monografii. Spiru Haret, apoi Dimitrie Gusti au cerut expres dascălilor de țară să cerceteze și să scrie. Ar merita să se facă acest lucru și astăzi chiar dacă nu mai există un ministru precum Spiru Haret și nici un sociolog precum Dimitrie Gusti.
E scump să faci cărți, dar și mai scump să lași să se distrugă istoria unui loc, tradițiile oamenilor, legendele. Arhivele se risipesc astăzi ca argintul viu. Diletanți care nu știu să prețuiască dau la tocat dosare care pot ascunde informații unice, de excepțională valoare. Ceea ce facem noi este și o formă de a protesta împotriva acestui genocid al arhivelor din întreprinderi, din instituții, chiar și împotriva modului cum se conservă arhivele statului. Ministerul de Interne preocupat de infractori nu poate gestiona astăzi fondul de patrimoniu pe care îl păzește cu soldați la poartă și-l măsoară la metru.
Am realizat foarte puțin din ce am fi vrut să facem. Și timpul nu vrea să stea. Trebuie să ni se alăture și alții. Să fie tot mai mulți monografiști care să strângă în cărți biografia așezărilor românești, portretele oamenilor obișnuiți, viața trăită în eroicul anonimat al istoriei.



Aurelia și Ștefan Lăpușan
Constanța, 17 aprilie 2006



Sursa : ANALIZE SI FAPTE, un buletin independent,gratuit si non-comercial, care isi propune sa promoveze dezbaterea si circulatia libera de idei culturale ,intemeiate pe competenta, pragmatism si solidaritate intelectuala. In acelasi timp,va stam la dispozitie-si vom difuza gratuit-orice comunicat ne veti trimite, informatie sau scurt comentariu pe teme de interes larg (inclusiv cercetari,studii si realizari ale Dvs.pe care considerati ca merita sa fie cunoscute). Orice comentariu, punct de vedere si opinie in tematica publicata(sau in domenii apropiate)vor fi primite intotdeauna cu cel mai mare interes.
Preluarea informatiilor,analizelor si comentariilor distribuite de ARP si publicarea acestora este gratuita,cu conditia mentionarii sursei ARP NEWS.Buletinul ARP se transmite in fiecare vineri din saptamana.

ARP-Asociatia Romana pentru Patrimoniu
Fondata 2004
Adresa postala:str.Ciprian Porumbescu nr.10,Bucuresti,cod 010652
tel.0040/21/317.01.10  e-mail :patrimonium.ro@gmail.com
Serviciul ANALIZE SI FAPTE :
Redactia (corespondenta generala):arp.contact@gmail.com
ANALIZE SI FAPTE apare prin grija  unui comitet redactional.
ANALIZE SI FAPTE este o publicatie electronica editata si difuzata in toata lumea ,prin voluntariat,  de ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU  (ARP).




Acest articol este trimis de Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie
http://www.asymetria.org/

URLul pentru acest articol este:
http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&file=article&sid=26