Titus Filipas. Pe "curba de învatare"
Data: Sunday, January 28 @ 09:38:12 CET
Topic: Memoria
Sintagma „curbă de învățare” pe care o folosim este traducerea ad litteram a termenului „learning curve”. „Curba de învățare” (‚the learning curve’) este o curbă de evoluție întru excelență, în timp real. Și cine avansează aici pe „curba de învățare”? DIICOT (alias procurorii de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism). Ascensiunea procurorilor de la DIICOT pe curba lor de învățare în serviciul puterii se dovedește a fi atât de impetuoasă, încât doamna Renate Weber intervine:
„Dacă aceștia pot urmări sistemele informatice, înseamnă că pot urmări corespondența electronică, pot citi SMS-urile din telefoane, pot vedea discuțiile purtate în mediul electronic de diverse persoane. Adică lucruri ce țin de viața privată. ”Le putem spune: “Felicitări!”, procurorilor de la DIICOT?
Titus Filipas
Jurnal
20 ianuarie 2007
Pe „curba de învățare”
Sintagma „curbă de învățare” pe care o folosim este traducerea ad litteram a termenului „learning curve”. „Curba de învățare” (‚the learning curve’) este o curbă de evoluție întru excelență, în timp real. Și cine avansează aici pe „curba de învățare”? DIICOT (alias procurorii de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism).
Pe punctul inferior al curbei de învățare se află arestarea grupului de ziariști de la trustul Gazeta, în frunte cu domnul Liviu Man.
Iată un rezumat al evenimentelor, așa cum este relatat în ziarul Evenimentul Zilei (din 12 Ianuarie 2007), cotidian ce și a creat mai recent reputația că transmite opinia puterii:
„Procurorii clujeni au stabilit schema amănunțită prin care acționau membrii grupului de șantaj prin presă”, semnalează jurnalistul Mihai Stoica. Dovedind că nu a citit prelegerile lui Nae Ionescu despre cauzalitate și realitate. De le- ar fi citit, ar fi știut că „schema amănunțită” asupra evenimentelor mai trebuie și validată pentru a căpăta statutul de reprezentare ontologică a realității. Cu alte cuvinte, „schema amănunțită” asupra evenimentelor nu este automat nexus de cauzalitate.
Care este „dovada” cea mai puternică pe care se sprijină procurorii de la DIICOT în cazul trustului Gazeta? Iată ce crede ziaristul Mihai Stoica:
“După apariția articolelor, la ușa apartamentului sau a firmei celui discreditat erau puse, în dimineața apariției, zeci de exemplare ale ziarului.”
Este ceva ilegal aici? Cred, sincer, că nu. Procurorii de la DIICOT atribuie, deja, o intenție criminală acestei acțiuni. Este în mod clar un „proces de intenție”!
„Schema amănunțită” asupra evenimentelor va fi validată ori prin dovezi incriminatorii obținute de procurori, ori prin recunoașterea „schemei amănunțite” de către ziariștii acuzați. Din cauza aceasta, instituția DIICOT exercită presiuni imense asupra lor, și a familiilor ziariștilor. Dar după ce a fost arestat și ziaristul Dan Pârcălab, cred că statul român va fi obligat până la urmă să le plătească daune. Din banii noștri. Asta numai din incultura procurorilor de la DIICOT care nu au citit prelegerile lui Nae Ionescu din anul 1926 despre realitate și cauzalitate ! Ne place, nu ne place, trebuie să ținem cont și acum de ceea ce spuneau pe vremuri acei magnifici „Intelectuali Nae”, care scriau și vorbeau în Limba Română prudențială !
Iată și opinii exprimate de domnul Alin Golban, în Ziua de CLUJ (Ianuarie 20, 2007):
“Președintele trustului, Liviu Man, directorul de investigații, Ioan Oțel, directorul Gazetei de Bistrița, Dorel Vidican, directorul administrativ, Aurel Mureșan, directorul de publicitate, Anca Cocuț, și directorul de protecție internă, Adrian Avarvarei sunt acuzați de constituirea grupului, iar editorul general al ziarului Bună Ziua, Ardeal, Memoranda Onac, [precum și n.n.] soția lui Liviu Man, Milena, directorul Gazetei de Mureș, Aurelian Grama și directorul Gazetei de Maramureș, Dan Pârcălab, de aderarea la presupusul grup infracțional.”
Folosirea cuvîntului “presupus” vorbește despre deontologia prudențială a ziaristului Alin Golban.
Ascensiunea procurorilor de la DIICOT pe curba lor de învățare în serviciul puterii se dovedește a fi atât de impetuoasă, încât doamna Renate Weber intervine:
„Dacă aceștia pot urmări sistemele informatice, înseamnă că pot urmări corespondența electronică, pot citi SMS-urile din telefoane, pot vedea discuțiile purtate în mediul electronic de diverse persoane. Adică lucruri ce țin de viața privată. ” (consemnat de L. Bejan pentru ziarul Gardianul din).
Le putem spune: “Felicitări!”, procurorilor de la DIICOT?
Titus Filipas
|
|