Istoricul Grigore Ploesteanu (1943-2006).O bio-bibliografie de Gh. Naghi
Data: Wednesday, June 13 @ 13:32:41 CEST
Topic: Memoria


Grigore Ploeșteanu a fost un istoric român care și-a desfășurat activitatea la Tîrgu Mures, într-un cadru de cercetare academic și universitar. A colaborat statornic la revista Vatra și la alte publicații științifice de istoriografie. I-am solicitat lui Gheorghe Naghi, unul dintre cei care l-au cunoscut, o nota bio-bibliografica care să aiba și semnificatia unui necrolog. In amintirea unui om de bine, disparut prematur, a carui operă vastă este pilda lucrului bine făcut , pilda unui constructor de temelii. A avut un destin frămîntat cu familia lovită de moartea tragică a unuia din copii lor. Să-i fie țărîna ușoară!
Dan Culcer


Istoricul Grigore Ploeșteanu ).
Încercare bio-bibliografică

Inimile noastre impietrite de durere afla cu greu resurse pentru a contrabalansa aceasta imensa pierdere a istoricului destoinic, a cercetatorului migalos, a observatorului atent, a bunului prieten, care a fost regretatul carturar Grigore Ploeșteanu. De o modestie mantuitoare, el a fost un adevarat slujitor al Bisericii sale, un adanc marturisitor a lui Hristos. Dar iata ce spunea cel care l-a cunoscut mai bine : « A fost un om care stia să te asculte, cu care dialogai intotdeauna in castig, langa care te simteai atat de bine… Avea o gandire limpede, de o irezistibila logica, de o inteleapta simplitate. Frumos la chip si caracter, in care taranul si boierul se intalneau fericit… Ca a fost un om plin de modestie, pe care cei din jur se puteau baza ori de cate ori ii cereau ajutorul, ca a fost un om adevarat, in cel mai inalt inteles al cuvantului, cu inima deschisa si plina de caldura sfanta a celor alesi, esenta a spiritualitatii perene a neamului nostru. A fost un om in urma caruia au ramas o multitudine de proiecte, la nivel personal, la nivelul scrierilor sale, la cel al relatiilor cu prietenii.1 A fost un om care din tinerete s`a impus in randul colegilor si al profesorilor prin constiinciozitate, seriozitatea lecturilor, aplecarea spre aprofundarea stiintei istorice careia i se va dedica, fără îndoială, toata viata. Este si ceea ce a re?inut și cunoscutul său dascal, acad. Camil Mureșanu.2 . INCLUDEPICTURE "http://icsu-ms.tripod.com/sitebuildercontent/sitebuilderpictures/conf03_048.jpg" * MERGEFORMATINET
Primul de la masa este Dr. Grigore Ploeșteanu, alaturi de K. Hitchins,
Al. Zub si G. Munarini. Aproximativ in aceiasi termeni se exprima cu acest trist moment si mai vechiul sau colaborator si coleg, Prof. Univ. Dr. Vasile Dobrescu, cu care a semnat cateva articole.3 Imi amintesc cu nostalgie – asa cum toate devin amintiri duioase, aici, departe de ACASA, in America, — ca strada pe care era situata casa parintilior săi, in Timișoara mea natala – strada Mendeleev, sau cel putin asa se chema acum vreo 20-30 de ani — era despartita doar de cateva strazi, de unde se afla casa mea. Cu toate acestea nu am avut ocazia sa-l vizitez decat o singura data, si nici nu-mi mai aduc aminte, exact cu ce prilej care desigur nu are nici o importanta acum. Era o casa incojurata de multa verdeata si vita de vie, pe partea stanga a strazii Mendeleev, nu departe de linia de tramvai care ne ducea in centrul orasului si pe care am traversat-o atunci cand am venit la el. Era inconjurat, cu netarmurita dragoste de familia lui, de sensibila lui sotie si cei trei copii. Ceea imi mai aduc aminte era faptul – pe care eu nu puteam sa-l inteleg atunci, — ca se reintorsese de curand dintr-o vizita din America. A te reintoarce din America in vremurile « bunului plac comunist » mi se parea straniu si de aceea am alergat la el ca să aflu « taina ascunsa » eventual al acestei reintoaceri ciudate. Trebuie să precizez ca era o reintoarcere « ciudata » doar pentru ignoranța mea care nu eram nici de cum familiarizat cu ceea ce este pe acolo. Eram avid să cunosc de la sursa directa, cum si ce este pe acolo, in America. Nu stiam, pe atunci, ca aveam să aflu « pe viu ». Iar ceea ce mi-a marturisit era incredibil pentru mine : « eu sunt istoric iar ceea ce fac eu, nu intereseaza acolo ». Prin urmare si-a adus un « sac de cărți » cu care s-a intors inapoi acasa impacat.
Date biografice
Istoricul Grigore Ploeșteanu s-a nascut in Timișoara la 13 Ianuarie 1943 unde a urmat si scolile secundare.
Studiile universitare si le-a desavarsit la Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai « Cluj-Napoca (intre anii) cu specializări la Universitatea din München (Universität München), Seminar für Geschichte Ost- und Sudösteuropas la Prof. Dr. Georg Stadtmüller. și-a sustinut doctoratul la Institutul de Istorie și Arheologie din Cluj-Napoca (1979) cu teza despre Paul Vasici, via?a și opera. A fost un poliglot cunoscător al limbilor germană, maghiară, franceză si engleză.
A profesat în diferite func?ii avansând pe îndelete, încetul cu încetul, până la treapta supremă. A început să fie profesor la ?coala generală din Alio? (jud. Arad — ) după care, prin concurs, a ajuns, din 1967, cercetător stagiar la Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gh. Șincai » din Tg. Mureș (fosta Baz? de Cercetări științifice a Academiei), apoi cercetător științific, secretar al Consiliului științific ). A evoluat treaptă cu treaptă, de la cercetător științific principal gr. III (1977) la cercetător științific principal gr. II și director adjunct al Institutului (1990) iar în final, cercetător științific principal gr. I (1992) și director al Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gh. Șincai « din Tg. Mureș al Academiei Române ), profesor universitar la Facultatea de Stiinte si Litere, Universitatea „Petru Maior » Târgu Mureș ) unde sustinea cursurile despre Istoria modernă universală, Istoria Sud-Estului Europei, Revolu?ia de la 1848 în Imperiul Habsburgic și al cursurilor de masterat „Europa și constituirea României moderne » și „Proiecte de unitate europeană în secolele XVIII-XIX ».
Activitatea stiintifică
Paralel, tot timpul anilor, fără încetare, a continuat epuizanta dar răpitoarea muncă de cercetare. Temele studiate s-au diversificat cu timpul și au fost orientate pe arii tot mai întinse. Cercetările sale au cuprins opera lui Dimitrie Cantemir și receptarea personalitatii sale în Europa ; românii în con?tiin?a Europei ; ecoul revolu?iei de la 1848 în Europa Centrală ; ecoul războiului de independență ; mișcarea națională a românilor ardeleni ; cunoa?terea relațiilor româno-germane în perioada și bineințeles biografiile sau activitatea multiplă a unor personalită?i românești și str?ine și în fine, apariția mai multor volume care se ocupă de Reghinul cultural. Poate fi considerat potrivit opiniei acad. Al. Zub un istoric de mare capacitate care și-a creat : „ un real prestigiu de modernist, unul din cei mai de seamă ai timpului său ». 4 De-a lungul timpului Grigore Ploeșteanu a publicat numeroase cărți atât singur cât și în colaborare sau le-a editat.5 Dintre numeroasele sale studii și articole am reușit să mentionăm câteva, selectiv. Trebuie precizat că aici nu este menționată întreaga să publicistică. Nu am avut sursele de informare pentru anii din urmă a lucrărilor în curs de apari?ie. Însă o viitoare biobibliografie, alcatuită în ?ară, le va putea cuprinde exhaustiv. Inten?ia noastră a dorit — din marele respect pe care îl nutrim — să ofere un început
A participat activ la peste 300 de întruniri, simpozioane, seminarii, consfătuiri, mese rotunde și a organizat nenumărate în întreaga să activitate sociala și istorică. A sus?inut comunicări științifice în Germania, S.U.A., Fran?a, Rep. Moldova, Ungaria. A participat la congresele interna?ionale de istorie de la Stuttgard, Madrid (cu interven?ii) și Oslo (coautor la Raportul acad. Dan Berindei și Sorin M. Rădulescu, la comisia de istorie socială).
O activitate meritorie și trepidantă. Chiar dacă coordonatorul programului a fost profesorul american Steven Totosy iar organizatorul principal a fost dr. Carmen Andras, cercetător știintific principal, în perioada 21-23 august 2003, când s-au desfășurat lucrările conferinței internaționale "Culturile Europei Central-Răsăritene dupa 1989", organizată de Institutul de Cercetări Socio-Umane "Gheorghe Șincai" al Academiei Române, Universitatea "Petru Maior" din Târgu-Mureș și Universitatea "Martin Luther", Halle-Witenberg din Germania, amprenta inconfundabilă a lui Grigore Ploeșteanu s-a făcut simțită. Conferința face parte dintr-un program vast, vizând studiile culturale comparate și media în Europa Central-Răsăriteană. Manifestarea de la Târgu-Mureș este inclusă într-o serie de conferințe anuale, ce au loc în diferite centre universitare din Statele Unite ale Americii, Canada și Europa. Lucrările prezentate cu acest prilej vor fi publicate în volume de studii legate de problematica Europei Central-Răsăritene. Conferința s-a bucurat de o largă participare, cuprinzând profesori universitari și cercetători stiințifici din România, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franța, Belgia, Germania, Portugalia, Italia, Slovacia, Bulgaria, Slovenia, Croa?ia, Serbia.6 Apoi la Târgu Mureș a avut loc un simpozion în Octombrie 2005 care a readus în atenție cartea document "Epopeea de pe Mures", 7 autori dr. Grigore Ploeșteanu, Lazăr Ladariu și Vasile T. Suciu, editată de Revista "Vatra" (Biblioteca de istorie — Documentele continuită?ii), vorbe?te despre : Preliminariile bătăliei de la Oarba de Mureș; Asalturi și jertfe pentru Dealul Sângeorgiu ; Eliberarea Târgu-Mureșului ; Operațiunile din zona Reghinului ; Alături de Armată, împotriva cotropitorilor ; Eroii no?tri — Eroi căzu?i pe teritoriul jude?ului Mureș; Note, fotografii, schi?e, facsimile. Asta ca să punctăm doar două momente ale activității sale. A fost Membru al societ??ilor științifice na?ionale și interna?ionale. In Comitetul Na?ional al Istoricilor din România ; Asocia?ia istoricilor din Transilvania și Banat ; Comisia de istoria relațiilor interna?ionale (Milano) ; Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde (Sec?ia România). Membru în comisii de doctorat la Universitățile „Babeș-Bolyai„ Cluj-Napoca, și „Al. I. Cuza », Iași. A fost onorat cu nenumarate Distincții : Premiul „N. Bălcescu « al Academiei Române pentru lucrarea „Independen?a României « (coautor) — 1977 ; premiul „N. Iorga « al Academiei Române pentru lucrarea „Românii în con?tiin?a Europei « (vol. I — 1994). Premiul Funda?iei „Vasile Netea ». Ordinul „Meritul pentru învă?ământ » în grad de ofi?er. Diplomă de excelen?ă a jude?ului Mureș si diplomă de excelen?ă a Municipiului Reghin. A mai fost Redactor ?ef al Anuarului Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gh. Șincai » și membru al Colegiului de redac?ie al revistei „Studia Universitatis Petru Maior », Seria Historia
Plecarea spre ve?nicele zări a avut loc în pragul noului an pe care nu l-a mai apucat. Iar cel care l-a condus pe această prima cale a nemuririi, i-a conturat, cu multa destoinicie, caracterul impecabil al omului deosebit care a fost Grigore Ploeșteanu. De om integru, de mare iubitor al Adevarului, al Bisericii sale, un prieten al tuturor. Nu credem ca sunt alte cuvinte mai nimerite decât cele afirmate, cu această tristă ocazie, de cunoscutul istoric ieșean Alexandru Zub, în necrologul apărut în Convorbiri literare : « Adăugîndu-se la strămosi, Grigore Ploeșteanu lasă în urmă o constructie istoriografică cu totul remarcabilă și un legat moral, la care ne vom întoarce mereu, ca la o sursă revitalizantă. Publicarea manuscriselor sale comportă, de aceea, urgen?ă, iar întocmirea unor volume tematice de studii, din ampla-i operă istorică, o exigentă a breslei. » 8
ANEXA- Incercare biobibliografică* 1. Paul Vasici medic progresist, în Cercetări medicale, Ed. acad. R.S.R., 1968, p. 21-28.
2. Telegraful Român sub redac?ia dr. Pavel Vasici, în Centenarul revistei Transilvania, Sibiu, 1969, p. 133-138.
3. Din coresponden?a lui V. Lucaciu cu I. Bianu, în Studia bibliologică, Univ. București, vol. III, 1969, p. 729-745.
4. Un iluminist român în secolul al XIX-lea – Paul Vasici, în Studii, tom. 24, nr. 1, 1971, p. 93-114.
5. Lectori români la Târgu-Mureș înainte de 1848, în Vatra, nr. 3, iunie 1971, p. 17.
6. Societatea pentru fond de teatru pe meleagurile Mureșene, în Centenarul Societã?ii pentru crearea unui fond de teatru român, Oradea, 1972, p. 143-149.
7. Aspecte din via?a și activitatea lui Vasile Lucaciu, în Studii de istorie, filologie și istoria artei, Ed. Acad. R.S.R., 1972, p. 93-133.
8. Vechi biblioteci românești în jude?ul Mureș, în Revista bibliotecilor, București, XXV, 1972, nr. 8, p. 485-487.
9. Avram Iancu cancelist la Târgu-Mureș, în In memoriam Avram Iancu, Tg. Mureș, 1972, p. 41-55.
10. Documente referitoare la via?a și activitatea memorandistului Patriciu Barbu, în Studii și materiale, vol. III-IV, Muzeul Jude?ean Târgu-Mureș, 1972, p. 143-149.
11. Cantemir, personalitatea, ideile și opera în Transilvania, în Vatra, III, nr. 8 din 20 august 1973, p. 15.
12. Koordinaten der Entwicklung der rümänischen Kultur in Siebenbürgen nach der Revolution von 1848, în Deutsch-rumänisches Colloqium, München, 1974, p. 52-59.
13. Adunările generale ale Astrei de la Reghin, în Sub semnul lui Clio. Omagiu acad. Stefan Pascu, Cluj, 1974, p. 541-549.
14. Ioan Mihaly. O via?ă de om, în Vatra, IV, nr. 2 din 20 februarie 1974, p. 6.
15. Paul Vasici și Academia Română. Contribuții documentare, în Vatra, IV, nr. 10 din 20 oct. 1974, p. 6.
16. Vasile Lucaciu și George Bari? sau continuitatea luptei pentru drepturi na?ionale a românilor transilvăneni, în Studii și comunicări, Satu Mare, 1975, p. 97-109.
17. Mărturii despre revolu?ie și despre Avram Iancu, în Vatra VI, nr. 4 din 20 aprilie 1976, p. 7.
18. Centenarul independen?ei, în Vatra, VI, nr. 6 din 20 iunie 1976, p. 5 ; nr. 7 din 20 iulie, p. 5 ; nr. 8 din 20 august, p. 5 ; nr. 9 din 20 septembrie, p. 5 ; nr. 10 din 20 octombrie, p. 5 ; nr 11 din 20 noiembrie, p. 5 ; nr. 12 din 20 decernbrie, p. 4 ; VII, nr. 1 din 20 ianuarie 1977, p. 2-3 ; nr. 2 din 20 februarie, p. 2-3 ; nr. 3 din 20 martie, p. 5 ; nr. 4 din 20 aprilie, p. 5 ; nr. 5 din 20 mai, p. 3. 13.
19.Independen?a în documente, în Vatra, VII, nr. 5 din 20 mai 1977, p. 2-3.
20.Titu Maiorescu — diplomat, în Vatra, VII, nr. 6 din 20 iunie 1977, p. 7.
21.Theodor Diamant în mărturii străine, în Vatra, VII, nr. 9 din 20 septembrie 1977, p. 3-15.
22.Al. Papiu Ilarian, precursor al desăvâr?irii na?ionale, în, Vatra, VII, nr. 10 din 20 octombrie 1977, p. 3-4.
23. Paul Vasici și Principatele Române, în Studii și cercetări de științe sociale, Ed. Acad. R.S.R, București, 1977, p. 9-26.
24. Canceli?tii români târguMureșeni în revolu?ia de la 1848, ibidem, p. 27-48.
25. Aspects diplomatiques de la guerre d’independance de la Roumanie în Revue Roumaine d’Histoire, t. XVI, nr. l, 1977, p. 67-86.
26. Războiul pentru independen?a României – Bibliografie de cercetare (coautor), în Revista arhivelor, LIV, vol. XXXIX, 1977, nr. 1, p. 106-108.
27. Din lupta lui Paul Vasici pentru drepturile românilor bănă?eni și transilvăneni, în Banatica, Re?i?a, vol. 4, 1977, p. 269-283.
28. Legăturile permanente ale șinuturilor Mureșene și târnăvene ale Transilvaniei cu ?ara Românească și Moldova în evul mediu în Mitropolia Ardealului, XXIII, nr. 10-12, octombrie-decembrie, 1978, p. 711-726. XIII.
29. Octavian Tăslăuanu și teatrul românesc din Transilvania, în Octavian C. Tăslăuanu. Volum comemorativ, Miercurea Ciuc, 1978, p. 103-113.
30. Gheorghe Șincai, propovăduitor al unită?ii na?ionale, în Vatra, IX, nr. 2 din 20 februarie 1979, p. 9.
31. Ecouri ale Unirii din 1918 în străinătate, în Vatra, IX, nr. 12 din 20 decembrie 1979, 105/D.
32. Prezențe românești în „Magazin für die Literatur des Auslandes », în Vatra, IX, nr. 7 din 20 iulie 1979, 100/D.
33. Noi mărturii diplomatice privind Unirea Principatelor, în Vatra, X, nr. 2 din 20 februarie1980, 107/D.
34. Constantin Doborgeanu Gherea și Transilvania, în Vatra, X, nr. 6 din 20 iunie 1980, 111/D.
35. Un luptător — Onisifor Ghibu, în Vatra, X, nr. 10 din 20 octombrie 1980, p. 115.
36. Pavel Vasici ), în Repere Sibiene, Studii și referate, II, Sibiu, 1980, p. 123-143.
37. Un martir Mureșean. Vasile Pop, în Marisia, X, Tg. Mureș, 1981, p. 229-244 (coautor).
38. Noi mărturii și precizări privind biografia și activitatea lui Simeon Mangiuca, în Banatica, vol. VI, 1981, p. 405-428.
39. Ecoul Memorialului din 1882 în MaraMureș, în Marma?ia, 5-6, Baia Mare, , p. 248-261.
40. Contribuții la cunoa?terea vie?ii politice și culturale a românilor sighi?oreni în epoca modern? ), în Marisia, XI-XII, , p. 111-126.
41. Eroul martir Avram Iancu, în Vatra, XII, nr. 3 din 20 martie 1982, p. 3 ; nr. 4 din din 20 aprilie 1982, p. 3 ; nr. 5 din 20 mai 1982, p. 3 ; nr. 6 din 20 iunie 1982, p. 5 ; nr. 7 din 20 iulie 1982, p. 5 ; nr. 8 din 20 august 1982, p. 3 ; nr. 10 din 20 octombrie l982, n. 3 : nr. 11 din 30 noiembrie 1982, p. 2 ; nr. 12 din 20 decembrie 1982, p. 2.
42. Personalitatea și opera lui Samuil Micu în con?tiin?a posterită?ii (până în 1918) în Studia Univ. Babeș-Bolyai, s. Hist. 1983, XXVIII, p. 46-61 (coautor).
43. Dimitrie Cantemir — ecoul operei și personalită?ii sale la maghiari, în Vatra, XIII, nr. 3 din 20 martie 1983, p. 14.
44. Onisifor Ghibu, în Vatra, XIII, nr. 5 din 20 mai 1983, p. 5.
45. Alexander J. Cuza in Exil ). Innerer Nachklang und diplomatische Implicationen, în Revue Roumaine d’Histoire, t. XXII, janvier-mars 1983, nr. I, p. 47-58.
46. Canceliștii târguMureșeni în revolu?ia de la 1848, în Vatra, XIII, nr. 8 din 20 august 1983, Supl. B-D. ; nr. 9 din 20 septembrie 1983, Supl. C.- D. ; nr. 10 din 20 octombrie 1983, Supl. B. C. ; XIV, nr. 3 din 20 martie 1984, Supl. A.-D. ; nr. 4 din 20 aprilie 1984, Supl. A.-D. ; nr. 5 din 20 mai 1984, Supl. A.-D.
47. O via?ă dăruită națiunii — Ioan Mihaly, în Vatra, XIV, nr. 7 din 20 iulie 1984, Supl. A. și D.
48. Contribuții la cunoa?terea relațiilor culturale româno-germane în epoca modernă (până la mijlocul sec. al XIX-lea), în Cercetări de științe sociale, II, Tg. Mureș, 1984, p. 267-294.
49. Istoricul Traian Popa, în Vatra, XIV, nr. 9 din 20 septembrie 1984, Supl. A.-B.
50. G. Bari?iu și Al. D. Xenopol, în Vatra, XIV, nr. 11 din 20 noiembrie 1984, p. 8.
51. Noi mărturii privind ecoul operei lui Dimitrie Cantemir, în Vatra, XIV, nr. 12 din 20 decembrie 1984, Supl. A.-B.
52. Mărturii privind ecoul în străinătate al ?colii Ardelene, în Vatra, XV, nr. 2 din 10 februarie 1985, Supl. A-B.
53. Mărturii diplomatice inedite privind asipra?ia și lupta pentru independen?ă a poporului român, în Vatra, XV, nr. 4 din 20 aprilie 1985, Supl. A. și C.
54. Ecouri ale Supplexului, în Vatra, XV, nr. 7 din 20 iulie 1985, Supl. A.
55. Transilvania și Războiul de independen?ă, în Vatra, XV, nr. 9 din 20 septembrie 1985, Supl. B și C.
56. Un slujitor al națiunii, târgumureșeanul Anania Trombițaș, în Vatra, XV, nr. 11 din 20 noiembrie 1985, Supl. C.
57. Die Vereinigung der rumänischen Fürstentümer und Preussen, în CISH XVe Congres International des Sciences Historiques du 25 Aout en 1er septembre 1985, III, Actes, Stuttgart 1986, p. 178-179.
58. Alte ecouri europene ale operei lui Dimitrie Cantemir, în Vatra, XVI, nr. 2 din 20 februarie 1986, Supl. A.
59. O autobiografie inedita a cărturarului patriot Dr. Pavel Vasici, în Vatra, XVI, nr. 4 din 20 aprilie 1986, Supl. C.
60. Puterile europene și actul istoric de la 9 mai 1877 (Noi mărturii diplomatice), în Vatra XVI, nr. 6 din iunie 1986, Supl. A..
61. Vasile L. Pop, pre?edinte al Astrei, în Vatra, XVI, nr. 10 din octombrie 1986, Supl. A.
62. Argumente pentru Marea Unire (A. Ghidiu și J. Jung), în Vatra, XVI, nr. 11 din noiembrie 1986, Supl. A.
63.Unirea Principatelor și Prusia, în Vatra, XVII, nr. 1 din ianuarie 1987, 190/A și C.
64. Memorialul din 1882, în Vatra, XVII, nr. 2 din februarie 1987, 191/A.
65. Mărturii diplomatice bavareze despre atitudinea Puterilor europene fa?ă de Unirea Principatelor, în Cercetări de științe sociale, III, Tg. Mureș, 1987, p. 326-368.
66. Ecoul luptei românilor pentru Unirea Principatelor, în Heidelberger Journal în Românii în istoria universală, II, 1, Iași, 1987, p. 33-45.
67. Mărturii despre compromisul de la Osborne, în Vatra, XVII, nr. 5 din mai 1987, Supl. C.
68. Ioan Buteanu — cancelist la Târgu-Mureș, în Vatra, XVII, nr. 6 din iunie 1987, Supl. A.
69. Mărturii și aprecieri str?ine despre Războiul de independen?ă, în Vatra, XVII, nr. 7 din iulie 1987, Supl. A, C.
70. Samuil Poru?iu către Simion Bărnu?iu (Două scrisori inedite din 1848) în Vatra, XVII, nr. 9 din septembrie 1987, Supl. A și C.
71. Noi ecouri europene ale lui D. Cantemir, în Vatra, XVIII, nr. 2 din februarie 1988, Supl. A.
72. Canceli?tii târguMureșeni : Gheorghe Anghel și Petru Manu, în Vatra, XVIII, nr. 4 din aprilie 1988, Supl. A.
73. Petru Dobra, în Vatra, XVIII, nr. 5 din mai 1988, Supl. A, D.
74. Petru Cermena, în Vatra, XVIII, nr. 6 din iunie 1988, Supl. A.
75. Von der Aufkl?rung zur Eloge der Franzosischen Revolution, în La revolution francaise et les Rouinaines, Iași, 1989, p. 321-331.
76. Unirea Principatelor. Mărturii străine, în Vatra, XIX, nr. 1 din ianuarie 1989, Supl. A.
77. Receptarea operei istorice a lui A. D. Xenopol în Transilvania, în Vatra, XX, nr 6 din iunie 1990, p. 11 și nr. 7 din iulie 1990, p. 11.
78. O lucrare necunoscută despre răscoala lui Horea, în Școala Ardeleană, I, nr. 2 din noiembrie 1991, p. 6.
79. Prusia și revoluția română de la 1848, în Marisia, XV-XXII, 1992, p. 236-268.
80. Scânteia dumnezeiască (martie 1848 la Târgu Mureș), în, Vatra, nr. 9 din septembrie 1992, p. 10, 12 și nr. 10 din octombrie 1992, p. 9, 13.
81. Ecouri ale revolu?iei române de la 1848 în presa germană, I-IV, în Vatra, XXIII, nr. 3 din martie 1993, p. 10, 12, nr. 6 din iunie 1993, p. 11-12, nr. 7 din iulie 1993, p. 10, 19, nr. 8 din august 1993, p. 10, 16.
82. Un publicist de seamă – Grigore Maior ), în Marisia, XXIII-XXIV, 1994, p. 289-344 (coautor).
83. Receptarea "Descrierii Moldovei" a lui Dimitrie Cantemir în lumea germană în De la umanism la iluminism, Târgu-Mureș, 1994, p. 67-78.
84. Mărturii inedite referitoare la Patriciu Barbu, în Reghinul cultural, III, 1994, p. 72-80.
85. Andrei Ghidiu, în Reghinul cultural, III, 1994, p. 212-219.
86. Dr. Emilian Popescu, în Reghinul cultural, III, 1994, p. 220-225.
87. Receptarea operei istorice a lui A. D. Xenopol în Transilvania și Banat, în A. D. Xenopol. Omul și Opera, Târgu-Mureș, 1995, p. 45-90.
88. Biblioteca lui Ioan Pop Maior, în Pagini din istoria Bibliotecilor reghinene, Reghin, 1995, p. 29-47.
89. Publicistul Traian H. Pop ) Redactor al Gazetei Transilvaniei, în Marisia, XXV, 1996, p. 211-281 (coautor).
90. Din publicistica economică a lui Paul Vasici, în Probleme economice, București, 1996, nr. 7, p. 135-137.
91. Un sus?inător al Unirii Principatelor — Arnold Ruge, în Interferen?e Istorice și Culturale Româno-Europene, Târgu-Mureș, 1996, p. 65-82. *
92. Presa din Germania și revolu?ia română de la 1848, în Memoriile sec?iei de științe Istorice și Arheologie, S. IV, T. XXIII, 1998, Ed. Acad. Române, Buc. 2000, p. 93-102.
93. Mărturii privind revolu?ia de la 1848 a românilor transilvăneni în „Allgemeine Zeitung (Augsburg), în Anuarul Inst. de Cercet. Socio-Umane „Gh. Șincai, I, Tg. Mureș, 1998, p. 137-161.
94. Receptarea „Istoriei Imperiului Otoman de Dimitrie Cantemir în lumea germană (secolul XVIII – începutul secolului XIX), în Anuarul Inst. de Cercet. Socio-Umane „Gh. Șincai, » Tg. Mureș, 1999, II, p. 42-68.
95. Abona?i Mureșeni la presa românească în 1883, în Reghinul cultural, IV, 1999, p. 85-90.
96. Adunările generale ale « Astrei » de la Reghin, în Astra reghineană, Reghin, 1999, p. 66-99.
97. Presa din Ungaria și Revolu?ia de la 1848 din ?ara Românească, în Revolu?ia de la 1848 în Europa Centrală. Perspectivă istorică și istoriografică, Ed. Presa Universitară Clujeană, 2000, p. 131-145.
98.Protopop Ilie Farago, în vol. Sângergiu de Mureș. 150 de ani de la Revolu?ia din , Ed. Pax Historica, p. 42-47.
99.De la violen?a socială la violen?a politică (autori acad. D. Berindei, dr. Mihai S. Rădulescu și dr. Grigore Ploe?teanu), în Actele celui de al XIX-lea Congres Interna?ional de științe Istorice, Oslo, 15 p.
100. La violence et les roumains aux XIX e XXe siecles, in Revue Roumaine d’Histoire, 2000, XXXIX, Nr. 1-4, p.169-187 (coautor).
101.O importantă mărturie epistolară, în Tezaur, V, nr. 1, octombrie 2001, p. 3.
102.Activitatea istoriografică a lui Traian Popa, în Recurs, Tg. Mureș, 2001, 35 p.
103.Publicistica istoriografică a lui Aurel Filimon, în vol. Aurel Filimon, Tg. Mureș, 2001, 15 p.
104. Memorialistul Stefan Branea, in Reghinul cultural, Reghin, 2001, vol. V, p. 114-129.
105. Teodor Ceontea, in Reghinul cultural, Reghin, 2001, vol. V, p. 145-165.
106. Receptarea Istoriei Imperiului Otoman de D. Cantemir in Franta, in Studia Universitatis « Petru Maior » Historia, Targu-Mures, 2001, I, p.49-66.
107. Banca « Muresana » si Societatea de lectura « Petru Maior », in Reghinul cultural, Reghin, 2002, vol. VI, p. 165-172.
107.Activitatea desp?ră?mântului Târgu-Mureș al ASTREI (până la 1918), în Anuarul Arhivelor Mureșene, Târgu-Mureș, 2002, p. 167-184.
108.Anton Fr. Büsching și Dimitrie Cantemir, în Studia Universitatis Petru Maior, Historie, Târgu-Mureș, 2002, II, P. 94-120
109. Receptarea Istoriei Imperiului Otoman de D. Cantemir la maghiari, în vol. Teleki-Téka – Emlekönyv, 2002, 15 p ; in Librăria, 2002, I, p. 98-111.
110. Domnia lui Alexandru D. Ghica ) reflectată în Allgemeine Zeitung din Augsburg, în Anuarul I.C.S.U. „Gh. Șincai «, Târgu-Mureș, , V-VI, p. 221-249
111. Noi contribuții privind receptarea Istoriei Imperiului Otoman de Dimitrie Cantemir, în Studia Universitatis « Petru Maior » Historia, Tg. Mureș, 2003, III, p. 97-111.
112. Revolutia de la 1848 din Tara Romaneasca reflectata in ziarul « Die Constitution » din Viena în Identitate natională și spirit european, București, 2003, p.375-384. 113. Optiuni politice ale romanilor din Târgu-Mureș și din Scaunul Mureș în anii , în Anuarul Arhivelor Mureșene, Târgu Mureș, 2003, II, p. 148-164.
114. Academicianul dr. Paul Vasici. Anii de înv???tur? și de studen?ie, în vol. Simpozion, Gyula (Ungaria), 2003, p. 8-21.
115. Aspecte ale receptării operei lui Dimitrie Cantemir la maghiari (Secolul al XVIII-lea, prima jumătate a secolului al XIX-lea), în vol. Simpozion, Gyula (Ungaria), 2004, p. 49-65.
116. Receptarea personalității și a operei lui Gheorghe Șincai (pân? la 1918), în Libr?ria (Tg. Mureș), 2004, p. 167-197.
117. Aspecte ale activit??ii ale românilor reghineni în anii regimului liberal ), în Reghinul cultural, VII, 2004, p. 105-117.
118. Domnia lui Gheorghe Bibescu ) în Allgemeine Zeitung din Augsburg, în Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane « Gh. Șincai », VII, 2004, p. 101-116.
119. Receptarea Istoriei Imperiului Otoman de D. Cantemir în Italia, în Studia Universitatis Petru Maior s Historia, 2004, p. 67-94.
120. Domnia lui Mihail Sturza ) reflectată în Allgemeine Zeitung din Augsburg, Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane « Gh. Șincai », VIII, 2005, P. 50-70.
121. Studiu introductiv și cronologia biografiei la Traian Popa, în Monografia ora?ului Târgu Mureș, Târgu Mureș, 2005, p. 5-45.
122. Enciclopedia istoriogafiei românești, Editura Univers Enciclopedic, 2005.
Pr. Gh. Naghi
1 Prot. Nicolae Gheorghe Șincan, Grigore Ploeșteanu istoricul si omul (13 ianuarie 1943 — 28 decembrie 2006) II, in Cuvantul liber (Targu Mures), 2007, XIX, Nr. 255, 22 Ianuarie, p. 5. 2 Acad. Camil Mureșanu, « Prea scurt răgaz răstimpul vieții are… », în Cuvântul liber (Tg Mureș), 2007, XIX, Nr. 28, 12 Februarie, p. 2.
3 Vasile Dobrescu, In memoriam. Grigore Ploeșteanu- istoricul și omul (I) (13 ianuarie decembrie 2006), în Cuvântul liber (Tg Mures), 2007, XIX, Nr. 250, 15 ianuarie, p. 5 4 Alexandru Zub, Grigore Ploeșteanu — in memoriam, in "Convorbiri literare"(Iasi), 2007, Anul CXL, Ianuarie, Nr.1 (133), p.36. Multumesc istoricului Dr. Gh. I. Florescu pentru informatie.
5 1. Cetatea Târgu-Mureșului, (coauthor), Târgu-Mureș, 1968, 46 pag.
2. O pagină de istorie. Biserica de lemn din Târgu-Mureș (coauthor), Târgu-Mureș, 1969, 50 pag.
3. Profiluri Mureșene ("Personalities of the Mures Country"), (coauthor), vol. I, Târgu-Mureș, 1971, 308 pag. ; vol. II, Târgu-Mureș, 1973, 284 pag.
4. George Bari? și contemporanii s?i ("George Barit and His Contemporaries"), (coauthor), vol. II, Ed. Minerva, București, 1975, 434 pag.
5. Independen?a României. Documente, ("The Independence of Romania. Documents") vol. III (coauthor), Ed. Acad. R. S. România, București, 1977, 338 pag.
6. Mureș. Județele patriei, Ed. Sport-Turism (coauthor), București, 1980, 297 pag.
7. Epopeea de pe Mures ("The Epic of the Mures"). Targu Mures : 1985 (in collaboration).
8. Reghinul cultural ("Cultural Reghin"). I. Targu Mures : 1982 ; II. Targu Mures : 1990 (in collaboration).
9. Românii în conștiința Europei ("The Romanians in the Conscience of Europe") vol. I, Ed. Veritas, 1994, 320 pag.
10. Utopia confederalismului pașoptist. (coauthor), Ed. Vestala, București, 2001, 256 p.
Cartile editate
11. Reghinul cultural, vol III, Reghin, 1994, 260 pag ; vol. IV, Reghin, 1999, 288 p., vol. V, 2001, 333 p., vol. VI, Reghin, 2002, 250 p ; vol. VII, Reghin, 2004, 356 p.
12. Cercetări de științe sociale, vol. II, Târgu-Mureș, 1984, 524 pag.
13. Cercetări de științe sociale, vol. III, Târgu-Mureș, 1987, 505 pag.
14. Interferen?e istorice și culturale româno-europene, Târgu-Mureș, 1996, 132 pag.
15. Elie Câmpeanu – omul și faptele sale, Târgu Mureș, 1999, 186 p.
16. Receptarea operei si a personalitatii lui D. Cantemir in Europa, in curs de aparitie.
17. Ecoul Revolutiei romane de la 1848 in Europa Centrala, in curs de aparitie. 6 Letitia Bota, "Culturile Europei Central — Rasaritene dupa 1989", in Cuvantul liber (Targu Mures), 2003, XV, Nr. 166, 26 August, p. 5.
7 Mariana Cristescu, in Cuvantul liber (Targu Mures), 2005, XVII, Nr. 195, 4 Octombrie, p. 5.
8 Alexandru Zub, Grigore Ploeșteanu — in memoriam, in "Convorbiri literare", Iasi, Anul CXL, Ianuarie 2007, Nr.1 (133), p.36. * Microbibliografie intocmită, cronologic, după memoriul de activitate, indicele apărut în Cuvântul liber de V. Dobrescu, coroborat cu lista lucrărilor trimise de Dr. Mariana Ploeșteanu, Dr. Stelian Mândruț, Dr. Maria Berenyi. Cu articolul « Grigore Ploeșteanu, curriculum vitae » apărut in Anuarul Lumina 2006, (Revista socială, culturală și stiințifică a românilor din Ungaria, Fondată de David Voniga, in 1894. Giula, Red. Elena Munteanu Csobai,) p.34-39. Tuturor le mulțumesc din inimă.


științific



Acest articol este trimis de Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie
http://www.asymetria.org/

URLul pentru acest articol este:
http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&file=article&sid=422