Andreea Rãsuceanu. În cautarea Omului Zar sau jocul de-a destinul
Data: Thursday, June 21 @ 18:54:50 CEST
Topic: Lecturi critice



Moto: Cheamă norocul, dar dă și din mâini (Plutarh)
Tot nu pot crede că Dumnezeu joacă zaruri. Dar poate că mi-am câștigat dreptul să fac și eu greșelile mele (Einstein)

Recomandare: înainte de a citi acest articol, dați cu zarul! Par înseamnă că aveți nevoie să il citiți, impar că nu e nevoie de nici o inițiere prealabilă.



Când un reputat psihiatru se hotărăște să-și schimbe destinul anost, lăsând ... zarurile să-i hotărască viitorul, bunul simț dictează (prezumtivilor săi pacienți): curată nebunie. Sau (bunului creștin, pater familiae, birocrat cu burtă și ochelari): inconștiență. Sau (unui personaj din Trainspotting): cool! Într-un fel sau altul, același lucru îl facem cu toții: ne jucăm cu identitatea proprie, ne reinventăm, jonglăm cu „brandul” propriu, în funcție de inteligența, predispoziția și interesul fiecăruia. Dar iată un mod absolut inedit de-a o face, recomandat de...doctor.
Al doilea roman al lui Luke Rhinehart ( Intoarcerea Omului Zar, ed. Trei, 2007), la rândul său un bestseller, vizează căutarea năstrușnicului psihiatru, inițiator al jocului de-a destinul, un fel de joc cu mărgelele de sticlă... pe dos. Fiul acestuia, prototipul traderului realizat, pe cale de a se alătura matrimonial fiicei propriului șef ( pe nume... Honoria), pornește într-o căutare care treptat se va converti într-un parcurs inițiatic, menit să-l elibereze de potențiala existență ...onorabilă și ternă. Parsifal persiflat, juniorul ajunge treptat să-și „dezbrace” identitatea hărtănită de o existență searbădă și să renască din propria-i cenușă, pe traseul încărcat de probe la care îl supune autoritatea paternă de factură deloc learian-resemnată. Umorul, vivacitatea, răsturnările spectaculoase de situație și, nu în ultimul rând, erotismul constituie atuurile romanului.
Mai întâi, personajele (în căutare juniorului i se alătură noncomfomista Kim, profesoară de body-building, posesoarea unui bust exemplar și-a unei existențe eliberate de orice convenție) ajung pe tărâmul Lukedom, unde Regele Pescar nu numai că este învăluit de mister, dar lipsește cu desăvârșire. Amatorilor de atmosferă hippie, combinată cu ceva spiritualitate de tip ashram și cu elemente de feng-shui, regatul li se va părea cu adevărat un paradis. Aici poți fi cine vrei, în fiecare săptămână, poți să plătești o sută de dolari pentru o felie de pâine sau cinci cenți pentru o masă completă, e liber la sex, orice ai înțelege prin această manifestare a libertății, reguli sunt, dar arbitrare (!) și deloc inteligibile profanului care sosește din lumea reală. Un fel de Second Reality. Doar că, treptat, parcă „realitatea” asta nouă, a Lukedomului, pare mult mai credibilă și cu siguranță mult mai simpatică decât lumea brokerilor cu ștaif, a businessmenilor dopați cu antidepresive, a femeilor cu ținute de tip „office” și a secretarelor Barbie. Până la urmă, opțiunea pare destul de simplu de făcut: viața sigură, ordonată și întrucâtva antrenantă contra haosului, a existenței în virtutea întâmplării și a lipsei de direcție. Într-un secol mai preocupat ca oricând de perfectibilitate (vezi literatura de tip know-how, cărțile de self-help, etc.etc.) și echilibru (vezi convertirea lui Tom Cruise la scientologie), de crearea armoniei în cămin (feng-shui) sau în propriul sine (yoga), Luke Rhinehart spune: păi da' toate astea se obțin mult mai ușor lăsând pur și simplu soarta să hotărască! Destinul, karma, hazardul, întâmplarea. Sau Dumnezeu. De gustibus. Așa că, pentru amatorii de utopii cu happy-end, nici că s-ar putea găsi o carte mai potrivită.
Mai trebuie spus că autorul a declanșat cu „Omul Zar” o veritabilă revoluție, cartea fiind ecranizată într-un serial TV și fiind considerată o carte-cult pentru sfârșitul de secol 20.
Dacă nu credeți, încercați acasă: când nu știți ce carte să citiți, ce mâncare să faceți, ce job să alegeți, cu ce femeie (bărbat) să vă căsătoriți, dați cu...zarul! Sau cu mai româneascul ban, rezultatul ar trebui să fie același! Dar numai după ce citiți cartea.

Andreea Răsuceanu






Acest articol este trimis de Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie
http://www.asymetria.org/

URLul pentru acest articol este:
http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&file=article&sid=430