Dan Culcer. Un candidat PD-L Mures, informator al Securitatii in 1987
Data: Tuesday, May 12 @ 18:16:54 CEST
Topic: Colaborationisti



Nicolae Mihoc, actor, candidat PD-L, informator al Securității în 1987.
Luni 18 mai 2009, ziarista L. V. crede că a povesti unor angajați ai Securității, poate chiar la o bere, ceva despre intențiille ilegale sau legale ale unui cetățean român sub stăpânire comunistă nu e decăt o conversație, nu o delațiune.
Îl exonerează anticipat de orice responsabilitatea juridică sau morală, pe informator. Se va putea într-o zi scrie, dacă mergem în această direcție, că redactarea unei note informative olografe este altceva decât informarea eventual orală pe care o transcrie ofițerul de contact al Securității, chiar dacă rezultatul ar fi același. Si chiar dacă actul are la bază un angajament semnat de păstrare a secretului colaborarii sau o convenție neformalizată, de supușenie și delațiune interesată, în speranța unor favoruri. Gama consecințelor asupra celui "turnat" a fost foarte largă : de la refuzul de eliberare a unui pașaport sau arestul la domiciliu, la violarea și cenzurarea corespondenței, interceptarea convorbirilor telefonice, violarea domiciliului sau pierderea slujbei.
Unele dintre cele de mai sus puteau fi consecințele notei informative semnate Marcel Popa 18 iunie 1987, după cum se poate citi în dosarul meu de urmărire informativă (din care câteva tomuri sunt disponibile pe Internet). Așa că responsabilitatea juridică a unui informator este angajată, nu doar responsabilitatea morală, așa cum vor unii să ne facă să credem. Ca victimă, îmi rezerv dreptul de a acționa cum voi crede de cuviință.
Am avut ocazia de a fi subiectul activității informative a unor autori de note, mai mult sau mai puțin ocazionali și productivi, mai mult sau mai puțin incisivi, insinuanți și cointeresați, cu sau fără condicuță=angajament, adică nemembri sau membri de partid : Dona Alba, Moroșan Gabor, Mureșan, Suceava Ioan, Marcel Popa, Anton, Mihai, Stefan, Micu, Traian, Florin Ciotea, în afara sau în cadrul "obligațiilor de serviciu".
Acțiuni de informare, dirijare, influențare, toate pentru a mă împiedica să scriu ce gândeam, să citesc ce mă interesa, să influențez pe mai tinerii colaboratori sau să creez grupuri de reflexie pe teme profesionale comune, să călătoresc unde aș fi dorit, ca să adun materiale pentru o istorie a literaturii române din exil. Nu eram decât un modest și aparent singuratic literat. Știm acum ce aparatură de control și represiune s-a pus în mișcare pentru cei care mai cutezau să aibă veleități politice afirmate, după 1964, la ieșirea, după mulți ani de primejdie și chin, din lagăre de muncă și închisori. Iar cei care au manipulat aceste mecanisme supradimensionate au pensii excesive, nu au fost niciodată judecați pentru fapte care -chiar și după legile comuniste- erau ilegale și incriminabile penal, sunt implicați în politică înaltă, au devenit vârfurile cleptocrației. Ei să fie stâlpii României de azi de mâine?? De Halal să ne fie!
Dan Culcer





În cadrul cercetărilor privind dosarul de urmărire informativă DUI 6505, la cererea mea de a se deconspira informatorii care au participat la urmărirea mea, direct sau indirect, printr-o adresă trimisă de Consiliul Național pentru studierea Arhivelor Securității, datată 28 aprilie 2009, mi se comunică deconspirarea identității informatorului MARCEL POPA, în persoana numitului MIHOC Nicolae, născut la 8 iunie 1965 în Hășmaș, județul Arad, fiul lui Nicolae și al Elenei.
La o primă vedere, numele nu-mi spunea nimic.
Am crezut că este vorba de o greșeală.
Dar știind că Direcția de investigații a CNSAS este profesionistă, vigilentă și circumspectă în producerea unor astfel de deconspirări, am reluat totuși lectura dosarului meu.
Am gasit astfel numele conspirativ Marcel Popa ca sursă a unei note din 1987 prin care se preciza zvonul, relansat de fostul meu coleg de redacție, universitarul Serafim Duicu (decedat între timp), privind intenția mea de a emigra.
Nota informativă semnată Marcel Popa. Extrasă din DUI DINU
Marcel Popa nu mă cunoștea direct. Și-a făcut datoria de informator vigilent.  La vremea aceea era student la secția română a Institutului de artă teatrală din Târgu Mureș, pe care a absolvit-o în 1989. Promoția 1989 era compusă din patru actori : Anda Chirpelean, care se pare că a emigrat în Canada, Ion Goranda, devenit actor la Teatrul "Bacovia" din Bacãu, Suzana Macovei, actriță la Teatrul de Stat din Oradea și informatorul cel tânăr, Nicolae Mihoc. Sper că a fost deja atunci răsplătit pentru silințele sale. Angajarea ca actor la Naționalul din Timișoara să fi fost răsplata? Aici apare surpriza. De ce vor fi fost promovați la 1989 și după aceea atâția actori în lumea politică? Pentru capitalizarea politică a simpatiei publicului, desigur. Dar când erau informatori squ ofițeri de securitate ? Mi-am pus o întrebare bună. Ce va fi făcut Nicu Mihoc în decembrie 1989 și imediat după?
Internetul este o adevărată mină de informații. Actorul Nicolae ‑Nicu Mihoc se dovedește un agitator. în balconul Operei probabil. La 21 decembrie 1989 declară în fața mulțimii că după patru zile și-a învins frica și-i îndeamnă la luptă. Ce o fi făcut cu adevărat în cele patru zile? Când vom mai afla astfel de coincidențe, unde foști informatori devin agitatori, vom avea în fine elementele de probă pentru a accepta ca temeinică teza lansată, poate prea devreme, de Radu Portocală, despre natura de lovitură de stat a faimoasei noastre Revoluții de Crăciun. Cartea lui Alex Mihai Stoenescu despre Istoria loviturilor de stat din România riscă să devină, în acest context, un adevărat manual de istorie alternativă.
  Nicu Mihoc pe 21 decembrie 1989 la Timișoara, actor și agitator politic
Probabil că și revenirea la Târgu Mureș, ca angajat al Teatrului Național, a avut o semnificație. Mai ales dacă s-ar afla că a avut loc în martie negru 1990. Angajările la două Naționale suucesiv erau situații de invidiat.

Mai târziu, Nicu Mihoc devine actor si director al Teatrului 74; un teatru privat din Târgu-Mureș. Fost director artistic al Teatrului Național din Târgu Mureș. A fost sau mai este candidat pe lista Partidului Democrat Liberal. Deci un vechi informator, candidat pentru Parlamentul României. Dacă ar fi ales, poate că se va simți în bună tovărășie, dacă e să credem dezvăluirile diverse din presa națională.
Nume: Nicolae Mihoc
Partid: Partidul Democrat Liberal
Afiliere europeana: Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat) și al Democraților Europeni)

Cariera lui Nicu Mihoc a fost carieră post-decembristă, printre altele asemenea.

Deconspirarea lui Mihoc este indirect un act politic legal, de verificare oficială a carierei unui eventual deputat , verificare de care beneficiez și eu, subiectul delațiunii, prin ricoșeu? Probabil că numele său a ajuns pe lista celor care trebuiau verificați, în acest context. O ipoteză, desigur. Mai poate fi oprită ascensiunea politică a unui fost informator ?
Despre cariera artistică a aceluiaș, unii zic numai de bine. Nu este exclusă nici cariera politică.

" Obstinația lui Nicu Mihoc, ajuns la apogeul profesional, este și ea o eficientă dinamitare a osificării în proiect a campionilor conservatorismului. Naturalețea abordării personajelor și a replicilor, prin care, în umbra violenței lingvistice și a hazului nebun, vagabondează neîncetat melancolia cine mai știe cărui inorog, este transferată în timp real spectatorului, într-un neîncetat balet de-a rîsu’-plînsu’. "

(Doru Mareș, Al șaisprezecelea „Atelier“ , Observator cultural, Nr. 172 / 3-9 iulie 2008)


Dan Culcer

P. S. Găsesc în Ziua din 2008 următoarea știre de fapt divers. Chiar fapt divers? Mai degrabă o lovitură politică.
Apel la biserici pentru a lua atitudine impotriva parodierii rugaciunii "Tatal nostru" de catre un candidat PD-L
Asociatia pentru Promovarea Drepturilor Omului - LIDER a facut un apel, vineri, la reprezentantii bisericilor sa ia o pozitie comuna pentru condamnarea parodierii rugaciunii "Tatal nostru" de catre un candidat PD-L intr-un colegiu din Targu Mures.
"Am vazut cu totii, prin acest material, pana unde poate merge aceasta mizerie a campaniei unor partide. Aceasta parodie a reusit sa tulbure si sa uimeasca intreaga lume crestina de la Targu Mures. APDO-LIDER condamna acest comportament si invita reprezentantii bisericilor sa ia o pozitie comuna pentru condamnarea acestui gest, care aduce prejudicii grave moralei crestine" - a afirmat presedintele interimar al organizatiei, dr. Dragos Popa. El a spus ca a luat la cunostinta "cu mahnire si indignare" de comportamentul unor candidati la Parlament, care au acceptat in campania electorala sa parodieze rugaciunea de capatai a Crestinatatii.
"Una din cele zece porunci Dumnezeiesti este "Sa nu iei numele Domnului Dumnezeului tau in desert" iar comportamentul candidatilor care au apelat la parodierea acestei rugaciuni in scop electoral este infantil si jignitor. Societatea noastra, in majoritate crestina, asteapta de la liderii politici sa dea dovada de moralitate si sa fie un bun exemplu pentru locuitorii comunitatii si nu putem accepta un comportament aberant din partea celor care vor sa devina reprezentanti in Parlamentul Romaniei. Am retinut din acest material ca in incercarile unora de a lua puterea nu mai ramane nimic sfant" - a declarat Popa, pentru Agerpres.
Dedicata unui candidat PD-L
Mentionam ca fiicele candidatului PD-L pentru Camera Deputatilor in colegiul nr. 1 Targu Mures, Nicu Mihoc, i-au compus acestuia un "Tatal nostru" cu tenta electorala, intitulat "Tatal nostru care esti in PD-L" si care a fost publicat in caietul de campanie al echipei de candidati ai PD-L pentru colegiile din Targu Mures, denumita "Echipa antistres". Nicu Mihoc a spus ca acest "Tatal nostru" a fost ideea fiicei sale Madalina, care a implinit 18 ani si care va vota acum pentru prima data si ca la realizarea poeziei a contribuit si mezina familiei, Silvana: "Tatal nostru care esti in PD-L/ Sfinteasca-se candidatura ta/ Vie deputatia ta/ Faca-se voia noastra/ Precum in politicianism sa nu fie/ Si sa nu faci pe pamant. /Painea noastra cea de toate zilele/ Da-ne-o noua astazi/ Caci iti vom ierta si noi pacatele tale/ Precum ne vei rasplati si tu pe noi...".
Presedintele PD-L Mures, Dorin Florea, s-a aratat indignat de "Tatal nostru care esti in PD-L", aratand ca priveste acest lucru ca pe "o prostie, pentru ca rugaciunile sunt niste lucruri care nu trebuie pangarite" si a dispus ca foaia cu rugaciunea sa fie rupta din caietul-program.
Z.O.

Cine este corespondetul care semneaza curajos?

Dan Culcer. Inca o nota lărmuitoare
Iată un exemplu de perifrază ziaristică. Ligia Voro scrie în Informația de Mureș (citez): Pe blogul jurnalistului Andrei Bădin a fost publicată în urmă cu două zile o scrisoare semnată de scriitorul Dan Culcer, stabilit la Paris, prin care arată că unul dintre informatorii despre plecarea sa în străinătate în 1989 se numără și Nicolae Mihoc. Acesta ar fi povestit unor angajați ai securității zvonul pe care l-ar fi auzit despre intențiile lui Dan Culcer. În sprijinul afirmațiilor sale, Dan Culcer a remis și un document care poartă semnătura și ștampila Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității în care se arată că unul dintre informatorii despre viața lui Dan Culcer ar fi fost Marcel Popa, numele conspirativ al binecunoscutului actor care și-a legat ultimii 20 de ani de Tîrgu Mureș.
http://www.infoms.ro/home/detalii-stiri/article/4698/48.html
Luni 18 mai 2009, ziarista L. V. crede că a povesti unor angajați ai Securității, poate chiar la o bere, ceva despre intențiille ilegale sau legale ale unui cetățean român sub stăpânire comunistă nu e decăt o conversație, nu o delațiune.
Îl exonerează anticipat de orice responsabilitatea juridică sau morală, pe informator. Se va putea într-o zi scrie, dacă mergem în această direcție, că redactarea unei note informative olografe este altceva decât informarea eventual orală pe care o transcrie ofițerul de contact al Securității, chiar dacă rezultatul ar fi același. Si chiar dacă actul are la bază un angajament semnat de păstrare a secretului colaborarii sau o convenție neformalizată, de supușenie și delațiune interesată, în speranța unor favoruri. Gama consecințelor asupra celui "turnat" a fost foarte largă : de la refuzul de eliberare a unui pașaport sau arestul la domiciliu, la violarea și cenzurarea corespondenței, interceptarea convorbirilor telefonice, violarea domiciliului sau pierderea slujbei.
Unele dintre cele de mai sus puteau fi consecințele notei informative semnate Marcel Popa 18 iunie 1987, după cum se poate citi în dosarul meu de urmărire informativă (din care câteva tomuri sunt disponibile pe Internet). Așa că responsabilitatea juridică a unui informator este angajată, nu doar responsabilitatea morală, așa cum vor unii să ne facă să credem. Ca victimă, îmi rezerv dreptul de a acționa cum voi crede de cuviință.
Am avut ocazia de a fi subiectul activității informative a unor autori de note, mai mult sau mai puțin ocazionali și productivi, mai mult sau mai puțin incisivi, insinuanți și cointeresați, cu sau fără condicuță=angajament, adică nemembri sau membri de partid : Dona Alba, Moroșan Gabor, Mureșan, Suceava Ioan, Marcel Popa, Anton, Mihai, Stefan, Micu, Traian, Florin Ciotea, în afara sau în cadrul "obligațiilor de serviciu".
Acțiuni de informare, dirijare, influențare, toate pentru a mă împiedica să scriu ce gândeam, să citesc ce mă interesa, să influențez pe mai tinerii colaboratori sau să creez grupuri de reflexie pe teme profesionale comune, să călătoresc unde aș fi dorit, ca să adun materiale pentru o istorie a literaturii române din exil. Nu eram decât un modest și aparent singuratic literat. Știm acum ce aparatură de control și represiune s-a pus în mișcare pentru cei care mai cutezau să aibă veleități politice afirmate, după 1964, la ieșirea dup mulți ani de primejdie și chin din lagăre de muncă și închisori. Iar cei acre au manipulat aceste mecanisme supradimensionate au pensii excsive, sunt implicați în poltică înaltă, au devenit vârfurile cleptocrației. De Halal să ne fie!
Dan Culcer



Adeverinta CNSAS de deconspirare a informatorului Marcel Popa si dosarele de urmarire informativa
PPS. Față de prima versiune a textului de mai sus, am introdus precizări secundare impuse de comentariile primite, privitoare la cariera politică națională și locală, deci pentru moment nu și europeană, a lui Nicolae Mihoc. După un cv accesibil pe Internet N.M a ajuns la Naționalul din Tg. Mureș doar în 1991. Deci ipoteza unei legături între transfer și evenimentele din martie 1990 este aparent fără fundament documentar, până la proba contrarie. Informație de verificat. E un avantaj al Internetului : poti introduce precizări din mers. Aflu deci prin Mariana Cristescu, indignată poetă din județul Mureș, că în capitala județului are loc o bătălie pentru direcțiunea Teatrului Național, funcție la care candidează ex-informatorul Securității. Acest amănunt nu era cunoscut la Paris, nici la Elancourt. Grație precizărilor poetei, care profită de ocazie să insinueze- în comentariul său de pe blogul lui Andrei Bădin - că adeverința trimisă mie de CNSAS ar fi o plastografie (nu precizează dacă plastografi sunt cei de la CNSAS sau eu), știrea Marii bătălii de la Iazul Mic a ajuns și pe meleaguri străine. Voi urmări cu sufletul la gură evoluția conflctului. Dacă va câștiga Nicolae Mihoc, voi avea un argument în plus pentru a crede că un cv de fost informator este un plus într-o carieră publică din România. Până când?



Acest articol este trimis de Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie
http://www.asymetria.org/

URLul pentru acest articol este:
http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&file=article&sid=744