Angela Marcu. INFORMAREA BIBLIOGRAFICA IN STUDIUL LITERATURII ROMANE -II
Data: Monday, March 29 @ 20:49:32 CEST
Topic: Lecturi critice


Realizările semnificative din domeniul cercetat se datorează implicării unor instituții cu rol determinant în viața socială și cultural-științifică dar și efortului individual al unor cărturari de excepție sau al unor colective restrânse. Responsabilitatea principală, privind înregistrarea trecutului cultural național, a revenit Academiei Române. O dovadă a faptului că nu a funcționat colaborarea între instituțiile care au realizat aceste lucrări, este slaba reprezentativitate a lucrărilor realizate de echipe provenind de la mai multe instituții. Concret, este vorba doar de Bibliografia Analitică a periodicelor românești, rod al colaborării dintre Biblioteca Academiei și Institutul ?N. Iorga? al Academiei.


INFORMAREA BIBLIOGRAFICĂ ȘI DOCUMENTARĂ ÎN STUDIUL LITERATURII ROMÂNE
Concluzii

Se impune de la început precizarea că aceste câteva constatări pe care le formulăm mai jos se bazează pe datele concrete furnizate doar de Bibliografia analitică a bibliografiilor literare românești din lucrarea de față și nu se referă la bibliografia românească în general.
Realizările semnificative din domeniul cercetat se datorează implicării unor instituții cu rol determinant în viața socială și cultural-științifică dar și efortului individual al unor cărturari de excepție sau al unor colective restrânse. Responsabilitatea principală, privind înregistrarea trecutului cultural național, a revenit Academiei Române.
O dovadă a faptului că nu a funcționat colaborarea între instituțiile care au realizat aceste lucrări, este slaba reprezentativitate a lucrărilor realizate de echipe provenind de la mai multe instituții. Concret, este vorba doar de Bibliografia Analitică a periodicelor românești, rod al colaborării dintre Biblioteca Academiei și Institutul ?N. Iorga? al Academiei.
Dacă avem în vedere instituțiile care au realizat lucrările bibliografice, cuprinse în bibliografia noastră, constatăm următoarea situație: din 215 de publicații, 19 au fost editate în cadrul Bibliotecii Academiei și sub egida Academiei Române, incluzând aici și institutele de cercetare din cadrul Academiei, 17 la Biblioteca Centrală Universitară București, 10 în cadrul Bibliotecii Naționale, 5 la Biblioteca Centrală Universitară Cluj, 4 au fost editate sub patronajul Comitetului de Stat pentru cultură și artă. Consiliul Așezămintelor Culturale, 4 în cadrul bibliotecilor județene: 2 la B. J. ?O. Goga? din Cluj și câte o lucrare la bibliotecile județene Arad, Mureș și Iași, 3 lucrări în cadrul Institutului de Memorie Culturală (CIMEC), 3 în cadrul Institutul de lingvistică și istorie literară "Sextil Pușcariu" Cluj-Napoca, 3 la Institutul de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", 2 în cadrul Universității din Timișoara, 2 lucrari la Biblioteca Centrală Universitară Iași, 2 lucrări în cadrul Facultății de litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, iar restul de 136 de lucrări sunt rezultatul unor demersuri particulare.
Extrem de puține sunt și cazurile în care bibliotecile au colaborat cu universită?ile în domeniul bibliografic. De fapt există doar lucrarea Indici de reviste. Lucrări de diplomă. Bibliografie, lucrare alcătuită prin colaborarea dintre Universitatea "Babeș Bolyai Cluj-Napoca și Biblioteca Centrală Universitară din Cluj. Mai există și cazul Bibliografiei istorice a României, care se realizează prin colaborarea dintre Institutul de Istorie "George Bariț" și Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga", ambele fiind instituții clujene. Aceasta din urmă este însă o bibliografie specială, inclusă în lucrarea noastră doar pentru că are și un capitol de bibliografie din domeniul istoriei literare.
Prin sintetizarea datelor prezentate în capitolele anterioare, referitoare la identificarea bibliografică curentă și retrospectivă a producției românești de carte, periodice și articole de periodice, am constatat că, în cazul publicațiilor monografice (cărți), a rămas nebibliografiat intervalul 1948-1951, în cazul publicațiilor seriale, perioada 1931-1952 iar prin totalizarea materialul reflectat în bibliografiile generale și literare referitoare la articolele din periodice, a rezultat că a rămas nebibliografiată perioada 1949-1952. Ar fi însă greșit să deducem că lucrările bibliografice realizate oferă o reflectare aproape integrală a publicisticii românești. Motivul este acela că aceste lucrări nu au fost constituite după o structură de organizare unitară, astfel încât uneori diferă, nu doar aparatul de indici și tehnica de lucru dar și perspectiva de abordare a materialului biblilografiat.
Totuși, deși este evident că nu oferă o cuprindere axhaustivă a materialului publicat, considerăm că o selecție din lucrările bibliografice, identificate în lucrarea noastră, ar putea constitui, un material bibliografic de bază în vederea realizării unei baze de date digitale naționale[34], în special în cazul articolelor din periodice.
Formula cea mai adecvată pentru digitizarea articolelor din periodice este cea propusă de Hermina Anghelescu[35] într-un studiu foarte interesant Bazele de date pe domenii - un concept tridimensional: colaborare, coordonare și comunicare ? C3, publicat în revista Biblioteca[36]. Hermina Anghelescu indică foarte bine carența majoră a sistemului info-documentar românesc: Lipsa celor 3 C: colaborare, coordonare și comunicare. De fapt, este vorba de o carență semnalată de nenumărate ori, cum s-a văzut și anterior în lucrarea de față, dar fără consecințe notabile. Luând în considerare lecția istoriei, ar fi poate mai realist un proiect care să prevadă constituirea unei baze de date, special dedicată literaturii române, prin digitizarea materialului conținut în lucrările bibliografice existente referitoare la articolele din periodice, cu adăugarea ulterioară a textului integral acolo unde se consideră că este cazul. Soluția propusă de Hermina Anghelescu ar putea fi aplicată doar pentru o listă selectivă a revistelor românești, care ar fi lăsate la o parte apoi în etapa digitizării lucrărilor bibliografice existente.
O serie de alte date obținute pe baza Bibliografiei analitice a bibliografiilor literare au fost formulate în capitolul Considerații finale, datorită faptului că permit sintetizarea unor concluzii cu un caracter mai general.
V. Documentele literare
Ultimul capitol al lucrării este consacrat documentelor literare de arhivă. După câteva considerații generale, cu privire la locul și rolul pe care îl au documentele literare în cercetare, lucrarea prezintă date și informații despre colecțiile de documente literare din bibliotecile care dețin arhive mai importante și din cele două muzee literare din țară. Baza acestui capitol o reprezintă Bibliografia analitică a volumelor colective de documente literare, un repertoriu care se dorește exhaustiv și este conceput ca un instrument de lucru așteptat, prin faptul că oferă, pentru prima dată, o evidență globală a edițiilor de documente literare referitoare la trei sau mai mulți autori. Această bibliografie a constituit punctul de plecare pentru o analiză sintetică a materialului bibliografiat în capitolul Valorificarea documentelor literare în volume colective.
1. Documentele literare - o istorie literară vie
Capitolul începe cu o parte introductivă care cuprinde considerații generale cu privire la locul și rolul pe care îl au documentele literare în cercetare. Sunt opinii pe această temă, exprimate cu diferite ocazii de istoria și exegeza literară căreia, prin această lucrare, îi propunem un instrument bibliografic.
Termenul documente literare se referă în general la beletristică în manuscris, corespondență, însemnări cu caracter memorialistic și jurnale, dar sunt încluse în aceeași categorie și fotografiile și diferite acte personale, precum și cărți adnotate care au aparținut unor personalități din domeniul literar. adică tot ceea ce ține de ?laboratorul intim al literatului?. Este necesară o precizare în plus cu privire la termenul manuscris care, în teoria și practica arhivistică, desemnează în general atât cărți manuscrise precedente descoperirii tiparului, cât și documente în manuscris, adică beletristică, corespondență, acte oficiale sau biografice, autografe etc. Prin urmare, în unele arhive, toate acestea sunt inventariate nediferențiat. în scop metodologic, însă, în lucrarea de față termenul manuscris desemnează exclusiv lucrări de creație literară în manuscris.
V.2. Arhive literare în biblioteci și muzee de literatură
Acest paragraf extrage din diverse surse (sinteze, studii, articole, cataloage) date și informații despre colecțiile de documente literare din bibliotecile care dețin arhive mai importante și din cele două muzee literare din țară. Prezentarea acestor colecții nu se constituie, din păcate, ca o evidență completă (foarte necesară de altfel, dar imposibil de realizat decât ca o lucrare în cooperare) dar grupează, pentru prima dată, date și informații disparate și reconstituie lista aproximativă a autorilor prezenți cu documente literare în fiecare din arhivele acestor instituții.
V.3. Valorificarea editorială a documentelor literare
în continuare am considerat potrivită prezentarea unor Considerații generale ? despre producția editorială și publicistică românească cu referire la corespondență și manuscrise ca introducere la acest subcapitol. Pagini de corespondență publică majoritatea revistelor literare și culturale prin rubrici speciale consacrate materialului epistolar inedit. De fapt, publicarea acestui tip de materiale, a devenit o constantă în publicistica românească. Adunarea acestora, chiar dacă doar prin identificarea și organizarea lor bibliografică, ar putea constitui o contribuție prețioasă pentru documentare. în lucrarea de față am dat exemple edificatoare în acest sens. O serioasă tradiție a publicării de material documentar inedit s-a creat prin rubrica de "material documentar" din Studii și cercetări de istorie literară și folclor, devenită, în 1964, Revista de istorie și teorie literară[37]. Despre o acțiune similară vorbește și Teodor Vârgolici, atunci când se referă la perioada în care era adjunctul lui Perpessicius la conducerea Muzeului Literaturii Române. De aceea, cum este și firesc, contribuția cea mai substanțială o are, în acest sens, revista acestui Muzeu, Manuscriptum, cu rubrica Creșterea colecțiilor, inclusă în intervalul 1970-1977 și o serie de alte rubrici care identifică manuscrise, carte veche, corespondență, fotografii, afișe, cărți cu autograf, diverse obiecte în principalele arhive și biblioteci. Lucrarea noastră oferă în continuare și alte exemple de documente literare publicate în presă.[38].
Baza capitolului consacrat documentelor literare o constituie Bibliografia analitică a volumelor colective de documente literare - un repertoriu alcătuit în urma unei cercetări de amploare prin care am încercat să parcurg toate resursele de informare: cataloage de biblioteci, bibliografii generale sau speciale, indici de reviste. Deși, în final, se constată că bibliografia volumelor colective, care a rezultat, identifică o categorie destul de puțin reprezentată între celelalte volume de documente literare, am realizat, cel puțin în intenție, un repertoriu exhaustiv conceput ca un instrument de lucru, prin faptul că oferă, pentru prima dată, o evidență globală a edițiilor de documente literare referitoare la trei sau mai mulți autori[39]. Acest repertoriu a servit în lucrare drept bază pentru subcapitolul Valorificarea documentelor literare în volume colective ? o analiză sintetică. Mai multe detalii, legate de fiecare volum din acest repertoriu, am prezentat în adnotările aferente fiecărui volum. Oferim în continuare doar câteva exemplificări și constatări extrase pe baza materialului bibliografiat.
Despre documente literare, ca o categorie distinctă față de alte tipuri de documente, se poate vorbi doar la începutul secolului 20. Prima culegere de documente literare, întrunind mai mulți autori a fost editată în 1931, ca primul volum dintr-o serie de douăsprezece, apărute cu titlul comun Studii și documente literare. Această serie, cea mai amplă dintre toate câte i-au urmat, a fost publicată, cu o exemplară și rară la noi perseverență, de directorul revistei Convorbiri literare și al editurii Bucovina, Ilie E. Torouțiu, între anii 1931-1946 și a fost primită elogios în publicistica noastră dar și cu unele rezerve cu privire la necesitatea preluării selective a materialului arhivistic.
O altă ediție de referință cu privire la documentele literare este Documente și manuscrise literare, o serie de cinci volume apărută între anii 1967 ? 1986, cu referire la documente literare legate de literatura secolului al IX-lea. Această importantă contribuție în domeniu a fost realizată de Paul Cornea și Elena Piru, iar mai târziu, după moartea Elenei Piru, Paul Cornea a fost secondat de doi tineri colaboratori Andrei Nestorescu și Petre Costinescu. Această serie de documente și manuscrise literare, alături de colecția amplă editată de I. E. Torouțiu, reprezintă cele mai substanțiale contribuții în domeniu.
De cea mai mare atenție, din partea editorilor de documente literare, s-au bucurat junimiștii. Culegerile cu această tematică sunt: Junimea și junimiștii, Documente literare junimiste, Junimiștii în corespondență, vol. 2, ediția Cornel Regmanž și seria de volume indicată mai sus, Studii și documente literare a lui I. E. Torouțiu și Liviu Papuc, Societari junimiști în documente.
O altă categorie, bine reprezentată în ansamblul aparițiilor editoriale de care ne ocupăm, este cea a volumelor dedicate documentelor de arhivă, atestând atitudinea scriitorilor români față de dictatura comunistă. Astfel de documente sunt păstrate în Arhivele Securității, Arhivele Naționale, Arhivele Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., arhivele Consiliului Culturii și Educației Socialiste, arhivele și documentele Direcției pentru presă și tipărituri ș. a. Dintre volumele apărute, remarcabil este Cazarma scriitorilor (1998) de Marin Radu Mocanu.
Ravagiile proletcultismului în istoria literaturii române sunt sugestiv ilustrate în volumul lui Marin Nițescu, Sub zodia proletcultismului. Textele documentare pe care se bazează au fost extrase din revistele de cultură ale vremii, însă materialul prezentat nu este suficient pentru a recompune istoria dramatică a acestei etape din istoria literaturii în toată complexitatea ei. De aici și unele injustiții și falsificări involuntare. Această trudnică activitate, de preluare a unui imens material documentar despre cultura epocii comuniste și de reconstituire a istoriei ideologizării culturii, este continuată de contribuția valoroasă a cercetătoarei Ana Selejan. Orice considerație, despre complexitatea și dramatismul unor fenomene caracteristice culturii din epoca comunistă, este argumentată cu detașare și neutralitate prin ?înfățișarea unui bogat material probant?, cu documentele pe masă. Este un fapt ce conferă un plus de autenticitate și valoare contribuțiilor Anei Selejan.
între edițiile de documente literare, o însemnătate aparte au două volume despre documentele literare păstrate în arhive din Ungaria și Franța, referitoare la secolul al XVIII-lea și al XIX-lea, Documentele privitoare la mișcarea literară și culturală a românilor din Ungaria în sec. XVIII și XIX și Documente inedite din arhivele franceze privitoare la români în secolul al XIX-lea[40].
Și relațiile scriitorilor români cu vecinii, mai precis cu ungurii, cehii și slovacii, au constituit obiectul de interes al autorilor de ediții de documente : A roman-magyar levelezés múltjából. 1746-1916 [Din trecutul corespondenței româno-maghiare 1746-1916 de Ioan Chindriș și Kovács Ferenc și volumul lui Traian Ionescu-Nișcov despre relații dintre intelectuali cehi și români, de la sfârșitul sec. al XIX-lea și primele decenii ale celui următor, Vorbiri și scrisori către ardeleni (1877-1941).
Lucrarea se încheie cu un capitol de Considerații finale:
Analizarea bibliografiei literare se poate face, fără îndoială, numai prin raportarea la bibliografia culturii naționale și la circumstanțele social culturale, cu rol determinant în evoluția întregului sistem info-documentar. Este un considerent de care s-a ținut cont pe tot parcursul prezentei cercetări.
Primele lucrări bibliografice, circumscrise planului Bianu, de la 1895, ca și întregul proces de elaborare a bibliografiei naționale retrospective, au fost strâns legate de Biblioteca Academiei Române, înființată în anul 1867, la numai un an după constituirea Societății Academice Române. Progresul bibliografiei românești, de la începutul secolului XX, poate fi pus în legătură cu stagiile pe care Bianu și colaboratorii săi apropiați le-au făcut în bibliotecile ?bogate și bine organizate? apusene. însuși planul Bianu a fost elaborat atunci când a fost adusă în dezbaterea Academiei editarea lucrării baronului Guillaume. Realizările de atunci se datorează, în primul rând, implicării Academiei Române în acțiunea de restituire a memoriei culturii române și calității profesionale și umane a oamenilor desemnați să înfăptuiască planul propus. Bibliografia retrospectivă a pășit cu dreptul dar parcursul realizării a fost anevoios și proiectul a rămas nefinalizat până azi. Bibliografia românească contemporană, care trebuia să întregească planul de la 1895, era într-un stadiu destul de avansat, în 1989, dar proiectul a rămas, până azi, un deziderat neîmplinit. Bibliografia curentă care s-a făcut la noi, uneori cu foarte bune rezultate în perioada interbelică, a fost și ea generată și influențată de contactul specialiștilor români cu bibliografia și informarea documentară occidentală. Sextil Pușcariu, cu temeinice studii la Leipzig, Paris și Viena, fără a fi bibliotecar, a avut un rol hotărâtor în acest domeniu. La fel și Emil Racoviță, N. Georgescu Tistu sau Ioachim Crăciun. Toți aceștia au cunoscut la sursă funcționarea bibliotecilor apusene și teoretizările din domeniu. Demersurile de bibliografiere curentă au fost însă arareori integrate unui plan general. Barbu Theodorescu, spiritul clarvăzător al bibliografiei românești, a semnalat adesea acest fapt. Ceea ce s-a realizat notabil, în domeniul bibliografiei literare curente și al bibliografiei generale naționale curente, a fost sintetizat la paginile ­­74 și 76 din lucrarea pe care o rezumăm aici.
Elaborarea bibliografiei naționale retrospective a depins în mare măsură și de implicarea, în această acțiune, a unor personalități de prestigiu. Momentul 1895 se datorează, în mare parte, inițiativei lui B. P. Hașdeu, iar mai târziu, pentru Bibliografia analitică a periodicelor românești (BAPR), lui D. Caracostea. Când inițiativa nu a aparținut Academiei, acest sprijin a fost obținut de Societatea Filologică Română, prin secretarul ei general, Ion Hangiu. Prin colaborarea bibliotecilor universitare, Bibliografia românească contemporană (BRC) era, în 1989, într-o fază destul de avansată. Finalizarea acestei lucrări ar fi însemnat și încheierea procesului de restituire integrală a bibliografiei retrospective a cărții românești. BRC ar fi completat veriga lipsă din seria lucrărilor fundamentale începută cu Bibliografia românească veche (BRV) și continuată prin Bibliografia românească modernă (BRM). Totuși, după cum informează pagina web a Bibliotecii Academiei, BRC este în curs de realizare în rețeaua internă de prelucrare computerizată a informației din această bibliotecă. Dar, la reluarea lucrării, nu s-a mai valorificat ceea ce se realizase până în 1989, prin colaborarea dintre Biblioteca Academiei și bibliotecile universitare din București, Iași și Cluj. De fapt, colaborarea dintre biblioteci nu a funcționat niciodată pentru elaborarea unor lucrări bibliografice de anvergură. O excepție și, să sperăm, o realizare de bun augur, o reprezintă Catalogul Virtual Românesc în știință și tehnologie (RVL), lansat în toamna anului 2008. Deși proiectul unui catalog partajat, care să permită ca o carte să fie catalogată o singură dată pentru toate bibliotecile partenere, a rămas deocamdată nefinalizat, RLV este totuși un exemplu de colaborare, reprezentând o bază de date comună mai multor biblioteci și permițând căutări simultane în cataloagele acestora.
Prin sintetizarea datelor prezentate în capitolele anterioare, referitoare la identificarea bibliografică curentă și retrospectivă a producției românești de carte, periodice și articole de periodice, am constatat că, în cazul publicațiilor monografice (cărți), a rămas nebibliografiat intervalul 1948-1951, în cazul publicațiilor seriale, perioada 1931-1952 iar prin totalizarea materialul reflectat în bibliografiile generale și literare referitoare la articolele din periodice, a rezultat că a rămas nebibliografiată perioada 1949-1952. Aceste date sunt reflectate și de graficele cuprinse în lucrare.
Dacă acest bilanț ar fi rezultatul unui plan unitar respectat pas cu pas, am putea vorbi despre o restituire aproape integrală a patrimoniului cultural, oglindit prin paginile tipărite. în realitate însă, oglinda care a rezultat este alcătuită din cioburi foarte diferit alcătuite, încât nu se poate vorbi de o reflectare fidelă. Totuși, deși este evident că nu oferă o cuprindere axhaustivă a materialului publicat, o selecție din lucrările bibliografice, identificate în lucrarea noastră, ar putea constitui un material bibliografic de bază în vederea realizării unei baze de date digitale naționale[41], în special în cazul articolelor din periodice.
O altă constatare este aceea că, într-un context social guvernat de tehnica de calcul și marcat profund de posibilități de comunicare în stare să scurteze foarte mult drumul informației, instrumentele dedicate studiului și cercetării literaturii române, atâtea câte există, continuă să fie insuficient cunoscute și greu de utilizat, nefiind disponibile în marea lor majoritate decât pe suport de hârtie[42].
în timp ce, pentru alte domenii de cercetare, există un important potențial de informare, grație marilor baze de date bibliografice sau cu text integral de nivel internațional, accesibile acum și în principalele biblioteci românești, în cazul informării și cercetării în domeniul literaturii române, facilitățile datorate noilor tehnici de informare sunt cu totul insuficiente. în condițiile în care informația pe suport digital este mult mai accesibilă, este evident că nu este vorba doar de preluarea unei mode, ci de recunoașterea și de asumarea unei nevoi reale. Prioritară este necesitatea indexării pe suport electronic a articolelor din periodice și îndeosebi a periodicelor vechi a căror foiletare duce la o deteriorare completă a hârtiei imprimate. La fel de necesară este însă și o bază de date pe suport digital, care să cuprindă bibliografierea curentă a principalelor periodice, operație care se realizează în prezent doar sporadic și fără o coordonare unitară.
O vastă bază de date a literaturii române care să cuprindă pentru fiecare autor: bibliografia operelor publicate în volume sau periodice ca și referințele critice și, de ce nu, chiar și textul integral la autorii mai importanți este deja un instrument de lucru frecvent folosit în străinătate. Este un instrument pe care și-l imagina ca firesc și plauzibil și Al. Duțu încă din 1964[43]: ?Toate instrumentele pe care le-am enunțat impun o largă colaborare a specialiștilor, ca și un for unic centralizator care să dispună de toate elementele necesare valorificării moștenirii literare. Ne putem permite ca în literatura de anticipație, să ne închipuim că cercetătorul din anii viitori va avea la dispoziție o vastă sală cu pereții capitonați cu fișiere în care să afle, la scriitorul dorit, indicațiile privitoare la manuscrisele existente, operele publicate în periodice, operele publicate în volume, referințele generale asupra vieții și creației lui, referințele speciale, iconografia". Visul lui Al. Duțu ar putea fi transpus acum în realitate, grație tehnicii de calcul în stare să înmagazineze acum pe suportul magnetic mari săli ?cu pereții capitonați cu fișiere?. Pentru aceasta va fi necesară o cooperare reală și o coordonare lucidă și rațională care să angreneze largi colective de bibliografi și, în primul rând, acel ?for unic centralizator? pe care bibliografia românească nu l-a avut niciodată.
în domeniul bibliografic, ca și în plan mai general cultural, se constată o anumită orientare, cu o veche tradiție, de sincronizare cu bibliografia occidentală, o tendință, de altfel, firească și legitimă, cu importante consecințe în bibliografia românească, atâta vreme cât aceste influențe au fost integrate organic în tradiția românească și nu a fost vorba de imitație necritică și de preluarea uneori fără discernământ a unor modele și tendințe apusene.
Realizate pe parcursul a două sute de ani, bibliografiile prezentate aici poartă desigur marca timpului lor. Ele sunt o oglindă care redă cu fidelitate ideologia vremii, curentele, tendințele, viața culturală și socială în ansamblul ei, constituindu-se ca un eșafodaj de fapte exacte, necesar nu doar cercetării literare dar și afirmării valorilor culturale naționale.
?Prin bibliografia de bibliografii îți poți face o idee de ce vrea să spună bibliografia românească? spunea Barbu Theodorescu. Aceste pagini își propun realizarea acestui deziderat pentru domeniul literar.




BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ


I. LUCRĂRI GENERALE - MONOGRAFII


Adamescu, Aurel; Cândea, Virgil. Introducere în documentarea științifică. București, Editura Academiei R. P. R, 1960, 520 p.
Buluță, Gheorghe. Civilizatia bibliotecilor. București, Editura Enciclopedică, 1998, 164 p.
Călinescu, Alexandru. Biblioteci deschise. București, Cartea Românească, 1987, 272 p.
Căpâlneanu, Ana Maria. Factorul informațional în învățământ și cercetare în contextul modernizării documentării științifice din România. Cluj-Napoca, Argonaut, 2007, 331 p.
Curta Olimpia. Metode tradiționale și moderne de regăsire a informației în biblioteci. Cluj, Presa Universitară Clujeană, 2004, 118 p.
Curticăpeanu, Doina. Orizonturile vieții în literatura veche românească (1520-1743). București, Minerva, 1975, 214 p.
Drăgulănescu, Dimitrie; Moldoveanu, Valeriu. Istoria documentării în România. De la dieci la calculator. București, Editura Academiei Române; Editura AGIR, 2002, 240 p.
Duțu, Alexandru. Coordonate ale culturii românești în secolul al XVIII (1700-1821). Studii și texte. București, Editura pentru literatură, 1968, 400 p. Gălătescu, Cornelia. Contribuții bibliologice și cercetări de arhivă. Cluj-Napoca, Editura "Philobiblon" a Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga", 1995, 236 p.
Hermeneutica bibliothecaria : antologie Philobiblon. Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 1998-2009, 4 vol.
Le Coadic, Yves-F. Știința informării. Traducere Elena Tîrziman. București, Editura Sigma, 2004, 104 p.
Malcl?s, Louise-Noëlle. Notions fondamentales de bibliographie. Paris, Direction des biblioth?ques et de la lecture publique, 1969, 60 p.
Management pentru viitor. Biblioteci și arhive. Editori: Hermina G. B. Anghelescu; István Király. Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană; Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga", 2000, 216 p.
Marino, Adrian. Biografia ideii de literatură. Cluj-Napoca, Dacia, 1991-2000, 6 vol.
Mihailov, A. I.; Ceornîi, A. I.; Ghilearevici, R. S. Informatica documentară. București, Editura Științifică, 1970, 516 p.
Popescu, Nicoleta; Papuc, Liviu; Tătărucă, Radu. Biblioteca Centrala Universitara "Mihai Eminescu" Iași : monografie. Iași, Biblioteca Centrală Universitară, 1989, 176 p.
Reference and Information Service. An Introduction. Richard E. Bopp; Linda C. Smith (editori). Englewood, Colorado, Libraries Unlimited, Inc., 1995, 626 p.
Simonescu, Dan. Curs de teorie a bibliografiei. București, Academia ?Ștefan Gheorghiu?, 1976, 184 p.
Stoica, Dan. Curs de metode bibliografice de cercetare. Iași, Editura Universității ?Al. I. Cuza?, 2000, 114 p.
Stoica, Ion. Criza în structurile infodocumentare: sensuri si semnificatii contemporane. Constanța, Ex Ponto, 2005, 223 p.
Stoica, Ion. Structuri si relații informaționale în dezvoltarea învățământului și a cercetării românesti : o încercare de sinteză. București, Alternative, 1997, 143 p.
Theodorescu, Barbu. Istoria bibliografiei române. București, Editura Enciclopedică Română, 1972,
432 p.
Vianu Tudor. Generație și creație : contribuții la critica timpului. București, Editura Librăriei "Universala" Alcalay & Co, [1936?], 152 p.


II. STUDII ȘI ARTICOLE


Anghelescu, Hermina G. B. Bazele de date pe domenii - un concept tridimensional: colaborare, coordonare și comunicare - C3. în: Biblioteca, XV, nr. 11-12, 2004, p. 334-338.
Anghelescu, Hermina G. B. Bibliografia Națională Română. Seria Românica (1990-1995). în: Biblioteca, 9, nr. 6, 1998, p. 189.
Anghelescu, Mircea. Instrumentele de lucru. în: în: Istoriografia literară românească. 1944-1984. București, Minerva, 1984, p. 253-286.
Avramescu, Aurel. Cercetarea și documentarea științifică. în: Studii și cercetări de bibliologie, III, 1960, p. 37-46.
Baiculescu, George. Despre problemele organizării bibliografiei naționale retrospective. în: Studii și cercetări de bibliologie, II, 1957, p. 29-52.
Bădără, Doru. Secția bibliofilie, manuscrise și restaurare din Biblioteca Centrală Universitară din București. în: Biblioteca, 5, nr. 11-12, 1995, p. 369-373.
Bălăeț, Dumitru. Critica literară și activitatea bibliografică. în: România literară, 8, nr. 37, 1975, p. 8.
Băncilă, Ileana. Bibliografia și cultura. în: Revista bibliotecilor, 23, nr. 11-12, 1970, p. 680-683.
Bondoc, Gheorghe. Note privind începuturile unei vechi biblioteci românești și colecțiile sale (Astra Sibiu). în: Probleme de bibliologie, nr. 2, 1967, p. 140-175.
Bot, Ioana. Bibliotecile în care am locuit. în: Dilema , 9, nr. 441, p. 8.
Buluță, Gheorghe. Bibliologie academică clujeană. în: Biblioteca, 18, nr. 11-12, 2007, p. 325-327 .
Buluță, Gheorghe. Contribuții la Bibliografia literaturii române. în: Biblioteca, nr. 9, 1999, p. 286.
Buluță, Gheorghe. O problemă de actualitate. Cooperarea între biblioteci. în: Biblioteca, XV, nr. 10, 2004, p. 301.
Buluță, Gheorghe. Pagini din istoria bibliografiei românești. în: Buletin Asociația Bibliotecarilor din învățămînt - România (ABIR), 8, nr. 3, 1997, p. 9-11.
Călinescu, George. Instrucții pentru cercetători. în: Jurnalul literar, I, nr. 3, 1939, p. 1-2.
Căpâlneanu, Ana Maria. Documentarea stiintifica în România. O perspectiva istorica (1800-1950). în: Studia Universitatis Babes-Bolyai. Historia, XLVI, nr. 1-2, 2001, p. 33-57.
Cornea, Paul. Bibliografia românească modernă. Perspective. în: Buletinul Societății pe anul 1986. Societatea de Științe Filologice din RSR, 1986, p. 8-12.
Cornea, Paul. Instrumente de lucru. în: Contemporanul, nr. 41, 1973, p. 3.
Curticean, Doina. Bibliografia literaturii române. Surse bibliografice (I-II). în: Biblioteca și cercetarea, p. 19, 1996, p. 9-18 ; 21, 1998, p. 11-18.
Duțu, Alexandru. Instrumente de lucru necesare valorificării moștenirii literare, I-II. în: Călăuza bibliotecarului, nr. partea I, nr. 2, 1964, p. 92-94; partea a II-a, nr. 3, 1964, p. 166-168.
Duțu, Alexandru. Probleme ale bibliografiei literaturii naționale. în: Studii și cercetări de bibliologie, V, 1963, p. 357-367.
Georgescu-Tistu, Nicolae. Plan de organizare a bibliografiei filologice. în: Revista filologică, 1927, p. 369-379 .
Hangiu, Ion. Bibliografia Națională Retrospectivă. în: Biblioteca, 9, nr. 10, 1998, p. 319-320.
Hangiu Ion. Bibliografia națională retrospectivă (cărți și periodice). Schița unui program de perspectivă. în: Buletinul Societății pe anul 1983. Societatea de Științe Filologice din RSR, 1983, p. 15-16.
Hangiu, Ion. Bibliografia retrospectivă a periodicelor românești. în: Buletinul Societății pe anul 1982. Societatea de Științe Filologice din RSR, 1982, p. 13-17.
Marcoș, Ion. Bibliografia românească retrospectivă. în: Biblioteca și învățămîntul, VII, 1983, p. 91-96.
Marino. Adrian. Bibliografia. în: Biografia ideii de literatură. Vol, II. Cluj-Napoca, Dacia, 1992, p. 171-173.
Ostrovschi, Felix. Un alt fel de discurs. în: Hermeneutica bibliothecaria. Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană; Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga", 2007, p. 331-341.
Panaitescu- Perpesicius, D. Lecturi intermitente (XVI). în: Gazeta literară, XIII, nr. 50, 1966, p. 1.
Papahagi, Marian. Note despre lexicografia literară românească. în: Vatra, nr. 6,
1999, p. 35-36.
Papuc, Liviu. Noi manuscrise eminesciene. în: Convorbiri literare, 96, nr. 6, 1989, p. 13.
Petraș Poantă, Irina. Așteptînd biblioteca viitorului. în: Biblioteca, nr. 3, 1987, p. 16-17.
Popa, Mircea. Bibliografia esențială a literaturii române. în: Caligraf, 4, nr. 5, 2004, p. 4.
Popescu, Cristina. Realitatea bibliografică românească și tendințele actuale. în: Studii de bibliologie și știința informării, 2002, nr. 6, 2003, p. 116-124.
Simonescu, Dan. Constatări și propuneri pentru bibliografia românească retrospectivă. în: Buletinul Societății pe anul 1982. Societatea de Științe Filologice din RSR, 1982, p. 5-8.
Simonescu, Dan. Secția de manuscrise de la Biblioteca Centrală Universitară din Iași. în: Călăuza bibliotecarului, V, nr. 6, 1952, p. 26-29.
Simuț, Ion. Harta unui continent literar. în: România iterară, 38, nr. 25, 2005, p. 13.
Simuț, Ion. Un of: bibliografiile. în: România literară, nr. 49, 2004, p. 13.
Soporan, Mariana. Fondul arhivistic Adrian Marino din Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga". în: Hermeneutica bibliothecaria. Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană; Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga", 2007, p. 286-291.
Stoica, Ion. Care ne sînt instrumentele de lucru? în: Revista bibliotecilor, 26, nr. 10, 1973, p. 592.
Ștefancu, Mircea. Bibliografia Națională azi. Structură și opțiune. în: Biblioteca, nr. 8-9-10, 1994, p.
1-2.
Ștrempel, Gabriel. Cabinetul de manuscrise, documente, cărți rare. în: Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România 1867-1967. Cartea centenarului. București, Editura Academiei R.S.R., 1968,
p. 123-164.
Vârgolici, Teodor. Criza bibliografiilor. în: Adevărul literar și artistic, V, nr. 334, 1996, p. 4.
Vianu, Tudor. Bibliografia literaturii române ca instrument de valorificare literară. în: Studii și cercetări de bibliologie, 1961, p. 89-93.
Vianu, Tudor. Bibliografie. în: Gazeta literară, 7, nr. 7, 1960, p. 1, 6.
Vișinescu, Victor. Bibliografia cărții românești contemporane (1919-1952). în: Buletinul Societății pe anul 1987. Societatea de Științe Filologice din RSR, 1987, p. 20-22.
Zalis, Henri. Bibliografia literară azi, direcții și tendințe (I-II). în: Biblioteca, nr. 1, 1977, p. nr. 1, 1977, p.18-19; nr. 2, 1977, p. 16-17.


III. SURSE INTERNET
European Comission DG XIII Study Team. Romanian national bibliography study (NATBIB): Final Study report. Education for change. 1998. [2.03.2008]
Housewright, Ross; Schonfeld, Roger. Ithaka' s 2006 Studies of key Stakeholders in the Digital Transformation in Higher Education. [17.08.2008]
http://www.ithaka.org/ithaka-s-r/research p.
Căpâlneanu, Ana Maria, Repere pentru un sistem național de informare și documentare în România, în Bibliorev, nr. 10, 2004.
http://www.bcucluj.ro/bibliorev/arhiva
Curta Olimpia. Proiectul NUSIDOC S&T - un prim pas de colaborare între bibliotecile centrale universitare din România, în Bibliorev, nr. 12, 2005
http://www.bcucluj.ro/bibliorev/arhiva
Popescu, Cristina. Realități și tendințe în evoluția bibliografiei literare române. în: Studii de biblioteconomie și știința informării, nr. 9/2005 - 10/2006, [18.10.2009] http://www.lisr.ro/9-10.html.
Russian and East European Studies Center. University of Illinois at Urbana Champaign . National Bibliography Romania. [27.10. 2008]
http://www.library.uiuc.edu/spx/class/nationalbib/natbibromania.htm






Acest articol este trimis de Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie
http://www.asymetria.org/

URLul pentru acest articol este:
http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&file=article&sid=930