<?xml version="1.0" encoding="ISO-8859-1"?>

<!DOCTYPE rss PUBLIC "-//Netscape Communications//DTD RSS 0.91//EN"
 "http://my.netscape.com/publish/formats/rss-0.91.dtd">

<rss version="0.91">

<channel>
<title>Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie</title>
<link>http://www.asymetria.org/</link>
<description>Asymetria</description>
<language>en-us</language>

<item>
<title>Isabela Vasiliu-Scraba, Nuvela supra-realista - Adio! de Mircea Eliade</title>
<link>http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&amp;file=article&amp;sid=1639</link>
<description>&lt;div&gt;&lt;strong&gt;Isabela Vasiliu-Scraba, Nuvela supra-realist&atilde;  - &amp;bdquo;Adio!&amp;rdquo;, de
Mircea Eliade - &amp;#537;i neputin&amp;#539;ele wikipedistului &amp;bdquo;Donarius&amp;rdquo;
(Partea a doua)&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;strong&gt;&lt;br&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;



&lt;strong&gt;Motto: &amp;bdquo;Pentru un &lt;u&gt;creator&lt;/u&gt;, drumul spre ceilal&amp;#539;i se aseam&atilde;n&atilde;
drumului pe care au mers profe&amp;#539;ii, sfin&amp;#539;ii, reformatorii, mae&amp;#537;tri
spirituali de tipul Socrate sau Milarepa&amp;rdquo; (Mircea Eliade, Paris, 21
oct.1951).&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;


Uimit
s&atilde; reg&atilde;seasc&atilde;  &amp;bdquo;&amp;icirc;n scrierile, concep&amp;#539;iile &amp;#537;i nostalgiile lui
Andr&eacute; Breton...desigur din alt&atilde; perspectiv&atilde;&amp;rdquo; (M.E) probleme de
orientalistic&atilde; expuse de el &amp;icirc;nsu&amp;#537;i &amp;icirc;n &lt;em&gt;Techniques du Yoga&lt;/em&gt;,&lt;strong&gt;
&lt;/strong&gt;prestigiosul istoric al religiilor a transcris nota&amp;#539;ia
scriitorului francez dup&atilde; care poetul ar &amp;#537;ti s&atilde; amestece ac&amp;#539;iunea
din &lt;u&gt;planul real&lt;/u&gt; cu &lt;u&gt;visul&lt;/u&gt;, s&atilde; confunde &lt;u&gt;internul &lt;/u&gt;cu
&lt;u&gt;externul&lt;/u&gt; &amp;#537;i s&atilde; re&amp;#539;in&atilde; eternitatea &amp;icirc;n clip&atilde;, &amp;bdquo;exact
ceea ce &amp;icirc;&amp;#537;i propun yoghinii, tantricii &amp;#537;i at&amp;acirc;&amp;#539;ia mistici
orientali...Supra-reali&amp;#537;tii v&atilde;d &amp;icirc;n mi&amp;#537;carea lor literar&atilde; nu o
nou&atilde; &amp;#537;coal&atilde; literar&atilde;, ci un mijloc de cunoa&amp;#537;tere a continentelor
ne-explorate: visul, subcon&amp;#537;tientul.&amp;rdquo; &amp;ndash; consemneaz&atilde; Mircea
Eliade &amp;icirc;n &lt;em&gt;Jurnal&lt;/em&gt; (18 martie 1947).
&lt;br&gt;


Nuvela
&lt;em&gt;Adio!&lt;/em&gt; scris&atilde; de Mircea Eliade presupune &amp;#537;i ea &amp;bdquo;st&atilde;ri
beatifice&amp;rdquo; &amp;icirc;n care &lt;u&gt;internul &lt;/u&gt;se confund&atilde; cu &lt;u&gt;externul&lt;/u&gt;.
Ele apar interpretate de actori pe scena care concentreaz&atilde; &amp;icirc;n
timpul spectacolului irup&amp;#539;ia islamului, situa&amp;#539;ia existen&amp;#539;ial&atilde; din
India vedic&atilde; &amp;#537;i post-vedic&atilde;, etc., ordinea scenelor fiind
necontenit schimbat&atilde; de autorul piesei (vezi &lt;em&gt;Adio!&lt;/em&gt; &amp;icirc;n vol.
Mircea Eliade, &lt;em&gt;&amp;Icirc;n curte la Dionis,&lt;/em&gt; Bucure&amp;#537;ti, Ed. Cartea
Rom&amp;acirc;neasc&atilde;, 1981, p. 170).  

&lt;br&gt;


Condensarea
experien&amp;#539;elor religioase an-istorice este realizat&atilde; prin reluarea
anumitor momente de creativitate spiritual&atilde; care sunt &amp;bdquo;retr&atilde;ite&amp;rdquo;
pe scen&atilde; de c&atilde;tre actori. Ceea ce nu &amp;icirc;nseamn&atilde; c&atilde; sala de
spectacol ar deveni, vezi Doamne, &amp;bdquo;locul de p&atilde;trundere &amp;icirc;ntr-o
alt&atilde; lume&amp;rdquo;, cum gre&amp;#537;it scrisese &amp;icirc;n &amp;bdquo;Rom&amp;acirc;nia literar&atilde;&amp;rdquo; (din
ian. 2003) un critic literar comunist (Alex. &amp;#536;tef&atilde;nescu) citat de
wikipedistul &amp;bdquo;Donarius&amp;rdquo; la fi&amp;#537;a &lt;u&gt;de stupid&atilde; prezentare&lt;/u&gt; &amp;icirc;n
Wikipedia rom&amp;acirc;neasc&atilde; a nuvelei &lt;em&gt;Adio!&lt;/em&gt; 

&lt;br&gt;


Aici,
la loc de cinste, probabil acela&amp;#537;i Donarius, un wikipedist cu mai
multe clone (precum Accipiter GentilisQ, Pafsanias, MyComp, etc.,
oare G. Liiceanu?)  a plasat prostia c&atilde; tematica central&atilde; a
povestirii ar fi &amp;bdquo;revitalizarea sacrului &amp;#537;i a timpului mitic prin
intermediul spectacolului&amp;rdquo; (accesare din 22 iunie 2026). 

&lt;br&gt;


Ca
&amp;#537;i inteligen&amp;#539;a artificial&atilde; programat&atilde; s&atilde; repete inep&amp;#539;iile &lt;strong&gt;(1)&lt;/strong&gt;
din Wikipedia, &amp;bdquo;Donarius&amp;rdquo; (oare Gabriel Liiceanu?) e la fel de
lipsit de discern&atilde;m&amp;acirc;nt. C&atilde;ci wikipedistul (dornic s&atilde;-i apar&atilde;
clonele peste tot) nu &amp;#537;i-a pus o simpl&atilde; &amp;icirc;ntrebare: &amp;bdquo;Cum poate s&atilde;
ac&amp;#539;ioneze asupra publicului o &lt;u&gt;revitalizare a sacrului&lt;/u&gt;
desf&atilde;&amp;#537;urat&atilde; pe scena de dincolo de cortina r&atilde;mas&atilde; neridicat&atilde;?
&lt;br&gt;


Tot
&amp;bdquo;Donarius&amp;rdquo; (oare Gabriel Liiceanu?) &amp;icirc;&amp;#537;i etalase incompeten&amp;#539;a
&amp;#537;i voin&amp;#539;a de a emite ukazuri de interpretare a prozei fantastice
eliade&amp;#537;ti la fi&amp;#537;a povestirii  &lt;em&gt;O fotografie veche de 14 ani&lt;/em&gt;,
a&amp;#537;a cum semnalasem cu ani &amp;icirc;n urm&atilde; &amp;icirc;n revista &amp;bdquo;Acolada&amp;rdquo; din
Satu-Mare (decembrie, 2020,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/06/2020-acolada-nr.-12-12-13.pdf&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/06/2020-acolada-nr.-12-12-13.pdf&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
), unde mi s-a publicat eseul &lt;em&gt;Harismele Duhului sf&amp;acirc;nt &amp;#537;i
Fotografia de 14 ani&lt;/em&gt;.
(&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-fotografie-mircea-eliade/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-fotografie-mircea-eliade/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
)
&lt;br&gt;


&amp;Icirc;n
piesa &lt;em&gt;Adio! &lt;/em&gt;instabilitatea ordinii scenelor nu este pus&atilde; pe
seama &amp;bdquo;reg&atilde;sirii an-istoricului&amp;rdquo; &amp;icirc;n care &lt;u&gt;eternitatea&lt;/u&gt;
este re&amp;#539;inut&atilde; &amp;icirc;n &lt;u&gt;clip&atilde;&lt;/u&gt;. Ea este -&amp;icirc;n glum&atilde;- argumentat&atilde;
prin precizarea dup&atilde; care autorul piesei &lt;em&gt;Adio!&lt;/em&gt; este totodat&atilde;
un profesor de istorie a religiilor care se &amp;#539;ine la curent cu
bibliografia la zi &amp;#537;i &amp;bdquo;vrea s&atilde; &lt;u&gt;nu tr&atilde;deze&lt;/u&gt; adev&atilde;rul
istoric&amp;rdquo; (M.E., &lt;em&gt;Adio!&lt;/em&gt; ).  

&lt;br&gt;


Provenit&atilde;
de la un mare erudit, atare precizare poate fi privit&atilde; &amp;#537;i cu
seriozitate, dac&atilde; &amp;#539;inem cont c&atilde; nuvela supra-realist&atilde; &lt;em&gt;Adio! &lt;/em&gt;
poveste&amp;#537;te un vis &amp;#537;i totodat&atilde; presupune desf&atilde;&amp;#537;urarea unui
spectacol experimental unde sunt puse (de autor!) de-a valma
reac&amp;#539;iile g&atilde;l&atilde;giosului public &amp;#537;i &amp;icirc;nt&amp;acirc;mpl&atilde;rile an-istorice ale
experien&amp;#539;ei sacrului. 

&lt;br&gt;


Dincolo
de posibilitatea de a fi urm&atilde;rit de spectatori, se mai desf&atilde;&amp;#537;oar&atilde;
pe scen&atilde; &amp;#537;i planul faptelor concrete re&amp;#539;inute de istoria
religiilor, precum campania iconoclast&atilde; &amp;#537;i anti-iconoclast&atilde; redat&atilde;
&amp;#537;i ea pe scena unde se inten&amp;#539;ioneaz&atilde; a fi &amp;bdquo;distilat&atilde;, &amp;icirc;ntreaga
istorie a religiilor&amp;rdquo;, dup&atilde; datele de ultim&atilde; or&atilde; ale
speciali&amp;#537;tilor din domeniu (p.172).
&lt;br&gt;


Pentru
c&atilde; se adreseaz&atilde; omului modern a c&atilde;rui religiozitate s-a retras &amp;icirc;n
sub-con&amp;#537;tient, Mircea Eliade imagineaz&atilde; &amp;icirc;n 1964 spectacolul
teatral pe teme religioase ca &amp;icirc;nt&amp;acirc;mplat &amp;icirc;n universul oniric.
Acoperit&atilde; cu  multiple v&atilde;luri, cam &amp;icirc;n felul dialogurilor &amp;icirc;n care
Platon poveste&amp;#537;te indirect o povestire aflat&atilde; de un personaj de la
un altul &lt;strong&gt;(2)&lt;/strong&gt;, Mircea Eliade nu uit&atilde; a oferi cititorului un
foarte important indiciu: Anume c&atilde; &amp;bdquo;autorul nu mai &amp;#539;ine seam&atilde; de
cortin&atilde;&amp;rdquo; (M.E.), de ca &amp;#537;i cum &amp;icirc;ntre lumea de dincolo &amp;#537;i lumea
de aici &amp;bdquo;nu exist&atilde; hotar&amp;rdquo; cum scria Mircea Vulc&atilde;nescu &lt;strong&gt;(3)&lt;/strong&gt;.&lt;strong&gt;
&lt;/strong&gt;De altfel, chiar filosoful Mircea Vulc&atilde;nescu fusese primul care
a decriptat la romancierul  Mircea Eliade aflat la studii &amp;icirc;n India,
tehnica trecerii &amp;ndash;f&atilde;r&atilde; aparent&atilde; discontinuitate- din universul
oniric &amp;icirc;n planul faptelor concrete &lt;strong&gt;(4)&lt;/strong&gt;.
&lt;br&gt;


Ahtiat
dup&atilde; exprimarea g&atilde;unoas&atilde; a unor idei ne&amp;icirc;n&amp;#539;elese &lt;strong&gt;(5)&lt;/strong&gt;,
wikipedistul &amp;bdquo;Donarius&amp;rdquo; (oare Gabriel Liiceanu?) trece la
capitolul intitulat &amp;bdquo;Rezumat&amp;rdquo; c&atilde; nuvela &lt;em&gt;Adio! &lt;/em&gt;ar &amp;bdquo;discuta
contradic&amp;#539;ia filozofic&atilde; dintre cele dou&atilde; lumi care &amp;icirc;ntre&amp;#539;in
raporturi diametral opuse cu timpul&amp;rdquo;. El nu-l uit&atilde; nici pe
incompetentul Mircea Handoca pe care-l citeaz&atilde; cu urm&atilde;toarea
gogom&atilde;nie: &amp;bdquo;D&amp;acirc;ndu-&amp;#537;i seama c&atilde; spectatorii nu vor &amp;icirc;n&amp;#539;elege
textul &amp;#537;i &amp;icirc;i vor cere s&atilde; explice simbolurile pe care inten&amp;#539;ioneaz&atilde;
s&atilde; le utilizeze, autorul renun&amp;#539;&atilde; &amp;icirc;n final s&atilde; mai scrie piesa&amp;rdquo;
(fi&amp;#537;a &amp;bdquo;Adio! de Mircea Eliade, Wikipedia, accesare din 22 iunie
2026). 

&lt;br&gt;


&amp;Icirc;n
vis fiind, spectacolul din nuvela &lt;em&gt;Adio! &lt;/em&gt;&amp;icirc;&amp;#537;i estompeaz&atilde;
&amp;icirc;n&amp;#539;elesul odat&atilde; cu prezentarea sa ca proiect al unei piese de
teatru par&amp;#539;ial realizat&atilde; &amp;#537;i totodat&atilde; nedesprins&atilde; de imagina&amp;#539;ia
autorului care a renun&amp;#539;at s&atilde; o mai scrie. 

&lt;br&gt;


Or,
numai &amp;icirc;n universul oniric este viabil&atilde; atare specie de teatru
supra-realist, &amp;icirc;n care autorul, &amp;#537;tiind bine subiectul piesei chiar
&amp;icirc;nainte de a o a&amp;#537;terne pe h&amp;acirc;rtie, se dovede&amp;#537;te a fi mai pu&amp;#539;in
preocupat de pies&atilde;, prefer&amp;acirc;nd s&atilde;-&amp;#537;i imagineze &lt;u&gt;cum ar ar&atilde;ta &amp;icirc;n
sala de spectacol&lt;/u&gt; respectivul teatru &amp;icirc;n teatru rezultat din
interac&amp;#539;iunea actorilor cu publicul, adic&atilde; piesa lui jucat&atilde;
simultan &amp;icirc;n fa&amp;#539;a &amp;#537;i &amp;icirc;n spatele cortinei pe care publicul
ner&atilde;bd&atilde;tor va spera &amp;icirc;n zadar s-o vad&atilde; ridicat&atilde; &lt;strong&gt;(6)&lt;/strong&gt;. 

&lt;br&gt;


Pe 1
septembrie 1964, eminentul g&amp;acirc;nditor  -pe care cele mai prestigioase
universit&atilde;&amp;#539;i americane ar fi vrut s&atilde;-l aibe &amp;icirc;n corpul profesoral
ispitindu-l (f&atilde;r&atilde; succes) cu venituri c&amp;acirc;t mai atr&atilde;g&atilde;toare -,
notase c&atilde; este perfect de acord cu ideea lui Freud dup&atilde; care
&amp;bdquo;esen&amp;#539;ialul este &lt;u&gt;&amp;icirc;n incon&amp;#537;tient&lt;/u&gt;&amp;rdquo;. Pe urm&atilde; a observat
tendin&amp;#539;a de a descifra &amp;bdquo;myth and ritual patterns&amp;rdquo; &amp;icirc;n opere
&lt;u&gt;profane&lt;/u&gt; de domeniul literaturii: romane, nuvele, piese de
teatru, personaje de toate zilele, &lt;u&gt;&amp;icirc;nt&amp;acirc;mpl&atilde;ri comune&lt;/u&gt;. 

&lt;br&gt;


Faptul
&amp;icirc;i pare deosebit de gr&atilde;itor cu privire la situa&amp;#539;ia omului care
tr&atilde;ie&amp;#537;te &amp;icirc;ntr-o lume desacralizat&atilde;: Omul modern &amp;#537;i-ar satisface
via&amp;#539;&atilde; religioas&atilde; &amp;ndash;devenit&atilde; &lt;u&gt;inexistent&atilde; pe nivel con&amp;#537;tient&lt;/u&gt;
&amp;ndash; prin universurile imaginare ale literaturii, din care criticii
literari eviden&amp;#539;iaz&atilde; semnifica&amp;#539;ii religioase, descoperind sacrul
ca fiind camuflat implicit &amp;icirc;n opere profane. (M.E., &lt;em&gt;Jurnal&lt;/em&gt;). 

&lt;br&gt;


Totu&amp;#537;i,
caracteristic&atilde; lumii omului modern &amp;icirc;i r&atilde;m&amp;acirc;ne &lt;u&gt;exaltarea
nesemnificativului&lt;/u&gt;, anarhismul &amp;icirc;n etica social&atilde; &amp;#537;i violen&amp;#539;a
&amp;icirc;n activitatea politic&atilde;, drogurile, hainele rupte, literatura
ilizibil&atilde; &amp;#537;i nihilismul &amp;icirc;n filozofie. Toate la un loc  ar  ilustra
acela&amp;#537;i&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;sindrom al &amp;bdquo;de-mitiz&atilde;rii&amp;rdquo; ca form&atilde; a
desolidariz&atilde;rii  de valorile genera&amp;#539;iilor precedente, observase cu
juste&amp;#539;e Mircea Eliade.
&lt;br&gt;


La
conferin&amp;#539;a pe care a &amp;#539;inut-o pe 24 iunie 1968 &amp;icirc;n cadrul
Colocviului despre &amp;bdquo;Methodology in Religious Studies&amp;rdquo; (Boston),
ilustrul istoric al religiilor (specializat &amp;icirc;n simbolismul religios)
eviden&amp;#539;iase ideea c&atilde; &amp;bdquo;experien&amp;#539;a sacrului este indisolubil
legat&atilde; de efortul omului de &lt;u&gt;a construi  o lume care s&atilde; aib&atilde;
semnifica&amp;#539;ie&lt;/u&gt;&amp;rdquo;. &amp;#536;i, &amp;icirc;ntruc&amp;acirc;t simbolurile religioase
constituie un limbaj pre-reflexiv, ele necesit&atilde; o hermeneutic&atilde;
special&atilde;. 

&lt;br&gt;


O
ilustrare a acestei hermeneutici apare odat&atilde; cu &lt;u&gt;textele sacre&lt;/u&gt;
adunate pentru studen&amp;#539;ii s&atilde;i de eruditul profesor Eliade &amp;icirc;n
antologia &lt;em&gt;De la primitivi la Zen&lt;/em&gt; (1967), masivul volum din
care se presupun a fi fost desprinse acele monologuri abia &amp;#537;optite
de actorii piesei &lt;em&gt;Adio!&lt;/em&gt; pe scena ascuns&atilde; &amp;icirc;n spatele
cortinei. 

&lt;br&gt;


Dup&atilde;
cum &amp;icirc;i m&atilde;rturisise istoricului religiilor premiat de Academia
francez&atilde;, Camilian Demetrescu fusese intrigat de modalitatea propus&atilde;
de Mircea Eliade &amp;icirc;n &lt;em&gt;19 trandafiri &lt;/em&gt; -ultima &amp;#537;i cea de-a
cincea pies&atilde; a &lt;u&gt;Ciclului M&amp;acirc;ntulesei&lt;/u&gt;  de &amp;bdquo;a ne salva &amp;icirc;ntr-o
lume desacralizat&atilde; &amp;#537;i imbecilizat&atilde;&amp;rdquo; &lt;strong&gt;(7)&lt;/strong&gt;. 

&lt;br&gt;


Cu o
terminologie de ob&amp;acirc;r&amp;#537;ie &amp;bdquo;platonic&atilde;&amp;rdquo;, artistul plastic - care
&amp;icirc;n aprilie 1981 publicase &amp;icirc;n &amp;bdquo;Cuv&amp;acirc;ntul Rom&amp;acirc;nesc&amp;rdquo; impresiile
sale dup&atilde; lectura romanului &lt;em&gt;19 trandafiri&lt;/em&gt; &lt;strong&gt;(8)&lt;/strong&gt;-&lt;em&gt; &lt;/em&gt;
l-a &amp;icirc;ntrebat pe Mircea Eliade la Roma &amp;bdquo;care ar fi tehnica prin
care oamenii ar ob&amp;#539;ine &lt;em&gt;anamneza m&amp;acirc;ntuitoare&lt;/em&gt;&amp;rdquo; (Camilian
Demetrescu).  

&lt;br&gt;


Sesiz&amp;acirc;nd
c&atilde; interlocutorul s&atilde;u a trecut cu vederea faptul c&atilde; &amp;bdquo;tehnicile
de evadare&amp;rdquo; (M.E.) enum&atilde;rate &amp;icirc;n romanul terminat &amp;icirc;n 1979 nu erau
noi, ele fiind perfect validate &lt;strong&gt;(9)&lt;/strong&gt; de timp, academicianul
Eliade a consemnat pe 9 septembrie 1981 regretul s&atilde;u c&atilde; &amp;bdquo;e prea
obosit ca s&atilde;-i explice, cum ar fi vrut, anumite &amp;icirc;n&amp;#539;elesuri din &lt;em&gt;19
trandafiri&lt;/em&gt;&amp;rdquo; &lt;strong&gt;(10)&lt;/strong&gt;.
&lt;br&gt;


Dac&atilde;
n-ar fi fost at&amp;acirc;t de obosit, poate i-ar fi vorbit de marea sa
admira&amp;#539;ie pentru p&atilde;rintele psihanalizei care a avut o &amp;icirc;nt&amp;acirc;ietate
absolut&atilde; &amp;icirc;n ce prive&amp;#537;te interesul manifestat fa&amp;#539;&atilde; de vise &amp;#537;i de
domeniul incon&amp;#537;tientului.  

&lt;br&gt;


Cu
ani &amp;icirc;n urm&atilde;, c&amp;acirc;nd fusese invitat s&atilde; &amp;#539;in&atilde; &amp;bdquo;Freud Memorial
Lecture&amp;rdquo; &lt;strong&gt;(11)&lt;/strong&gt;, profesorul Mircea Eliade spusese &amp;icirc;n
conferin&amp;#539;a sa c&atilde; succesul psihanalizei lui Freud &amp;#537;i al
ocultismului s-ar datora  &amp;bdquo;speran&amp;#539;ei omului modern &amp;icirc;ntr-o
&lt;u&gt;re-&amp;icirc;nnoire spiritual&atilde;&lt;/u&gt; care s&atilde;-i reveleze sensul &amp;#537;i
justificarea existen&amp;#539;ei&amp;rdquo;.
&lt;br&gt;


Dintr-o
conversa&amp;#539;ie cu un student pasionat de &amp;icirc;nnoirea teatrului,
dramaturgul Mircea Eliade a aflat (cu surprindere! ) c&atilde; o component&atilde;
- s&atilde;-i spunem ocult&atilde; -a unui fel de &amp;bdquo;yoga&amp;rdquo; ar fi avut &amp;ndash;&amp;icirc;n
opinia studentului - darul s&atilde; transforme teatrul studen&amp;#539;esc &amp;icirc;ntr-un
&amp;bdquo;exerci&amp;#539;iu spiritual&amp;rdquo; care sudeaz&atilde; jocul actorilor repet&amp;acirc;nd
piesa &lt;em&gt;Don Carlos&lt;/em&gt; &amp;bdquo;dup&atilde;&amp;rdquo; &amp;#537;i nu &amp;bdquo;de Schiller&amp;rdquo;, piesa
fiind prezentat&atilde; publicului &amp;icirc;n forma unui spectacol care &amp;bdquo;ar
sem&atilde;na unui dans exotic&amp;rdquo; (M. Eliade, &lt;em&gt;Jurnal&lt;/em&gt;)

Dansul studen&amp;#539;ilor americani - &amp;bdquo;controlat printr-un fel de yoga&amp;rdquo;
- ar fi adus &amp;icirc;ntreaga trup&atilde; de actori la o &amp;bdquo;comunitate
psiho-fizic&atilde;&amp;rdquo;, a&amp;#537;a cum actorii &amp;#537;i-ar dori s&atilde; se &amp;icirc;nt&amp;acirc;mple &amp;#537;i
cu cei din public. Actorul amator, student la Antropologie, i-a mai
spus faimosului profesor familiarizat  din tinere&amp;#539;ea sa cu &lt;u&gt;filosofia
yoga&lt;/u&gt; c&atilde; percepe &amp;bdquo;agresivitatea s&atilde;lii, c&atilde;ci spectatorii
reac&amp;#539;ioneaz&atilde; instinctiv &amp;icirc;n fa&amp;#539;a izol&atilde;rii egoiste, &lt;u&gt;beatifice&lt;/u&gt;,
a celor de pe scen&atilde;&amp;rdquo; (&lt;em&gt;Jurnal&lt;/em&gt;, vol. I, p.602). 

&lt;br&gt;


Pasionat
la r&amp;acirc;ndul s&atilde;u de subiectul discu&amp;#539;iei, profesorul Mircea Eliade a
&amp;icirc;ndreptat discu&amp;#539;ia pe terenul ferm al ideii de timp concentrat al
spectacolului (&amp;#537;i al literaturii), timp care poate fi imaginat 
asemenea unei ie&amp;#537;iri din timpul istoric spre a p&atilde;trunde &amp;icirc;ntr-un
alt ritm temporal. Renumitul savant a f&atilde;cut &amp;#537;i o paralel&atilde; &amp;icirc;ntre
conceptul de &lt;em&gt;karma&lt;/em&gt; &amp;#537;i jocul actoricesc care-l &amp;bdquo;purific&atilde;&amp;rdquo;
pe cel care actualizeaz&atilde; multiple destine  si o larg&atilde; diversitate
de tipuri umane.
&lt;br&gt;


&lt;br&gt;


Note:
&lt;ol&gt;&lt;li&gt;
	Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;O conversa&amp;#539;ie cu Chat GPT&lt;/em&gt;,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=lNu_Et7gbkU&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=lNu_Et7gbkU&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;,
	vezi &amp;#537;i Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;O nou&atilde; manipulare: persoane
	descrise de inchizi&amp;#539;ie &amp;#537;i nu men&amp;#539;ionate de utilizatori,&lt;/em&gt; &amp;icirc;n
	&amp;bdquo;Tribuna&amp;rdquo;, Cluj-Napoca, nr. 553 din 2025. 
	&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	Spre a aten&amp;#539;iona cititorul c&atilde; tema dialogului &lt;em&gt;Parmenide&lt;/em&gt;
	&amp;#539;ine (din punct de verere practic &amp;#537;i teoretic) de domeniul
	&lt;u&gt;sacrului&lt;/u&gt;, Platon recurge la dou&atilde; subterfugii:  &amp;Icirc;n primul
	r&amp;acirc;nd, ca s&atilde; arate c&atilde; va fi vorba &amp;#537;i de o experien&amp;#539;&atilde; personal&atilde;,
	c&atilde; dialogul &lt;em&gt;Parmenide&lt;/em&gt; nu este de &amp;icirc;n&amp;#539;eles dec&amp;acirc;t pentru cei
	sc&atilde;pa&amp;#539;i de &amp;icirc;nl&atilde;n&amp;#539;uiri &amp;#537;tiute &amp;#537;i ne&amp;#537;tiute, respectiv c&atilde;
	dialogul &amp;icirc;i vizeaz&atilde; pe cei pu&amp;#539;ini care au avut acces la
	cunoa&amp;#537;terea dinafara pe&amp;#537;terii vag luminat&atilde; de flac&atilde;ra unui foc, 
	filosoful grec invoc&atilde; &amp;icirc;n prolog rubedenii apropiate, doi fra&amp;#539;i
	buni &amp;#537;i un frate vitreg (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Mistica
	Platonic&atilde; a particip&atilde;rii la divina lume a Ideilor,&lt;/em&gt; Slobozia,
	1999, 360 de pagini,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://catalog.loc.gov/vwebv/search?searchCode=LCCN&amp;searchArg=00437362&amp;searchType=1&amp;permalink=y&quot;&gt;https://catalog.loc.gov/vwebv/search?searchCode=LCCN&amp;amp;searchArg=00437362&amp;amp;searchType=1&amp;amp;permalink=y&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	 ).  Al doilea subterfugiu pentru indicarea domeniului cunoa&amp;#537;terii
	noetice const&atilde; &amp;icirc;n povestirea indirect&atilde;, cam la a treia m&amp;acirc;n&atilde;, a
	unei conversa&amp;#539;ii &amp;icirc;nt&amp;acirc;mplat&atilde; cu ani &amp;icirc;n urm&atilde; &amp;icirc;ntre Parmenide &amp;#537;i
	Zenon. Intre ce s-a discutat de mult &amp;#537;i ce relateaz&atilde; Platon &amp;icirc;n
	dialogul s&atilde;u, &amp;icirc;ntervine o prim&atilde; estompare a adev&atilde;rului prin
	pierderea pe care o aduce cu sine trecerea timpului. Ea se adaug&atilde;
	alter&atilde;rii dialogului &amp;#539;inut minte de Pythodoros, t&amp;acirc;n&atilde;rul care-l
	frecventase pe Zenon. Pe c&amp;acirc;nd Antifon era la r&amp;acirc;ndul s&atilde;u un t&amp;acirc;n&atilde;r
	preocupat de domeniul filosofiei, Pythodoros i-a povestit ce
	memorase din discu&amp;#539;ie. Ajuns &amp;icirc;ntre timp un fierar &amp;icirc;naintat &amp;icirc;n
	v&amp;acirc;rst&atilde;, Antifon este cel de la care urmeaz&atilde; a asculta dialogul
	despre t&amp;acirc;n&atilde;rul Socrate, Zenon &amp;#537;i b&atilde;tr&amp;acirc;nul Parmenide, pasiona&amp;#539;ii
	de filosofie  care au venit din Klazomene la Atena exact &amp;icirc;n acest
	scop (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Idei dintr-un PROLOG &amp;#537;i
	Teoria Platonic&atilde; a Ideilor&lt;/em&gt;,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/05/platon-prolog.pdf&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/05/platon-prolog.pdf&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	). 
	&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	Richard Price despre &lt;em&gt;Efectul Rashomon sau Adev&atilde;rul despre
	moartea lui Mircea Vulc&atilde;nescu&lt;/em&gt;, de Isabela Vasiliu-Scraba,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=2Pp2HIE9NoU&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=2Pp2HIE9NoU&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
		&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	Isabela Vasiliu-Scraba,&lt;em&gt; Mircea Vulc&atilde;nescu despre epica
	spiritualit&atilde;&amp;#539;ii la Mircea Eliade&lt;/em&gt;, &amp;icirc;n &amp;bdquo;Acolada&amp;rdquo;, Satu
	Mare, , noiembrie 2022,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/03/2022-acolada-nr.11-12.pdf&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/03/2022-acolada-nr.11-12.pdf&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
		&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;&amp;bdquo;Fenomenologia&amp;rdquo; plagiatorului G.
	Liiceanu&lt;/em&gt;, &amp;icirc;n &amp;bdquo;Tribuna&amp;rdquo;, Cluj, nr. 554 din 2025,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/02/tribuna554-9-11.pdf&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/02/tribuna554-9-11.pdf&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	 
	&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;&amp;Icirc;n contra curentului despre teologia
	mor&amp;#539;ii lui Dumnezeu&lt;/em&gt; (piesa &amp;bdquo;Adio!&amp;rdquo; de Mircea Eliade, partea
	&amp;icirc;nt&amp;acirc;ia a comentariului literar), &amp;icirc;n &amp;bdquo;Tribuna&amp;rdquo;, Cluj, nr. 573
	din 2026.&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Mircea&lt;/em&gt; &lt;em&gt;Eliade despre
	neo-platonismul din arta lui Camilian&lt;/em&gt; &lt;em&gt;Demetrescu&lt;/em&gt;, &amp;icirc;n
	&amp;bdquo;Tribuna&amp;rdquo;, Cluj, nr. 264 din 2013,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/01/tribuna264-28.pdf&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/01/tribuna264-28.pdf&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
		&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	Recenzia din revista canadian&atilde; a fost inclus&atilde; de artistul &amp;#537;i
	scriitorul Camilian Demetrescu &amp;icirc;n primul s&atilde;u volum de memorii
	intitulat &lt;em&gt;Exilul&lt;/em&gt; .&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Ezoterism ortodox&lt;/em&gt; , &amp;icirc;n &amp;bdquo;Tribuna&amp;rdquo;,
	Cluj, nr. 563 din 2026,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/05/ezoterisme-guenon.pdf&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/05/ezoterisme-guenon.pdf&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
		&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Alt&atilde; lume cu reprezentan&amp;#539;i invizibili
	pentru oamenii de r&amp;acirc;nd&lt;/em&gt; Despre &amp;bdquo;19 TRANDAFIRI&amp;rdquo; de M.Eliade)
	&amp;icirc;n &amp;bdquo;Tribuna&amp;rdquo;, Cluj, nr. 532 din 2024,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/02/tribuna532-7-9.pdf&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/02/tribuna532-7-9.pdf&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;,
	sau, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=hDJIsMn-WEE&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=hDJIsMn-WEE&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	  
	&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Mircea Eliade invitat s&atilde; &amp;#539;in&atilde; &amp;bdquo;Freud
	Memorial Lecture&amp;rdquo;&lt;/em&gt;, &amp;icirc;n &amp;bdquo;Tribuna&amp;rdquo;, Cluj, nr. 541 din 2025,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2025/12/eliade-freud-memorial-tribuna-541net-7-8.pdf&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2025/12/eliade-freud-memorial-tribuna-541net-7-8.pdf&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	 , sau, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=VpR6IWvM5ag&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=VpR6IWvM5ag&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;&lt;/li&gt;&lt;/ol&gt;
&lt;br&gt;


Autoare:
Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=JOyCYIhLcJw&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=JOyCYIhLcJw&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
Sursa:

&lt;br&gt;


PREZENTARE
2
&lt;br&gt;


PREZENTARE
(partea 2a)
Pentru
c&atilde; se adreseaz&atilde; omului modern a c&atilde;rui religiozitate s-a retras &amp;icirc;n
sub-con&amp;#537;tient, Mircea Eliade imagineaz&atilde; &amp;icirc;n 1964 nuvela ADIO! (vezi
partea 4a a exegezei: Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Interesul pentru
nesemnificativ &amp;icirc;n nuvela &amp;bdquo;Adio!&amp;rdquo;&lt;/em&gt;,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=byadD_MFS5w&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=byadD_MFS5w&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
) cu un spectacol teatral pe teme religioase ca &amp;icirc;nt&amp;acirc;mplat &amp;icirc;n
universul oniric (vezi prima parte despre piesa &amp;bdquo;Adio!&amp;rdquo;: Isabela
Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;&amp;Icirc;n contra curentului despre teologia mor&amp;#539;ii lui
Dumnezeu&lt;/em&gt;, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=3xuUUcj0dco&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=3xuUUcj0dco&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
). Acoperit&atilde; cu  multiple v&atilde;luri (vezi partea 3a: Isabela
Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Simbolismul ini&amp;#539;erii indiene &amp;icirc;n &amp;bdquo;Adio!&amp;rdquo; de
Mircea Eliade&lt;/em&gt;, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=FmzMJKzvBSo&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=FmzMJKzvBSo&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
), cam &amp;icirc;n felul dialogurilor &amp;icirc;n care Platon poveste&amp;#537;te indirect o
povestire aflat&atilde; de un personaj de la un altul, Mircea Eliade nu
uit&atilde; a oferi cititorului un foarte important indiciu: Anume c&atilde;
&amp;bdquo;autorul nu mai &amp;#539;ine seam&atilde; de cortin&atilde;&amp;rdquo; (M.Eliade), de ca &amp;#537;i
cum &amp;icirc;ntre lumea de dincolo &amp;#537;i lumea de aici &amp;bdquo;nu exist&atilde; hotar&amp;rdquo;
cum scria Mircea Vulc&atilde;nescu. Pe scen&atilde; sund condensate experien&amp;#539;e
religioase an-istorice &amp;bdquo;retr&atilde;ite&amp;rdquo; de actori. Ceea ce nu &amp;icirc;nseamn&atilde;
c&atilde; sala de spectacol ar deveni, vezi Doamne, &amp;bdquo;locul de p&atilde;trundere
&amp;icirc;ntr-o alt&atilde; lume&amp;rdquo;, cum gre&amp;#537;it scrisese &amp;icirc;n &amp;bdquo;Rom&amp;acirc;nia literar&atilde;&amp;rdquo;
(din ian. 2003) un critic literar comunist (Alex. &amp;#536;tef&atilde;nescu) citat
de wikipedistul &amp;bdquo;Donarius&amp;rdquo; (oare Gabriel Liiceanu?) la fi&amp;#537;a &lt;u&gt;de
stupid&atilde; prezentare&lt;/u&gt; &amp;icirc;n Wikipedia rom&amp;acirc;neasc&atilde; a nuvelei &lt;em&gt;Adio!&lt;/em&gt;

&amp;Icirc;n
enciclopedia on-line, probabil acela&amp;#537;i Donarius, un wikipedist cu
mai multe clone (precum Accipiter GentilisQ, Pafsanias, MyComp, etc.,
oare G. Liiceanu?)  a plasat prostia c&atilde; tematica central&atilde; a
povestirii ar fi &amp;bdquo;revitalizarea sacrului &amp;#537;i a timpului mitic prin
intermediul spectacolului&amp;rdquo; (accesare din 22 iunie 2026).  Ca &amp;#537;i
inteligen&amp;#539;a artificial&atilde; programat&atilde; s&atilde; repete inep&amp;#539;iile din
Wikipedia, &amp;bdquo;Donarius&amp;rdquo; (oare Gabriel Liiceanu?) e la fel de lipsit
de discern&atilde;m&amp;acirc;nt. C&atilde;ci wikipedistul (dornic s&atilde;-i apar&atilde; clonele
peste tot) nu &amp;#537;i-a pus o simpl&atilde; &amp;icirc;ntrebare: &amp;bdquo;Cum poate s&atilde;
ac&amp;#539;ioneze asupra publicului o &lt;u&gt;revitalizare a sacrului&lt;/u&gt;
desf&atilde;&amp;#537;urat&atilde; pe scena de dincolo de cortina r&atilde;mas&atilde; neridicat&atilde;?
(vezi, partea 2a: Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Nuvela supra-realist&atilde; 
- &amp;bdquo;Adio!&amp;rdquo;, de Mircea Eliade - &amp;#537;i neputin&amp;#539;ele wikipedistului
&amp;bdquo;Donarius&amp;rdquo;&lt;/em&gt;, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=g2pfJZ4lJF8&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=g2pfJZ4lJF8&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;).
&lt;br&gt;


&lt;br&gt;


&lt;br&gt;


&lt;br&gt;


&lt;br&gt;


&lt;br&gt;


Texte
despre Mircea Eliade scrise de Isabela Vasiliu-Scraba
(&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/articole/timpul-amintirii/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/articole/timpul-amintirii/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 ): 

1.
Despre Noaptea de S&amp;acirc;nziene,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/2noaptea-de-sanziene-eliade-isabela-vasiliu-scraba/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/2noaptea-de-sanziene-eliade-isabela-vasiliu-scraba/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 

2.
Despre &amp;#536;an&amp;#539;urile, sau, Timpul fermecat al mor&amp;#539;ii mioritice,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/Santurile-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/Santurile-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
, sau, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=MR-JRlStEhs&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=MR-JRlStEhs&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;

3.
Despre romanul Pe Strada M&amp;acirc;ntuleasa,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/2strada-mantuleasa-eliade-isabela-vasiliu-scraba/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/2strada-mantuleasa-eliade-isabela-vasiliu-scraba/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 

4.
Despre La &amp;#539;ig&atilde;nci,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/1la-tiganci-eliade-isabela-vasiliu-scraba/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/1la-tiganci-eliade-isabela-vasiliu-scraba/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 

5.
Despre Domni&amp;#537;oara Christina,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/dracristina-isabela-vasiliu-scraba/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/dracristina-isabela-vasiliu-scraba/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;

6.
Despre romanul &amp;#536;arpele,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/1sarpele-isabela-vasiliu-scraba-mircea-eliade/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/1sarpele-isabela-vasiliu-scraba-mircea-eliade/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 

7.
Despre O fotografie de 14 ani,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-fotografie-mircea-eliade/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-fotografie-mircea-eliade/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
  

8.
Despre Pelerina,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-pelerina-lui-mircea-eliade/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-pelerina-lui-mircea-eliade/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;

9.
Despre Ivan,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/Ivan-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/Ivan-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 

10.
Despre 19 trandafiri, 
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-19trandafiri/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-19trandafiri/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;

11.
Despre Podul,
https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/Podul-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/

12.
Despre  Dayan,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-dayan-transparenta-matematica-a-realitatii/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-dayan-transparenta-matematica-a-realitatii/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;

13.
Despre Cele trei gra&amp;#539;ii,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/Trei-gratii-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/Trei-gratii-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;

14.
Despre Tinere&amp;#539;e f&atilde;r&atilde; tinere&amp;#539;e,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/1Tinerete-fara-tinerete-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/1Tinerete-fara-tinerete-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;

15.
I. Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade si bra&amp;#539;ul lung al inchizi&amp;#539;iei
comuniste,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabelavs-eliadewikipedii5/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabelavs-eliadewikipedii5/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;

Mircea
Eliade notase pe 16.08. 1979 teama obsedant&atilde; pe care o avea c&atilde; &amp;bdquo;al
treilea volum din  Histoire des croyances..., acest opus magnum ar
putea r&atilde;m&amp;acirc;ne ne&amp;icirc;ncheiat&amp;rdquo;. Cu ani de zile mai &amp;icirc;nainte, el &amp;icirc;i
scrisese unicului s&atilde;u discipol rom&amp;acirc;n (Sergiu Al-George) c&atilde; &amp;bdquo;va
trebui cu orice pre&amp;#539;&amp;rdquo; s&atilde; &amp;icirc;ncheie volumul III. Din fericire,
volumul III l-a putut &amp;icirc;ncheia. Din nefericire &amp;icirc;ns&atilde;, cu cel de-al
IV-lea volum, s-a &amp;icirc;nt&amp;acirc;mplat a&amp;#537;a cum &amp;icirc;l avertizase visul din 20/21
iulie c&atilde; o s&atilde; se &amp;icirc;nt&amp;acirc;mple: un &amp;#537;obolan &amp;icirc;i va m&amp;acirc;nca manuscrisul 
(&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/02/tribuna533-10-13.pdf&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/02/tribuna533-10-13.pdf&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;,
sau pe youtube, &lt;em&gt;&amp;bdquo;Sobolanul&amp;rdquo; Culianu&lt;/em&gt;,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=Qkq-Blcb8TY&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=Qkq-Blcb8TY&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 ). Se &amp;#537;tie c&atilde; serviciile secrete numeau agen&amp;#539;ii infiltra&amp;#539;i
&amp;bdquo;agen&amp;#539;i c&amp;acirc;rti&amp;#539;e&amp;rdquo;. Ioan P. Culianu, unul dintre turn&atilde;torii
renumitului savant
(&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/secuculieliade/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/secuculieliade/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
), fusese si el &amp;bdquo;un trimis al st&atilde;p&amp;acirc;nirii comuniste&amp;rdquo; (cf. Virgil
Ierunca) infiltrat pe l&amp;acirc;ng&atilde; M. Eliade. Din postura sa de turn&atilde;tor,
Culianu a avut insolen&amp;#539;a  s&atilde;-l atace pe Eliade cu acuza&amp;#539;ii
nicic&amp;acirc;nd dovedite de securi&amp;#537;to-comuni&amp;#537;ti (Mircea Eliade &amp;#537;i
detractorii s&atilde;i, 
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabelavs-eliadedetractori4/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabelavs-eliadedetractori4/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
). Acest lucru l-a &amp;icirc;ndr&atilde;znit dup&atilde; tot binele pe care i l-a f&atilde;cut
marele savant celui care a fost 12 ani asistent de rom&amp;acirc;n&atilde; la
Groningen, fiind  &amp;icirc;mpu&amp;#537;cat la Chicago &amp;icirc;n WC-ul Facult&atilde;&amp;#539;ii de
teologie ca tr&atilde;d&atilde;tor al Securit&atilde;&amp;#539;ii, nicidecum &amp;icirc;n inexistentul
birou al celui &amp;icirc;nc&atilde; neangajat la Divinity School, cum dezinformeaz&atilde;
I.A./ChatGPT, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=H4xzbWc_P1U&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=H4xzbWc_P1U&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;

&lt;br&gt;


Pe
24 martie 2023 Pafsanias (oare G. Liiceanu?) a scos pagina &amp;bdquo;Isabela
Vasiliu-Scraba&amp;rdquo; (vezi fi&amp;#537;a,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=JOyCYIhLcJw&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=JOyCYIhLcJw&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 ). Ceva mai &amp;icirc;nainte, Kun Kipcsak (oare Grigore Vida? Salariat al
lui Liiceanu &amp;#537;i asistent al Danei Jalobeanu uns Secretar &amp;#537;tiin&amp;#539;ific
al Sec&amp;#539;iei de filosofie, teologie, psihologie &amp;#537;i pedagogie a
Academiei Rom&amp;acirc;ne?) &amp;#537;tersese din Wikipedia cele 12 teze doctorat
f&atilde;c&amp;acirc;nd referise la c&atilde;r&amp;#539;ile &amp;#537;i la eseurile ei filosofice.
Obseda&amp;#539;i de Humanitas, care l-a cenzurat pe M. Eliade &amp;#537;i pe M.
Vulc&atilde;nescu
(&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-vulcanescu/contra-factum-non-valet-argumentum/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-vulcanescu/contra-factum-non-valet-argumentum/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 ), cenzorii au folosit  sintagma &amp;bdquo;presupusele ei c&atilde;r&amp;#539;i&amp;rdquo;.
&amp;Icirc;ngreunat&atilde; fiind &amp;#537;i c&atilde;utarea &amp;bdquo;google&amp;rdquo; dup&atilde; numele
scriitoarei, ei n-au mai putut afla c&atilde; volumele Isabelei
Vasiliu-Scraba ap&atilde;rute dup&atilde; 1992  pot fi citite la Washington, &amp;icirc;n
Library of Congress. Dar, bine&amp;icirc;n&amp;#539;elesc c&atilde; nu doar  &amp;icirc;n S.U.A., ci
&amp;#537;i &amp;icirc;n mari biblioteci occidentale, unde c&atilde;r&amp;#539;ile ei au ajuns pe
cale oficial&atilde;, prin schimburi inter-bibliotecare, datorit&atilde;
nivelului ideatic elevat si nu al locului de publicare: Slobozia.
Probabil fi&amp;#537;a a fost &amp;#537;tears&atilde; &amp;#537;i ca urmare a textului ei despre
confiscarea Wikipediei (
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/articole/isabelavs-wikipediaro19/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/articole/isabelavs-wikipediaro19/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
, vezi &amp;#537;i &lt;em&gt;Abuz de putere &amp;icirc;n Wikipedia&lt;/em&gt;, 
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=Ekd6UAiNrgw&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=Ekd6UAiNrgw&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
).
&lt;br&gt;


&lt;br&gt;


Din 
exegezele  Isabelei  Vasiliu-Scraba
(&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/articole/timpul-amintirii/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/articole/timpul-amintirii/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
) la beletristica lui Mircea Eliade:
1.	Despre
nuvela PODUL,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/Podul-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/Podul-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 

2.	Despre
UN OM MARE, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=ts5I_1eyaZg&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=ts5I_1eyaZg&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 

3.	Despre
&amp;#536;AN&amp;#538;URILE,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/Santurile-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/Santurile-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;

4.	Despre
IVAN,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/Ivan-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/Ivan-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 

5.	Despre
DAYAN, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=eRxjxMYGF38&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=eRxjxMYGF38&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;

6.	Despre
D-RA CHRISTINA,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/dracristina-isabela-vasiliu-scraba/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/dracristina-isabela-vasiliu-scraba/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
  

7.	
Despre GHICITOR &amp;Icirc;N PIETRE, p. I-a,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/ghicitor-in-pietre-isabela-vasiliu-scraba-mircea-eliade/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/ghicitor-in-pietre-isabela-vasiliu-scraba-mircea-eliade/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
  

8.	Supravie&amp;#539;uitea
post-mortem a lui Gavrilescu, 
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=V34plfD_qBQ&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=V34plfD_qBQ&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 

9.	Despre
LA &amp;#538;IG&Atilde;NCI, p.I-a,  &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=02HcpSBPFLQ&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=02HcpSBPFLQ&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 

10.	Ocultisme
tantrice la Serampore, p.I-a,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=QIE8q9Ycj-c&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=QIE8q9Ycj-c&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
  &amp;#537;i p.II-a, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=dFhgZxyuvrU&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=dFhgZxyuvrU&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;

11.	Despre
FOTOGRAFIA VECHE DE 14 ANI, &amp;icirc;n &amp;bdquo;Acolada&amp;rdquo;, Satu Mare, decembrie
2020,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-fotografie-mircea-eliade/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-fotografie-mircea-eliade/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 , sau, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=svjw7RVXzUc&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=svjw7RVXzUc&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;

12.	Despre
TINERE&amp;#538;E F&Atilde;R&Atilde; TINERE&amp;#538;E, p.II-a,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/2Tinerete-fara-tinerete-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/2Tinerete-fara-tinerete-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 

13.	Fake
News despre Culianu, https://www.youtube.com/watch?v=H4xzbWc_P1U
14.	Sf&amp;acirc;r&amp;#537;itul
de exil la umbra unui crin,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=2zlY0n75Cnk&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=2zlY0n75Cnk&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 

15.	Suprema
ini&amp;#539;iere a lui Zalomit, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=mzKv7znW0j4&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=mzKv7znW0j4&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 

16.	Jocul
de-a t&atilde;r&amp;acirc;mul de dincolo din romanul PE STRADA M&amp;Acirc;NTULEASA, 
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=FExH3ywhp38&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=FExH3ywhp38&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;

17.	Despre
lipsa de individualizare a c&atilde;l&atilde;ilor din PE STRADA M&amp;Acirc;NTULEASA,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=WCyM39bIJsg&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=WCyM39bIJsg&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;

18.	Andronic-
un zbur&atilde;tor de timpuri freudiene, p.I-a,
https://www.youtube.com/watch?v=_71NIXAULUM, p.II, Regina din Palatul
de cle&amp;#537;tar,  &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=IKpmQPTWt-w&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=IKpmQPTWt-w&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
  .
19.	Recuperarea
tradi&amp;#539;iei spirituale &amp;icirc;n post-istorie,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/1Tinerete-fara-tinerete-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/1Tinerete-fara-tinerete-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 , sau, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=yEW3YaZEJbo&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=yEW3YaZEJbo&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 

20.	Statul-&amp;icirc;nchisoare
&amp;#537;i artistul adev&atilde;rat,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/Uniforme-de-general-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/Uniforme-de-general-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 , sau, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=BBv0XqGDjsg&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=BBv0XqGDjsg&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 

21.	Dresa&amp;#539;i
s&atilde;-l &amp;bdquo;uite&amp;rdquo; pe Albini, 
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-19trandafiri/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-19trandafiri/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 , sau, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=HTBr9pVUMuQ&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=HTBr9pVUMuQ&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
 

22.	Despre
 NOAPTEA DE S&amp;Acirc;NZIENE, p.I-a,
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=4P994tk5vJc&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=4P994tk5vJc&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
, a II-a, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=DcYS722hldI&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=DcYS722hldI&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;

&lt;br&gt;


&lt;br&gt;


&lt;br&gt;



</description>
</item>

<item>
<title>Isabela Vasiliu-Scraba, &amp;Icirc;n contra curentului despre teologia mortii luui D</title>
<link>http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&amp;file=article&amp;sid=1638</link>
<description>&lt;div&gt;&lt;strong&gt;Isabela
Vasiliu-Scraba, &amp;Icirc;n contra curentului despre teologia mor&amp;#539;ii lui
Dumnezeu (piesa &amp;bdquo;Adio!&amp;rdquo; de Mircea Eliade)&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;strong&gt;&lt;br&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;



&lt;div&gt;&lt;strong&gt;Motto: &amp;bdquo;Cine nu-&amp;#537;i sparge capul/  cu probleme insolubile/  nu las&atilde;
&amp;icirc;n urma lui/  nicio urm&atilde;&amp;rdquo; (Horia Stamatu, 499, &lt;em&gt;Jurnal 1977&lt;/em&gt;)&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;strong&gt;&lt;br&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;


Fiind
&amp;icirc;n primul deceniu de predare la Divinity School (&lt;strong&gt;1)&lt;/strong&gt;
contemporan cu r&atilde;sp&amp;acirc;ndirea teologiei mor&amp;#539;ii lui Dumnezeu, Mircea
Eliade s-a aratat preocupat de acest subiect, la mare mod&atilde; &amp;icirc;n
deceniile cinci &amp;#537;i &amp;#537;ase, &amp;icirc;ntr-o nuvel&atilde; terminat&atilde; la Chicago &amp;icirc;n
aprilie 1959. 

&lt;br&gt;&lt;div&gt;


Este
vorba de &lt;em&gt;O fotografie veche de 14 ani&lt;/em&gt; a c&atilde;rei exegez&atilde; o
intitulasem &amp;icirc;n 2020 &amp;bdquo;Harismele duhului sf&amp;acirc;nt si O FOTOGRAFIE DE
14 ANI&amp;rdquo; (&lt;strong&gt;2&lt;/strong&gt;). Impresionat de &amp;bdquo;profunzimea transparent&atilde;&amp;rdquo;
&lt;strong&gt;(3)&lt;/strong&gt; a suitei de &amp;icirc;nt&amp;acirc;mpl&atilde;ri imaginate a se fi petrecut &amp;icirc;n
via&amp;#539;a unui american de origine rom&amp;acirc;neasc&atilde;, lui Nicu Steinhardt
&amp;bdquo;fotografia veche de 14 ani&amp;rdquo; i-a p&atilde;rut &amp;bdquo;o adev&atilde;rat&atilde;
m&atilde;rturisire de credin&amp;#539;&atilde; ortodox&atilde; &amp;#537;i rom&amp;acirc;neasc&atilde;&amp;rdquo; (&lt;em&gt;Jurnalul
fericirii&lt;/em&gt;, 1991, p. 356). C&atilde;lug&atilde;rul  de la Rohia trebuie s&atilde; fi
fost impresionat mai ales de fericita sintagm&atilde; prin care rom&amp;acirc;nul
Dumitru (de credin&amp;#539;&atilde; ortodox&atilde;) fusese &amp;icirc;n nuvel&atilde; singularizat ca
&amp;bdquo;un &amp;icirc;nt&amp;acirc;rziat pe drumul m&amp;acirc;ntuirii&amp;rdquo; (M.E.), cum &amp;icirc;nt&amp;acirc;rzia&amp;#539;i
pe acela&amp;#537;i drum s-au g&atilde;sit milioane de rom&amp;acirc;ni &amp;icirc;n 1959.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;


Dup&atilde;
opinia lui Marin Tarangul - fiu al profesoarei din Cern&atilde;u&amp;#539;i care o
ajutase pe refugiata Aspazia O&amp;#539;el Petrescu (&lt;strong&gt;4&lt;/strong&gt;) - &amp;bdquo;ortodoxia
nu este o ideologie de proclamat, ci se face prin descoperiri ascunse
a c&atilde;ror ini&amp;#539;iativ&atilde; nu ne apar&amp;#539;ine&amp;rdquo; (interviu din 2005). Ajuns
f&atilde;r&atilde; de vin&atilde; de&amp;#539;inut politic (1961- 1964), Marin Tarangul,
licen&amp;#539;iat &amp;icirc;n teologie (1959) la Institutul teologic din Sibiu, cu
experien&amp;#539;a c&atilde;p&atilde;tat&atilde; &amp;icirc;n gulagul comunist, ar fi vrut s&atilde; fac&atilde; la
Institutul Catolic din Paris o tez&atilde; de doctorat pe tema diavolului
&amp;#537;i nu i s-a permis, opt&amp;acirc;nd pentru o lucrare pe tema icoanei. &amp;Icirc;n
Wikipedia confiscat&atilde; de cei care fac reclam&atilde; himericei &amp;#536;coli de la
P&atilde;ltini&amp;#537; negat&atilde; de filosoful C-tin Noica &lt;strong&gt;(5)&lt;/strong&gt;, scriitorul
Tarangul (&lt;strong&gt;6) &lt;/strong&gt;exilat la Paris din 1979 este trecut c&atilde; ar fi
fost, pas&atilde;-mi-te, &amp;bdquo;exponent al &amp;#536;colii de la P&atilde;ltini&amp;#537;&amp;rdquo;
(accesare &amp;icirc;n 21 iunie 2026). 

&lt;br&gt;


Aflat
la o distan&amp;#539;&atilde; astronomic&atilde; de tinerii posesori de diplome, - azi
din ce &amp;icirc;n ce mai incul&amp;#539;i, fapt pentru care adopt&atilde; f&atilde;r&atilde;
discern&atilde;m&amp;acirc;nt zisa &amp;bdquo;avangard&atilde; cultural&atilde; occidental&atilde;&amp;rdquo; (M.E.)
&amp;#537;i reproduc orbe&amp;#537;te toate prostiile din Wikipedia confiscat&atilde; de o
mafie cu interese anti-rom&amp;acirc;ne&amp;#537;ti (&lt;strong&gt;7&lt;/strong&gt;) -, eruditul profesor
Mircea Eliade nu s-a al&atilde;turat modei ce avea mare trecere la  tinerii
teologi americani, &amp;#537;tiind la perfec&amp;#539;ie c&atilde; exist&atilde; &amp;bdquo;vremuri &amp;icirc;n
care nu po&amp;#539;i &amp;icirc;nainta dec&amp;acirc;t &amp;icirc;n contra curentului&amp;rdquo; (M.E.). 

&lt;br&gt;


Pozi&amp;#539;ia
sa &amp;icirc;n contratimp cu moda zilei s-a v&atilde;zut nu numai &amp;icirc;n povestirea &lt;em&gt;O
fotografie veche de 14 ani &lt;/em&gt; &amp;icirc;n care a eviden&amp;#539;iat &lt;u&gt;fa&amp;#539;a
lucr&atilde;toare&lt;/u&gt; a lui Dumnezeu, ca &amp;bdquo;fiin&amp;#539;&atilde; f&atilde;c&atilde;toare a toate,
Cel care poate face &amp;#537;i desface toate&amp;rdquo;, cum scria &amp;#537;i g&amp;acirc;nditorul
cre&amp;#537;tin Mircea Vulc&atilde;nescu (&lt;strong&gt;8&lt;/strong&gt;) ucis cu premeditare &amp;icirc;n
temni&amp;#539;a Aiudului.
&lt;br&gt;


Distan&amp;#539;a
pe care renumitul profesor o luase fa&amp;#539;&atilde; de moda atras&atilde; de formula
lui Nietzsche (ini&amp;#539;iatorul sloganului mor&amp;#539;ii lui Dumnezeu)  apare
&amp;#537;i &amp;icirc;n textul &lt;em&gt;Note for a Dialogue&lt;/em&gt; (in: I. B. Cobb, ed., &lt;em&gt;The
Theology of Altizer. Critique and Reponse&lt;/em&gt;, Philadelphia, 1970) 
prin care filosoful Eliade a &amp;icirc;ncercat s&atilde; eviden&amp;#539;ieze  grosolanele
erori de interpretare din volumul &lt;em&gt;Mircea Eliade and the Dialectic
of the Sacred&lt;/em&gt;, publicat &amp;icirc;n 1963 de un reduc&amp;#539;ionist pus pe
descoperirea &lt;u&gt;profanului&lt;/u&gt; &amp;icirc;n sacru (&lt;strong&gt;9&lt;/strong&gt;). 

&lt;br&gt;


Demonstr&amp;acirc;nd
o total&atilde; ne&amp;icirc;n&amp;#539;elegere a g&amp;acirc;ndirii prestigiosului istoric al
religiilor privitoare la &lt;u&gt;dialectica sacrului&lt;/u&gt; (vezi Mircea
Eliade, &lt;em&gt;The Sacred and the Profane. The Nature of Religion&lt;/em&gt;,
1959, 254 p.), viziune al c&atilde;rei miez &amp;#537;i originalitate const&atilde; &amp;icirc;n
faptul c&atilde; &lt;u&gt;sacrul devine criptic&lt;/u&gt; odat&atilde; cu manifestarea sa &amp;icirc;n
profan, cartea (semnalat&atilde; de savantul Mircea Eliade ca induc&amp;acirc;nd &amp;icirc;n
eroare cititorii  fusese scris&atilde; de un fost elev (&lt;strong&gt;10&lt;/strong&gt;) al
predecesorului s&atilde;u de la Chicago, acel profesor de origine evreiasc&atilde;
familiariz&amp;acirc;ndu-&amp;#537;i studen&amp;#539;ii americani cu opera &amp;#537;tiin&amp;#539;ific&atilde; a
lui Mircea Eliade (&lt;strong&gt;11&lt;/strong&gt;). 

&lt;br&gt;


Din
&lt;em&gt;Notele pentru dialog&lt;/em&gt;, clujanul Adrian Marino &lt;u&gt;decupeaz&atilde;&lt;/u&gt;
sintagma de &amp;bdquo;metod&atilde; hermeneutic&atilde;&amp;rdquo;. 

Pomenindu-l
la tot pasul pe doctorandul Ioan Petru Culianu cu modesta lui
compila&amp;#539;ie despre Eliade (Asissi, 1978), autorul &lt;em&gt;Hermeneuticii
lui Mircea Eliade&lt;/em&gt; (Cluj, 1980) se specializase &amp;icirc;n truncheri de
fraze pentru a scrie pe placul proletculti&amp;#537;tilor &amp;#537;i a
neo-proletculti&amp;#537;tilor. 

Cu
atare &amp;icirc;ndem&amp;acirc;nare, criticul clujan - &amp;bdquo;trimis al st&atilde;p&amp;acirc;nirii
comuniste&amp;rdquo; ca &amp;#537;i turn&atilde;torul Ioan Petru Culianu&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;grabnic
l&atilde;ud&atilde;tor al nereu&amp;#537;itului volum scos de Editura Dacia din Cluj &amp;icirc;n
1980 -,  &lt;u&gt;mai decupase&lt;/u&gt; din afirma&amp;#539;ia privitoare la o
&amp;bdquo;hermeneutic&atilde; sistematic&atilde; a SACRULUI &amp;#537;i a manifest&atilde;rilor sale
istorice&amp;rdquo; (M.E.) termenul de &amp;bdquo;hermeneutic&atilde;&amp;rdquo;. 

&lt;br&gt;


Fiind
vorba de un cuv&amp;acirc;nt sinonim cu interpretare, descifrare, exegez&atilde;,
&amp;icirc;n&amp;#539;elegere, Adrian Marino se m&amp;acirc;ndre&amp;#537;te c&atilde; ar fi descoperit &amp;icirc;n
opera lui Mircea Eliade dou&atilde; &amp;bdquo;sensuri majore&amp;rdquo;, din care cel
de-al doilea - &amp;bdquo;eviden&amp;#539;ierea valorilor religioase &lt;u&gt;preistorice&lt;/u&gt;&amp;rdquo;
(A.M.)-  are o component&atilde; legat&atilde; de timp pentru c&atilde; e scos din
volumul &lt;em&gt;De Zalmoxis a Gengis-Khan. Etudes comparatives sur les
religions et le folklore de la Dacie et de l&amp;rsquo;europe orientale
&lt;/em&gt;(Paris, 1970, 252p.)&lt;em&gt; &lt;/em&gt;&amp;#537;i pentru c&atilde; proletculti&amp;#537;tii cu
putere de decizie l-au tot acuzat pe &amp;bdquo;cel mai mare istoric al
religiilor din secolul XX&amp;rdquo; c&atilde; ar fi avut &amp;laquo;inten&amp;#539;ia declarat&atilde; de
a for&amp;#539;a o &amp;icirc;ntoarcere a culturii europene la p&atilde;g&amp;acirc;nismul
pre-cre&amp;#537;tin&amp;raquo; (vezi Isabela Vasiliu-Scraba,  &lt;em&gt;Mircea Eliade &amp;#537;i
detractorii s&atilde;i&lt;/em&gt;). 

&lt;br&gt;


&amp;Icirc;n
fapt, al doilea &amp;bdquo;sens major&amp;rdquo; descoperit de cel g&atilde;zduit la Paris
de academicianul Mircea Eliade (&lt;em&gt;Via&amp;#539;a unui om singur&lt;/em&gt;,
Polirom, 2010, p. 193) se suprapune peste primul, respectiv peste
sensul de &amp;bdquo;&amp;icirc;n&amp;#539;eles al realit&atilde;&amp;#539;ilor ultime&amp;rdquo; (M.E.), realit&atilde;&amp;#539;i
 care nu pot fi dec&amp;acirc;t &amp;bdquo;valorile religioase&amp;rdquo; (M.E.).
&lt;br&gt;


Dup&atilde;
ce-i solicitase criticului clujan (complet lipsit de cultur&atilde;
filosofic&atilde;) volumul despre Eliade, Constantin Noica (&lt;strong&gt;12&lt;/strong&gt;)
ajuns pe la pagina treizeci &amp;#537;i citind probabil despre cele dou&atilde;
sensuri majore descoperite de Adrian Marino, s-a debarasat de carte,
oferindu-i-o lui Marius Ghica (ibid., p. 137). 

&lt;br&gt;


In
anul 1964 Profesorul Mircea Eliade a conceput piesa &lt;em&gt;Adio!&lt;/em&gt;
centrat&atilde; mai pu&amp;#539;in pe ideile ne&amp;icirc;n&amp;#539;elese de adeptul teologiei
mor&amp;#539;ii lui Dumnezeu care-&amp;#537;i &amp;icirc;nchipuise c&atilde; &amp;icirc;i este discipol &amp;icirc;n
calitatea sa de cititor  &amp;icirc;n gol al fundamentalei lucr&atilde;ri eliade&amp;#537;ti
despre &lt;em&gt;Sacru &amp;#537;i Profan &lt;/em&gt;(&amp;icirc;n francez&atilde;, Paris, Gallimard,1956,
a doua edi&amp;#539;ie &amp;icirc;n 1975), &amp;#537;i al altor volume scrise de &amp;bdquo;cel mai
&lt;u&gt;apreciat&lt;/u&gt; istoric al religiilor din America&amp;rdquo; cum notase at&amp;acirc;t
Mac Ricketts c&amp;acirc;t &amp;#537;i Alen Douglas &lt;strong&gt;(13&lt;/strong&gt;).  

&lt;br&gt;


Axat&atilde;
pe observa&amp;#539;ia dup&atilde; care o &lt;u&gt;experien&amp;#539;&atilde; religioas&atilde;&lt;/u&gt; profund&atilde;
&amp;#537;i autentic&atilde; reg&atilde;se&amp;#537;te &lt;u&gt;an-istoricul&lt;/u&gt;, adic&atilde; &lt;u&gt;primordialul&lt;/u&gt;
de dincolo de timp, piesa &lt;em&gt;Adio! &lt;/em&gt;, - asemeni dialogurilor &amp;icirc;n
care Platon poveste&amp;#537;te indirect o povestire aflat&atilde; de un personaj
de la un altul (&lt;strong&gt;14&lt;/strong&gt;) -, este, &amp;icirc;n felul ei, un teatru &amp;icirc;n
teatru, desf&atilde;&amp;#537;urat dincoace &amp;#537;i dincolo de cortina pe care
spectatorii sper&atilde; &amp;icirc;n zadar s&atilde; o vad&atilde; ridicat&atilde;. 

&amp;bdquo;Acolo
e un prag/  dincolo izvorul/ &amp;#537;i ceea ce curge/  nu curge, nu st&atilde; ci
E.&amp;rdquo; &amp;ndash; scria poetul Horia Stamatu &amp;icirc;n &lt;em&gt;Jurnal 1977&lt;/em&gt; (546).
 

Faptul
c&atilde; ne este prezentat&atilde; o experien&amp;#539;&atilde; religioas&atilde; autentic&atilde; se
poate ghici din imaginea fetei &amp;icirc;nc&atilde;tu&amp;#537;ate &lt;strong&gt;(15) &lt;/strong&gt;ale c&atilde;rei
lan&amp;#539;uri se desfac de la sine odat&atilde; cu momentul &amp;icirc;n care fata se
treze&amp;#537;te. 

&lt;br&gt;


&lt;br&gt;


In
piesa r&atilde;mas&atilde; complet ne&amp;icirc;n&amp;#539;eleas&atilde; la vremea proletcultismului &amp;#537;i
a neo-proletcultismului f&atilde;c&amp;acirc;nd &amp;bdquo;din persecu&amp;#539;ie o arm&atilde; pentru
distrugerea elitelor&amp;rdquo; (cf. Mihai D. Sturdza), desp&atilde;r&amp;#539;irea dintre
lumea de dincolo - unde &amp;bdquo;timpul curge altfel&amp;rdquo; (vezi &lt;em&gt;Adio!&lt;/em&gt;
&amp;icirc;n vol. Mircea Eliade, &lt;em&gt;&amp;Icirc;n curte la Dionis&lt;/em&gt;, Bucure&amp;#537;ti, 1981,
pp. 162) -, &amp;#537;i existen&amp;#539;a desf&atilde;&amp;#537;urat&atilde; &amp;icirc;n timpul istoric este
marcat&atilde; de respectiva cortin&atilde;.
&lt;br&gt;


Socratele
platonic g&atilde;sea parteneri de discu&amp;#539;ie plimb&amp;acirc;ndu-se prin cetatea
Atenei &amp;#537;i intr&amp;acirc;nd &amp;icirc;n vorb&atilde; cu tinerii care se credeau &amp;icirc;n
antichitate la fel de &amp;#537;tiutori cum se cred &amp;#537;i tinerii din
&amp;bdquo;genera&amp;#539;ia copy-paste&amp;rdquo;, oferind cu promptitudine - &amp;icirc;n
discu&amp;#539;iile pe teme culturale-  copia opiniilor prefabricate &amp;#537;i de
aceea plasate mai la vedere pe internet. 

&lt;br&gt;


Contactul
inter-uman din vechea Aten&atilde; f&atilde;cea &amp;icirc;ns&atilde; posibil dialogul, a&amp;#537;a cum
dialogat cu studen&amp;#539;ii din public se deruleaz&atilde; &amp;#537;i scenariul
dramatic intitulat &lt;em&gt;Adio!&lt;/em&gt; &amp;ndash; pies&atilde; care ar fi fost g&amp;acirc;ndit&atilde;
de un specialist &amp;icirc;n istoria religiilor, de o autoritate care nu
poate fi redus&atilde; la t&atilde;cere cu cine &amp;#537;tie ce prostie g&atilde;sit&atilde; &amp;icirc;n
Wikipedia confiscat&atilde; de analfabe&amp;#539;i func&amp;#539;ionali, Wikipedie cu care
este programat&atilde; &amp;#537;i zisa inteligen&amp;#539;&atilde; artificial&atilde; (&lt;strong&gt;16&lt;/strong&gt;). 

&lt;br&gt;


&amp;Icirc;n
plus, tinerii amatori de piese de teatru axate pe &amp;bdquo;via&amp;#539;&atilde;, idei,
imagina&amp;#539;ie&amp;rdquo; (p.163) se auto-prezint&atilde; ca &amp;bdquo;un public preg&atilde;tit&amp;rdquo;
&amp;icirc;ntruc&amp;acirc;t ei au citit &amp;icirc;n vacan&amp;#539;a de var&atilde; &amp;bdquo;c&atilde;r&amp;#539;i grele&amp;rdquo;.
Lucru aproape de neconceput &amp;icirc;n zilele noastre &amp;icirc;n care studen&amp;#539;ii
sunt sf&atilde;tui&amp;#539;i chiar de profesorii lor s&atilde; utilizeze inteligen&amp;#539;a
artificial&atilde; programat&atilde; &amp;ndash; &amp;icirc;n domeniul cultural -cu uimitoare
nerozii postate &amp;icirc;n Wikipedia pentru o c&amp;acirc;t mai grabnic&atilde; sp&atilde;lare de
creier &lt;strong&gt;(17&lt;/strong&gt;).  

&lt;br&gt;


O
actri&amp;#539;&atilde; ap&atilde;rut&atilde; furtunos din spatele cortinei, de unde se tot aud
sunete nedeslu&amp;#537;ite, spune studen&amp;#539;ilor deveni&amp;#539;i ner&atilde;bd&atilde;tori &amp;#537;i
prea g&atilde;l&atilde;gio&amp;#537;i c&atilde; au uitat unde se afl&atilde;  (i.e. &amp;icirc;ntr-un &amp;bdquo;templu&amp;rdquo;
al artei, al limbajului indirect, simbolic) &amp;#537;i, dac&atilde; nu pot urm&atilde;ri
spectacolul, pot ie&amp;#537;i din sal&atilde; &amp;icirc;n v&amp;acirc;rful picioarelor pentru a-&amp;#537;i
recupera banii de bilete de la cas&atilde;. 

&lt;br&gt;


&amp;Icirc;naintea
actri&amp;#539;ei ap&atilde;ruse dintr-un col&amp;#539; neprecizat un b&atilde;rbat
&amp;icirc;ndrept&amp;acirc;ndu-se melancolic spre scen&atilde;, spre a ruga publicul  - care
aplauda furtunos, crez&amp;acirc;nd c&atilde; astfel va determina &amp;icirc;nceperea
spectacolului -, s&atilde; fac&atilde; lini&amp;#537;te. C&atilde;ci f&atilde;r&atilde; lini&amp;#537;te nimic din
cele &amp;icirc;nt&amp;acirc;mplate pe scena de dincolo de cortin&atilde; nu pot fi auzite,
cum nu va fi auzit nici monologul s&atilde;u din &lt;u&gt;actul doi&lt;/u&gt; pe care-l
va &amp;#537;opti pe scen&atilde; nev&atilde;zut. 

Dac&atilde;
publicul r&amp;acirc;de prea tare, aplaud&atilde; prea zgomotos &amp;#537;i bate din
picioare ca s&atilde; se ridice cortina  &amp;bdquo;se aude &amp;#537;i dincolo de cortin&atilde;&amp;rdquo;
(M.E.). 

&lt;br&gt;


Tot
el le explic&atilde; celor care vocifereaz&atilde; - cer&amp;acirc;nd se se vorbeasc&atilde; mai
tare- c&atilde; spectacolul &amp;icirc;ncepuse la ora programat&atilde;, f&atilde;r&atilde; ca ei s&atilde;
fi prins de veste. E adev&atilde;rat c&atilde; acel &lt;em&gt;adio&lt;/em&gt; de r&atilde;mas bun a
m&atilde;rit distan&amp;#539;a dintre cei din timpul istoric &amp;#537;i Zeul a c&atilde;rui
esen&amp;#539;ial&atilde; caracteristic&atilde; a r&atilde;mas transcenden&amp;#539;a. Dar rela&amp;#539;iile
dintre lumea de aici &amp;#537;i lumea de dincolo nu sunt total rupte. La
mari catastrofe, prin intermediari apropia&amp;#539;i de Zeul transcendent
(precum stare&amp;#539;ul ieromonah Arsenie Boca, Sf&amp;acirc;ntul de la S&amp;acirc;mb&atilde;ta),
oamenii apeleaz&atilde; totu&amp;#537;i la ajutorul &lt;u&gt;Zeului retras&lt;/u&gt;, cum
explic&atilde;  faimosul filosof al religiilor &amp;icirc;n fi&amp;#537;a despre &lt;em&gt;Deus
otiosus&lt;/em&gt; (&lt;strong&gt;18) &lt;/strong&gt;cuprins&atilde; &amp;icirc;ntr-unul din cele 16 volume ale
&lt;em&gt;Enciclopediei Religiilor&lt;/em&gt; (1987) pe care ilustrul profesor
Mircea Eliade a coordonat-o.
 

Mai
&amp;icirc;nainte ca cei din public s&atilde; se auto-prezinte ca &amp;bdquo;preg&atilde;ti&amp;#539;i&amp;rdquo;,
 actorul le spusese c&atilde; fiin&amp;#539;ele din transcenden&amp;#539;&atilde; [precum
sfin&amp;#539;ii] nu pot fi &amp;icirc;n&amp;#539;elese, de&amp;#537;i anterior  men&amp;#539;ionase indirect
posibilitatea dialogului cu cei din &amp;icirc;naltele ceruri prin anumi&amp;#539;i
&lt;u&gt;intermediari &lt;/u&gt;care ar fi &lt;u&gt;oameni mai pu&amp;#539;in dep&atilde;rta&amp;#539;i de
zei&lt;/u&gt;. 

&lt;br&gt;


 &amp;bdquo;De
ce-am r&atilde;spunde imediat - spune b&atilde;rbatul cu figur&atilde; palid&atilde; &amp;ndash;c&amp;acirc;nd
ni se adreseaz&atilde; cineva necunoscut, sau prea dep&atilde;rtat de noi?&amp;rdquo; (p.
162).
&lt;br&gt;


A&amp;#537;adar
la mijloc nu este &amp;bdquo;o criz&atilde; de limbaj&amp;rdquo; cum credea un doctor &amp;icirc;n
Mircea Eliade care a crezut &amp;icirc;n mod eronat c&atilde; explic&atilde; motivul
crizei prin &amp;bdquo;procesul desacraliz&atilde;rii&amp;rdquo; cuv&amp;acirc;ntului primordial
odat&atilde; cu &amp;icirc;ndep&atilde;rtarea de origini (L. Strochi, p.172). 

&lt;br&gt;


Aflat
dincoace de cortin&atilde;, actorul constat&atilde; c&atilde; a ajuns deja la scena a
treia &amp;icirc;ntruc&amp;acirc;t timpul istoric trece foarte repede: &amp;bdquo;Parc&atilde;
zboar&atilde;!&amp;rdquo;
&lt;br&gt;


&amp;Icirc;nceputul
spectacolului se f&atilde;cuse &amp;icirc;nt&amp;acirc;i cu apari&amp;#539;ia &amp;icirc;ntristatului actor
venit de dup&atilde; cortin&atilde; s&atilde;-&amp;#537;i ia r&atilde;mas bun de la cei din timpul
istoric, a&amp;#537;adar aflat &amp;icirc;n rolul Zeului care se retrage din lume,
apoi cu sunetele de ne&amp;icirc;n&amp;#539;eles ce se aud pe scena aflat&atilde; dincolo de
cortina care &amp;bdquo;nu se va ridica&amp;rdquo; (ibid.). 

  

Din
splendilul eseu intitulat &lt;em&gt;Dimensiunea rom&amp;acirc;neasc&atilde; a existen&amp;#539;ei&lt;/em&gt;
 (martie, 1944) oricare cititor cu acces la lumea ideilor filosofice
poate cu u&amp;#537;urun&amp;#539;&atilde; sesiza c&atilde; &amp;#537;i pentru universitarul Mircea
Vulc&atilde;nescu, - fost profesor de etic&atilde; pe care Dimitrie Gusti l-ar fi
vrut urma&amp;#537; al s&atilde; la catedra de sociologie a Universit&atilde;&amp;#539;ii din
Bucure&amp;#537;ti (&lt;strong&gt;19&lt;/strong&gt;)-, lumea de aici s-ar &amp;icirc;ntrep&atilde;trunde cu lumea
de dincolo.
&lt;br&gt;


O
idee de similar&atilde; &amp;icirc;ntrep&atilde;trundere sugereaz&atilde; spectacolul &amp;icirc;nceput
cu actorul ie&amp;#537;it de dup&atilde; cortin&atilde; care strig&atilde; de dou&atilde; ori &amp;bdquo;adio!&amp;rdquo;
&amp;#537;i precizeaz&atilde; &amp;bdquo;&amp;icirc;ntristat (l&atilde;s&amp;acirc;nd s&atilde; se &amp;icirc;n&amp;#539;eleag&atilde; c&atilde; nu
exist&atilde; alt&atilde; solu&amp;#539;ie)&amp;rdquo; c&atilde; asta era tot ce avea de spus, f&atilde;c&amp;acirc;nd
un gest de r&atilde;mas bun &amp;icirc;nainte de a disp&atilde;rea &amp;icirc;n spatele cortinei.
&lt;br&gt;


&lt;br&gt;


&lt;br&gt;



Note: 

&lt;ol&gt;&lt;li&gt;
	Renumitul savant Mircea Eliade a predat trei decenii la facultatea
	unde turn&atilde;torul s&atilde;u
	(&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/secuculieliade/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/secuculieliade/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	), Ioan Petru Culianu n-a predat dec&amp;acirc;t dou&atilde; sau trei luni &amp;icirc;n 1991
	ca &lt;em&gt;visiting professor&lt;/em&gt;, p&amp;acirc;n&atilde; a fost suprimat de Securitatea
	de care a tr&atilde;dat-o &amp;bdquo;d&amp;acirc;ndu-se cu Regele&amp;rdquo; (cf. Tereza
	Petrescu-Culianu). Minciunile (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Minciuni
	despre Culianu&lt;/em&gt; &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=H4xzbWc_P1U&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=H4xzbWc_P1U&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;)
	neo-proletculti&amp;#537;tilor si ale turn&atilde;torilor (precum Sorin Antohi)
	prin care a fost gonflat Culianu (vezi Isabela Vasiliu-Scraba,
	&lt;em&gt;Gonflarea lui Culianu&lt;/em&gt;,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=De-8XNF1K4c&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=De-8XNF1K4c&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	) au culminat cu minciuna dup&atilde; care asistentul de rom&amp;acirc;n&atilde; de la
	Groningen, aflat &amp;icirc;n &amp;#537;omaj din 1987 p&amp;acirc;n&atilde; &amp;icirc;n 1989 ar fi fost 
	(pas&atilde;-mi-te) &amp;bdquo;urma&amp;#537;ul lui Eliade la catedr&atilde;&amp;rdquo; (vezi vezi
	Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Fake news despre Culianu&lt;/em&gt; &lt;em&gt;suspendat
	&amp;icirc;n neantul unei &amp;bdquo;noi forme de remarcare&amp;rdquo;&lt;/em&gt;, 
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/articole/fake-news-culianu/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/articole/fake-news-culianu/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;,
	precum &amp;#537;i &lt;em&gt;Propulsarea lui Culianu prin minciuni&lt;/em&gt;,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/02/2017-acolada-nr.-09-10.pdf&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/02/2017-acolada-nr.-09-10.pdf&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	 ). Or, &amp;icirc;n prim&atilde;vara anului 1986 c&amp;acirc;nd Mircea Eliade a trecut &amp;icirc;n
	lumea de dincolo,  postul r&atilde;mas vacant i-a fost inaccesibil
	doctorandului Culianu care abia &amp;icirc;n 1987 si-a trecut (la limita
	timpului admisibil) doctoratul de stat. Stipendia&amp;#539;ii puterii
	neo-proletcultiste interesat&atilde; &amp;icirc;n fabricarea prestigiului
	&amp;#537;tiin&amp;#539;ific care i-a lipsit turn&atilde;torului Culianu (vezi Richard
	Price despre &lt;em&gt;Culianu, paradigma noului proletcultism&lt;/em&gt;,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=HBJdnI0A9wo&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=HBJdnI0A9wo&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	, &amp;ndash;din 1976 asistent de rom&amp;acirc;n&atilde; de la Groningen p&amp;acirc;n&atilde; &amp;icirc;n 1986,
	an sabatic dup&atilde; care a &amp;icirc;ncasat 80% din leaf&atilde; ca drepturi de &amp;#537;omaj
	dup&atilde; ce &amp;#537;i-a dat demisia -, au avut &amp;#537;i sarcina (dus&atilde; la bun
	sf&amp;acirc;r&amp;#537;it!) s&atilde; plasese la facultatea din Chicago o &amp;bdquo;arhiv&atilde;
	Culianu&amp;rdquo; (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;False colabor&atilde;ri cu
	savantul Eliade ale drd-ului Culianu&lt;/em&gt;,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=0T9RiQF_d_0&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=0T9RiQF_d_0&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;)
	din care lipsesc  (desigur) notele informative despre savantul
	Mircea Eliade c&atilde;tre Securitatea comunist&atilde;. Aceasta l-a racolat pe
	studentul de la italian&atilde; Ioan Petru Culianu si apoi l-a asasinat
	&amp;bdquo;ritual, ca pe un tr&atilde;d&atilde;tor&amp;rdquo; &amp;icirc;nainte de angajarea ca profesor
	asociat, fiind lipsit de cartea verde, i.e. permisul de a lucra &amp;icirc;n
	SUA (Isabela Vasiliu-Scraba,  &lt;em&gt;Culianu - paradigma noului
	proletcultism&lt;/em&gt;, &amp;icirc;n rev. &amp;bdquo;Tribuna&amp;rdquo;, Cluj-napoca, nr. 551,
	2025).&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Harismele duhului sf&amp;acirc;nt si O FOTOGRAFIE
	DE 14 ANI&lt;/em&gt;, &amp;icirc;n rev. &amp;bdquo;Acolada&amp;rdquo;, Satu-Mare, dec. 2020. Prima
	oar&atilde; aceast&atilde; nuvel&atilde; a fost publicat&atilde; &amp;icirc;mpreun&atilde; cu &lt;em&gt;Adio!&lt;/em&gt; 
	(&amp;#537;i cu alte povestiri) &amp;icirc;n volumul Mircea Eliade, &lt;em&gt;Nuvele&lt;/em&gt;,
	Ed. Destin, Madrid, 1963 (vezi Reperele bibliografice ale eseului:
	Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Statul-&amp;icirc;nchisoare  &amp;#537;i artistul
	adev&atilde;rat: Despre UNIFEORME DE GENERAL&lt;/em&gt;, de Mircea Eliade,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/Uniforme-de-general-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/Uniforme-de-general-Eliade-Isabela-Vasiliu-Scraba/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;.
	Pe urm&atilde; povestirile fantastice ap&atilde;rute &amp;icirc;n Occident au fost
	incluse &amp;icirc;n cele dou&atilde; volume ap&atilde;rute la Bucure&amp;#537;ti &amp;icirc;n 1969 &amp;#537;i &amp;icirc;n
	1981, ambele practic nedistribuite prin libr&atilde;riile comuniste, cum
	noteaz&atilde; Mircea Eliade &amp;icirc;n &lt;em&gt;Jurnal&lt;/em&gt;. 
	&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	cf. Anina R&atilde;dulescu-Pogoneanu c&atilde;tre Mircea Eliade,  scrisoare din
	16 dec. 1978.&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;&amp;bdquo;Rinocerizarea&amp;rdquo; criteriului biografic
	la un istoric dilematic (ceva despre Marioara Golescu),
	&lt;/em&gt;&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/02/2015-acolada-nr.-10-11_18.pdf&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/02/2015-acolada-nr.-10-11_18.pdf&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
		&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Despre inexistenta &amp;#536;coal&atilde; de la
	P&atilde;ltini&amp;#537; negat&atilde; de C-tin Noica&lt;/em&gt;, partea I-a,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/constantin-noica/himera1scoalapaltinis9/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/constantin-noica/himera1scoalapaltinis9/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	  , partea II-a,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/constantin-noica/isabelavs-himera2scoalapaltinis10/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/constantin-noica/isabelavs-himera2scoalapaltinis10/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	, a se vedea Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;O fraz&atilde; sfor&atilde;itoare &amp;#537;i
	multiple cenzur&atilde;ri&lt;/em&gt;,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/03/2022-acolada-nr.01-12.pdf&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/03/2022-acolada-nr.01-12.pdf&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
		&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	vezi scrisoarea c&atilde;tre Marin Tarangul, &amp;icirc;n &amp;bdquo;Tribuna&amp;rdquo;, Cluj-
	Napoca, nr. 522 din 2024,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2025/12/scrisoare-tarangul-tribuna-522net-2024.pdf&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2025/12/scrisoare-tarangul-tribuna-522net-2024.pdf&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
		&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	vezi Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Wikipedia confiscat&atilde;,
	&lt;/em&gt;&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=OhRsWnr3Gzw&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=OhRsWnr3Gzw&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
		&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	&lt;strong&gt;  &lt;/strong&gt;vezi Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Misterul creaturii &amp;icirc;n
	hieroglif&atilde; vulc&atilde;nescian&atilde;&lt;/em&gt;, &amp;icirc;n rev. &amp;bdquo;Acolada&amp;rdquo; Satu Mare,
	nr. 4 din 2020,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/02/2020-acolada-nr.-04-4.pdf&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/02/2020-acolada-nr.-04-4.pdf&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	.&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	vezi Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Erorile de &amp;icirc;n&amp;#539;elegere ale unui
	reduc&amp;#539;ionist&lt;/em&gt;, &amp;icirc;n rev. Acolada, Satu-Mare, aprilie 2015, a se
	vedea &amp;#537;i Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Cum l-a minimalizat Andrei
	Ple&amp;#537;u, un fals istoric al religiilor, pe Mircea Eliade&lt;/em&gt;, &amp;icirc;n
	&amp;bdquo;Tribuna&amp;rdquo;, Cluj- Napoca, nr. 272 din 2014.&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	Mircea Eliade despre Altizer,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=Ahsc_K8FsNg&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=Ahsc_K8FsNg&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
		&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	Isabela Vasiliu-Scraba&lt;em&gt;, O conferin&amp;#539;&atilde; de mare succes a t&amp;acirc;n&atilde;rului
	Eliade (Ascona, 1950)&lt;/em&gt;, &amp;icirc;n &amp;bdquo;Tribuna&amp;rdquo;, Cluj- Napoca, nr. 538
	din 2025.&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	Isabela Vasiliu-Scraba,  &lt;em&gt;Noica printre oamenii mici &amp;#537;i mari&lt;/em&gt;,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=gB8PEl0o3R8&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=gB8PEl0o3R8&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	 , sau,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/constantin-noica/isabelavs-25aninoica4/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/constantin-noica/isabelavs-25aninoica4/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
		&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	Allen Douglas, &lt;em&gt;Mircea Eliade &amp;#537;i fenomenul religios&lt;/em&gt;, volum
	tradus &amp;icirc;n francez&atilde; &amp;#537;i &amp;icirc;n spaniol&atilde; &amp;icirc;nc&atilde; de c&amp;acirc;nd tr&atilde;ia 
	marele savant a c&atilde;rui autoritate &amp;icirc;n materie de interpretarea
	limbajului simbolic religios i-a fost &amp;icirc;n timpul vie&amp;#539;ii unanim
	recunoscut&atilde;.&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	vezi Isabela Vasiliu-Scraba&lt;em&gt;,&lt;/em&gt; &lt;em&gt;Idei dintr-un prolog..&lt;/em&gt;.,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/05/platon-prolog.pdf&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/05/platon-prolog.pdf&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	; faimoasa conferen&amp;#539;iar&atilde; Alice Voinescu (1885-1961) spusese c&atilde; a
	ajuns doi ani &amp;icirc;n compania de&amp;#539;inutelor de drept comun din vina lui
	Platon. G&amp;acirc;nditoarea cre&amp;#537;tin&atilde; ar fi fost lipsit&atilde; de libertate
	&amp;bdquo;din cauza celui mai vechi comunist care a tr&atilde;it acum 2500 de
	ani&amp;rdquo;, dup&atilde; cum &amp;icirc;i scrisese savantului Mircea Eliade sora
	filosofului martirizat la Aiud, Mircea Vulc&atilde;nescu (vezi Isabela
	Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Despre filosofie &amp;#537;i Platon (dialogul Laches&lt;/em&gt;),
	&amp;icirc;n &amp;bdquo;Acolada&amp;rdquo;, Satu Mare, aprilie 2025,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/laches-platon-isabela-vasiliu-scraba/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/laches-platon-isabela-vasiliu-scraba/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	).&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	Isabela Vasiliu-Scraba&lt;em&gt;,Mitul pe&amp;#537;terii, spectacolele lui Ieronim
	din INCOGNITO LA BUCHENVALD &amp;#537;i maimu&amp;#539;&atilde;relile wikipedistului
	&amp;bdquo;Tgeorgescu&amp;rdquo;, &lt;/em&gt;&amp;icirc;n &amp;bdquo;Tribuna&amp;rdquo;, Cluj- Napoca, nr. 571 din
	16-30 iunie 2026.&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	Isabela Vasiliu-Scraba&lt;em&gt;, Prostia inteligen&amp;#539;ei artificiale, sau
	despre &amp;bdquo;12000 de capete de vit&atilde;&amp;rdquo; de Mircea Eliade&lt;/em&gt;,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=0knfC7_yCzM&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=0knfC7_yCzM&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
		&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	Isabela Vasiliu-Scraba&lt;em&gt;,&lt;/em&gt; &lt;em&gt;Cancel culture&lt;/em&gt;, partea &amp;icirc;nt&amp;acirc;i,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/1cancel-culture-isabela-vasiliu-scraba/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/1cancel-culture-isabela-vasiliu-scraba/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	, sau, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=G7UlTTX8Kts&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=G7UlTTX8Kts&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	; partea a doua,&lt;em&gt; ChatGPT si boicotul cultural,
	&lt;/em&gt;&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/gpt-isabela-vasiliu-scraba-cancel-culture-2/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/gpt-isabela-vasiliu-scraba-cancel-culture-2/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	, sau, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=y-HpAtEZ858&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=y-HpAtEZ858&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	 &lt;em&gt;; &lt;/em&gt;&amp;#537;i partea a treia, &lt;em&gt;Uniformizarea g&amp;acirc;ndirii prin
	ChatGPT,
	&lt;/em&gt;&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/3chat-gpt-isabela-vasiliu-scraba/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/3chat-gpt-isabela-vasiliu-scraba/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	, sau, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=4Uy5qxtlNR8&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=4Uy5qxtlNR8&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
		&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	Mircea Eliade, &lt;em&gt;Zeul retras din lume&lt;/em&gt;, prima parte,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=CAhsgzca9Yg&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=CAhsgzca9Yg&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;,
	partea a doua, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=Yl-TF0UfY3s&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=Yl-TF0UfY3s&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
		&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
	Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Locul filosofului Mircea Vulc&atilde;nescu &amp;icirc;n
	&amp;#536;coala sociologic&atilde; a lui D. Gusti&lt;/em&gt;, &amp;icirc;n rev. &amp;bdquo;Acolada&amp;rdquo; Satu
	Mare, nr. 3 din 2020,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/02/2020-acolada-nr.-03-12.pdf&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/02/2020-acolada-nr.-03-12.pdf&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
		&lt;/li&gt;&lt;/ol&gt;

</description>
</item>

<item>
<title>Isabela Vasiliu-Scraba, Impunerea Inteligentzei artificiale</title>
<link>http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&amp;file=article&amp;sid=1636</link>
<description>&lt;strong&gt;Isabela Vasiliu-Scraba, Impunerea Inteligen&amp;#539;ei artificiale&lt;/strong&gt;Motto: &amp;bdquo;Atitudinea proletcultist&atilde;...e generat&atilde; de...complexul de
inferioritate...al de&amp;#539;in&atilde;torilor puterii...Adversar&atilde; mandatarilor
proletcultismului este... &lt;u&gt;cultura&lt;/u&gt; &amp;#537;i tendin&amp;#539;a naturii umane
de a se manifesta liber.  Un organism social &amp;icirc;n care spiritul critic
nu se poate manifesta liber e un organism bolnav.&amp;rdquo; (Marin Ni&amp;#539;escu,
&lt;em&gt;Sub zodia proletcultismului&lt;/em&gt;, mss. din 1979, publicat
post-mortem &amp;icirc;n 1995).Acum
vreo doi ani ascultasem o conferin&amp;#539;&atilde; din America, unde li se
recomanda studen&amp;#539;ilor folosirea Inteligen&amp;#539;ei artificiale. De atunci
&amp;icirc;ncoace, insisten&amp;#539;ele &amp;icirc;n aceast&atilde; privin&amp;#539;&atilde; au devenit din ce &amp;icirc;n
ce mai vizibile. In textul scris dup&atilde; audiere, amintisem &amp;#537;i de
Aldous Huxley care, la aceia&amp;#537;i universitate, atr&atilde;sese aten&amp;#539;ia &amp;icirc;n
1961 asupra primejdiilor pe care le atrage dup&atilde; sine aplicarea
noilor tehnologii de influen&amp;#539;are a g&amp;acirc;ndirii. Articolul meu 
(publicat &amp;icirc;n &amp;bdquo;Acolada&amp;rdquo; nr. 7-8/ 2023) chiar a&amp;#537;a se intitula:
&lt;em&gt;Noul Frankenstein &amp;#537;i unificarea g&amp;acirc;ndirii prin Chat GPT&lt;/em&gt;.Contrar&atilde;
credin&amp;#539;ei uzuale, dup&atilde; care interogarea Inteligen&amp;#539;ei artificiale
ar duce la &amp;bdquo;concluzii echilibrate&amp;rdquo; datorit&atilde; program&atilde;rii
acesteia cu mai multe informa&amp;#539;ii dec&amp;acirc;t poate de&amp;#539;ine omul de r&amp;acirc;nd,
conversa&amp;#539;ia cu Chat GPT - pe anumite subiecte &amp;bdquo;sensibile&amp;rdquo;- poate
fi echivalat&atilde; cu o r&atilde;sfoire de arhiv&atilde; atent piept&atilde;nat&atilde; &amp;#537;i
&amp;icirc;ndosariat&atilde; de cenzori fo&amp;#537;ti comuni&amp;#537;ti. &amp;Icirc;ns&atilde;&amp;#537;i aranjarea
ziselor argumente aduse de Inteligen&amp;#539;a artificial&atilde; (I.A.) nu-i
apar&amp;#539;ine ei. Ea provine din ponderea informa&amp;#539;iilor negative asupra
celor pozitive aflate &amp;icirc;n arhiva controlat&atilde; de neo-proletculti&amp;#537;tii
&lt;strong&gt;(1) &lt;/strong&gt;care au confiscat Wikipedia. 
Programat
s&atilde; mimeze &amp;bdquo;obiectivitatea&amp;rdquo;, Chat GPT debiteaz&atilde; informa&amp;#539;iile
arhivate -de cenzorii neo-proletculti&amp;#537;ti -  maimu&amp;#539;&atilde;rind inten&amp;#539;ia
de a oferi a&amp;#537;a-zisului partener de discu&amp;#539;ie ni&amp;#537;te concuzii
&amp;bdquo;echilibrate&amp;rdquo;.  
Dintr-o
conversa&amp;#539;ie cu ChatGPT, un ins cu spirit critic n-ar re&amp;#539;ine
niciodat&atilde; c&atilde; a beneficiat de argumente pro &amp;#537;i contra pentru a se
ajunge la acea &amp;bdquo;concluzie echilibrat&atilde;&amp;rdquo;, cum scrisese un
binevoitor comentator de youtube. 


Comentatorul
&amp;icirc;ntrebase  artificial&atilde; &amp;bdquo;dac&atilde; e bine c&atilde; s-a &amp;#537;ters pagina
doamnei Isabela Vasiliu-Scraba&amp;rdquo; &lt;strong&gt;(2)&lt;/strong&gt;.Singurul
beneficiu al conversa&amp;#539;iei a constat &amp;icirc;n informa&amp;#539;iile pozitive (mai
ascunse &amp;#537;i de aceea mai greu de descoperit din culisele Wikipediei),
 dup&atilde; care se poate b&atilde;nui c&atilde; a existat o rezisten&amp;#539;&atilde; la
proletcultista &amp;icirc;ndep&atilde;rtare a fi&amp;#537;ei de c&atilde;tre &amp;#8203;Pafsanias (oare
Gabriel Liiceanu? discipolul proletcultistului Henry Wald? ).
Pafsanias, cel cu multiple clone, a scos pe 24 martie 2023 din
Wikipedia pagina &amp;bdquo;Isabela Vasiliu-Scraba&amp;rdquo; &lt;strong&gt;(3)&lt;/strong&gt;.La
prima vandalizare, cu pseudonimul MyComp (oare Gabriel Liiceanu?),
s-au cenzurat articolele despre &amp;icirc;nchipuita Scoal&atilde; de la P&atilde;ltini&amp;#537;
negat&atilde; de filosoful C-tin Noica &amp;icirc;n Postfa&amp;#539;a la &lt;em&gt;Epistolar&lt;/em&gt;
(1987), postfa&amp;#539;&atilde; care probabil a dus la &amp;icirc;ndep&atilde;rtarea de c&atilde;tre
Securitate &amp;icirc;n toamna lui 1987 a singurului s&atilde;u prieten de la
P&atilde;ltini&amp;#537;, un fost de&amp;#539;inut politic angajat la Sta&amp;#539;ia meteorologic&atilde;
&lt;strong&gt;(4)&lt;/strong&gt;.MyComp
a ras articolele Isabelei Vasiliu-Scraba din Wikipedia, sup&atilde;rat
nevoie mare c&atilde; nu i s-a acceptat orbe&amp;#537;te varianta proprie pe care
&amp;icirc;ncercase s&atilde; o fac&atilde; &amp;bdquo;veridic&atilde;&amp;rdquo; prin &lt;em&gt;Jurnalul de la
P&atilde;ltini&amp;#537;&lt;/em&gt; unde intercalase transcrieri securiste  &lt;strong&gt;(5) &lt;/strong&gt;din
camera microfonizat&atilde; unde locuia Noica. 
Probabil
c&atilde; respectivele transcrieri (lungi c&amp;acirc;t articolele lui Nae Ionescu
din &lt;em&gt;Cuv&amp;acirc;ntul&lt;/em&gt;) au dus la arderea a dou&atilde; dosare de urm&atilde;rire
securist&atilde; a filosofului Noica la vremea c&amp;acirc;nd &amp;#537;eful Securit&atilde;&amp;#539;ii 
devenise Virgil M&atilde;gureanu, prieten cu Gabriel Liiceanu.

&amp;Icirc;n
toamna lui 1983, Nicolae Florescu &amp;icirc;l &amp;icirc;nt&amp;acirc;lnise pe filosoful de
&amp;#536;coal&atilde; tr&atilde;irist&atilde; aproape de sediul redac&amp;#539;iei &amp;bdquo;Vie&amp;#539;ii
Rom&amp;acirc;ne&amp;#537;ti&amp;rdquo;. Constantin Noica, scandalizat la culme, i s-a pl&amp;acirc;ns
lui Florescu de red&atilde;rile mult prea fidele ale pledoariilor sale
trecute &amp;icirc;n&lt;em&gt; Jurnalul de la P&atilde;ltini&amp;#537;&lt;/em&gt;  &amp;bdquo;cuv&amp;acirc;nt de cuv&amp;acirc;nt&amp;rdquo;,
chiar &amp;bdquo;cuv&amp;acirc;nt de cuv&amp;acirc;nt&amp;rdquo;, a repetat filosoful cu chipul r&atilde;v&atilde;&amp;#537;it
de uimitoarea surpriz&atilde; din cartea &amp;bdquo;&amp;icirc;mpins&atilde; la lumin&atilde;&amp;rdquo; de
plagiatorul Ion Iano&amp;#537;i, implicat &amp;#537;i el &amp;icirc;ntre cei care-i
deschiseser&atilde; lui Noica por&amp;#539;ile temni&amp;#539;ei comuniste &lt;strong&gt;(6)&lt;/strong&gt;. &amp;#8203; 
Din
culisele Wikipediei confiscat&atilde; de o mafie cu interese
anti-rom&amp;acirc;ne&amp;#537;ti, conversa&amp;#539;ia cu Chat GPT a scos la vedere iveal&atilde;
fragmente de discu&amp;#539;ie unde se afirmase c&atilde; - &amp;bdquo;din perspectiv&atilde;
cultural&atilde;&amp;rdquo; - Isabela Vasiliu-Scraba &amp;bdquo;&lt;u&gt;este un nume real &amp;icirc;n
filosofia rom&amp;acirc;neasc&atilde; contemporan&atilde;, cu studii &amp;#537;i contribu&amp;#539;ii la
interpretarea operei lui Mircea Eliade, c&atilde; are c&atilde;r&amp;#539;i publicate &amp;#537;i
prezen&amp;#539;&atilde; &amp;icirc;n reviste culturale, precum &amp;bdquo;Acolada&amp;rdquo;, &amp;bdquo;Convorbiri
literare&amp;rdquo;, &amp;bdquo;Tribuna&amp;rdquo;&lt;/u&gt;, etc&amp;rdquo; (cf. ChatGPT). 
ChatGPT
a mai g&atilde;sit &amp;icirc;n arhiv&atilde; &amp;#537;i fraza dup&atilde; care &amp;bdquo;unii critici ai
deciziei consider&atilde; c&atilde; Wikipedia &amp;icirc;n limba rom&amp;acirc;n&atilde; e prea rigid&atilde;
&amp;#537;i ignor&atilde; autori importan&amp;#539;i pentru cultura independent&atilde;
rom&amp;acirc;neasc&atilde;, mai ales cei neasocia&amp;#539;i cu edituri sau universit&atilde;&amp;#539;i
mari&amp;rdquo; (apud. I.A./ ChatGPT) 
Numai
c&atilde; zisa Inteligen&amp;#539;a artificial&atilde; &lt;strong&gt;(7)&lt;/strong&gt; nu este atat de
inteligent&atilde; pe cat &amp;icirc;i spune numele. Datorit&atilde; proastei selec&amp;#539;ii de
informa&amp;#539;ii on-line despre o nuvel&atilde; (&amp;bdquo;&lt;em&gt;12000 capete de vit&atilde;&lt;/em&gt;&amp;rdquo;)
scris&atilde; de &amp;bdquo;cel mai mare istoric al religiilor din secolul XX&amp;rdquo;,
Isabela Vasiliu-Scraba o numise &amp;bdquo;prostia&amp;rdquo; artificial&atilde; &lt;strong&gt;(8).&lt;/strong&gt;
La
drept vorbind, este o prostie s&atilde; spui, precum ChatGPT, c&atilde; fi&amp;#537;a de
prezentare a Isabelei Vasiliu-Scraba &amp;icirc;n Wikipedia rom&amp;acirc;neasc&atilde; a
fost &amp;#537;tears&atilde; deoarece ar &amp;icirc;nc&atilde;lca, vezi Doamne, &amp;bdquo;reguli de ton
neutru&amp;rdquo;. 
Atare
prosteasc&atilde; mistificare mi-a amintit de&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;vandalul MyComp (oare
Gabriel Liiceanu?) care afirmase &amp;#537;i el pe 16 ian 2012 c&atilde; a g&atilde;sit
&amp;bdquo;ton nepotrivit pentru o enciclopedie&amp;rdquo;. 


Este
suficient&atilde; ascultarea prezent&atilde;rii Isabelei Vasiliu-Scraba sub form&atilde;
de fi&amp;#537;&atilde; audio (&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=JOyCYIhLcJw&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=JOyCYIhLcJw&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
) spre a se vedea c&atilde; asemenea argument de &amp;icirc;ndep&atilde;rtare este cu
totul nefondat.    
Mai
ales dac&atilde; &amp;#539;inem cont c&atilde; pe vandalul MyComp &amp;icirc;l cam deranjase &amp;icirc;n
2011 fraza referitoare la reprimarea (proletcultist&atilde;!) a libert&atilde;&amp;#539;ii
de g&amp;acirc;ndire, &amp;icirc;n contextul &amp;icirc;n care el &amp;icirc;nsu&amp;#537;i cenzurase articolele
Isabelei Vasiliu-Scraba critic&amp;acirc;nd acel narativ cu &amp;bdquo;paradisul
cultural din comunism&amp;rdquo; brodat &amp;icirc;n &lt;em&gt;Jurnalul de la P&atilde;ltini&amp;#537;&lt;/em&gt;
(1983) de unul dintre pu&amp;#539;inii beneficiari ai comunismului, regim
&amp;#539;inut la putere prin permanenta teroare poli&amp;#539;ieneasc&atilde;. 
Criticat
&amp;icirc;n primul num&atilde;r din 1976 al Revistei de Filosofie, C-tin Noica
spunea c&atilde; nu-l deranjeaz&atilde; critica &amp;bdquo;&lt;u&gt;at&amp;acirc;ta timp c&amp;acirc;t criticile
nu sunt &amp;icirc;nso&amp;#539;ite  de alte consecin&amp;#539;e administrative sau politice&lt;/u&gt;&amp;rdquo;
(C.N.). &amp;Icirc;nc&atilde; mai avea &amp;icirc;n minte referatul critic al turn&atilde;torului
Pavel Apostol, aka Paul Erdos, la manuscrisul s&atilde;u despre Hegel,
referat urmat de schingiuirile din &amp;icirc;nchisoarea politic&atilde; unde, dat
cu capul de pere&amp;#539;i, filosoful &amp;icirc;i &amp;icirc;nro&amp;#537;ise cu s&amp;acirc;ngele propriu,
cum &amp;icirc;i povestise t&amp;acirc;n&atilde;rului C-tin Barbu.

 


Dar
iat&atilde; &amp;#537;i exemplul de ton nepotrivit oferit de  MyComp (oare G.
Liiceanu?) la discu&amp;#539;ii : &amp;bdquo;Manipularea prin uniformizarea g&amp;acirc;ndirii
&amp;#537;i tendin&amp;#539;a de reprimare a libert&atilde;&amp;#539;ii de expresie au r&atilde;mas
sechele greu de &amp;icirc;nl&atilde;turat dup&atilde; abolirea comunismului&amp;rdquo; (vezi fi&amp;#537;a
Isabelei Vasiliu-Scraba &amp;icirc;n vol. &lt;em&gt;Filozofi rom&amp;acirc;ni&lt;/em&gt;, Wiki
Series, Memphis, USA, 2011, p. 60-63).Ra&amp;#539;iunile
&amp;#537;tergerii &amp;ndash; pescuite de ChatGPT &amp;ndash;au inclus afirma&amp;#539;ia dup&atilde; care
&amp;bdquo;wikipedia e foarte strict&atilde; cu aceast&atilde; regul&atilde;&amp;rdquo;, pe care fi&amp;#537;a
&amp;icirc;ndep&atilde;rtat&atilde;  tocmai n-o &amp;icirc;nc&atilde;lcase, cum lesne poate oricine
verifica. 


&amp;Icirc;n
articolul din &amp;bdquo;Tribuna&amp;rdquo; clujan&atilde;, nr. 554/ 2025, Isabela 
Vasiliu-Scraba observase c&atilde; la fi&amp;#537;a lui Gabriei Liiceanu,
&amp;bdquo;administratori precum &amp;bdquo;MyComp&amp;rdquo; (oare G. Liiceanu?) sau
Accipiter GentilisQ (oare G. Liiceanu?)  l-au trecut ca
&amp;bdquo;existen&amp;#539;ialist&amp;rdquo; interesat de &amp;bdquo;alienare, contingen&amp;#539;&atilde;,
libertate, aporie moral&atilde; si facticitate&amp;rdquo;. Autoarea &amp;#537;i-a luat 
libertatea s&atilde; critice &amp;icirc;n textul ei unele dintre neroziile care se
pot citi la fi&amp;#537;a respectiv&atilde; &amp;icirc;n leg&atilde;tur&atilde; cu acest subiect. 
S&atilde;
fi fost trecut&atilde; &amp;icirc;n fi&amp;#537;a lui Liiceanu acea colec&amp;#539;ie de prostii
spre a nu se invoca &amp;bdquo;auto-promovarea&amp;rdquo;?  


Adic&atilde;
regula &lt;u&gt;de mare stricte&amp;#539;e&lt;/u&gt; &amp;ndash;cum zice vorb&atilde;re&amp;#539;ul ChatGPT -
care atrage pentru oricine &amp;icirc;ndep&atilde;rtarea prezent&atilde;rii. 


O
excep&amp;#539;ie de la &lt;strong&gt;regula,
-zice-se &amp;bdquo;de mare&lt;/strong&gt; stricte&amp;#539;e&amp;rdquo; - o face desigur
Gabriel Liiceanu publicat la propria-i editur&atilde;. 


Spre
a &amp;icirc;mp&atilde;ca regula cu abaterea de la regul&atilde;, s-ar putea totu&amp;#537;i
invoca argumentul c&atilde; opera sa de la Humanitas &lt;u&gt;nu&lt;/u&gt; este pus&atilde;
pe pia&amp;#539;&atilde; spre auto-promovare. Pentru c&atilde;, de&amp;#537;i cump&atilde;rate, c&atilde;r&amp;#539;ile
lui G. Liiceanu nu prea sunt citite. De ce s&atilde;-l mai citeasc&atilde; lumea,
dac&atilde; decenii de-a r&amp;acirc;ndul l-a tot auzit la televizor ?Intrebat&atilde;
de motivul &amp;icirc;ndep&atilde;rt&atilde;rii din Wikipedia,  &amp;#537;tergere care &amp;bdquo;o face
pe Isabela Vasiliu-Scraba  mai greu de descoperit pentru cititorii
interesa&amp;#539;i de autorii rom&amp;acirc;ni post-1989&amp;rdquo; (ChatGPT), Inteligen&amp;#539;a
artificial&atilde; a redus &lt;u&gt;sursele independente&lt;/u&gt; care scriu despre
Isabela Vasiliu-Scraba la&lt;strong&gt;
&lt;/strong&gt;reviste &lt;u&gt;-pompos numite &amp;bdquo;publica&amp;#539;ii notabile&amp;rdquo;-&lt;/u&gt;,
neuit&amp;acirc;nd s&atilde; scoat&atilde; din arhiv&atilde; o alt&atilde; prostie a lui MyComp (oare
G. Liiceanu?)  din iarna 2011-2012 dup&atilde; care &lt;u&gt;&amp;icirc;n bibliografia&lt;/u&gt;
autoarei n-ar avea ce c&atilde;uta c&atilde;r&amp;#539;ile &amp;#537;i articolele ei ap&atilde;rute
prin reviste. 
St&amp;acirc;nd
cam prost cu inteligen&amp;#539;a, ChatGPT pretinde c&atilde; &amp;icirc;n fi&amp;#537;&atilde; ar fi fost
trecute drept surse independente texte proprii sau site-uri afiliate,
lucru pe c&amp;acirc;t de neadev&atilde;rat, pe at&amp;acirc;t de u&amp;#537;or de controlat odat&atilde;
cu ascultarea fi&amp;#537;ei audio, sau citirea ei
(&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2014/12/fisa-din-wikipedia-ro.pdf&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/wp-content/uploads/2014/12/fisa-din-wikipedia-ro.pdf&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
) dintr-unul din volumele ap&atilde;rute &amp;icirc;n 2011: &lt;em&gt;Filozofi rom&amp;acirc;ni&lt;/em&gt;
(p. 60-63); &lt;em&gt;Esei&amp;#537;ti rom&amp;acirc;ni&lt;/em&gt; (p. 145-148) &amp;#537;i &lt;em&gt;Autori rom&amp;acirc;ni&lt;/em&gt;
(p.141-143). 
Cu
aceia&amp;#537;i ocazie se poate vedea &amp;#537;i gratuitatea &amp;#537;tampil&atilde;rilor cu
&amp;bdquo;necesit&atilde; citare&amp;rdquo;, motivat&atilde; de MyComp (oare G. Liiceanu?) pe 19
noiembrie 2011 astfel: &amp;bdquo;Multe surse [din bibliografia autoarei] nu
sunt suficient de precise, nu este precizat&atilde; pagina revistei, ceea
ce le face greu de verificat&amp;rdquo;. Argumentarea sa a urmat f&atilde;r&atilde;
&amp;icirc;ndoial&atilde; citirii articolelor Isabelei Vasiliu-Scraba din link-uri
pe care el &amp;icirc;nsu&amp;#537;i le-a inactivat, &amp;icirc;nainte de a le &amp;icirc;ndep&atilde;rta cu
totul. 
&amp;Icirc;nt&amp;acirc;mpl&atilde;tor
g&atilde;sisem &amp;#537;i o reac&amp;#539;ie a unui wikipedist la abuzivele &amp;#537;tamplil&atilde;ri
ale lui MyComp cu &amp;bdquo;necesit&atilde; citare&amp;rdquo;: &amp;bdquo;Sunt acolo unele
modific&atilde;ri nepotrivite [n.c.= necesit&atilde; citare]&amp;ndash;de&amp;#537;i erau
men&amp;#539;ionate sursele&amp;rdquo; (S&amp;icirc;mbotin, Wikipedia, Cafenea, vezi nota 22 a
textului: Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Wikipedia confiscat&atilde;&lt;/em&gt;, 
&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/articole/isabelavs-wikipediaro19/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/articole/isabelavs-wikipediaro19/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
).&lt;strong&gt;Partea
doua nepublicata in primul numar pe 2026 al Acoladei 
&lt;/strong&gt;Printre
sursele &lt;u&gt;neutre, independente&lt;/u&gt;, verificabile, care vorbesc
despre scrierile Isabelei Vasiliu-Scraba - cenzurate din fi&amp;#537;&atilde; de
c&atilde;tre Kun Kipsak (oare Grigore Vida?) se g&atilde;seau &amp;#537;i dou&atilde; articole,
unul a lui Ion Murgeanu din &amp;bdquo;Meridianul rom&amp;acirc;nesc&amp;rdquo;  (S.U.A.)
intitulat&lt;em&gt; Mirabila &amp;icirc;ntelepciune&lt;/em&gt; &lt;strong&gt;(9).&lt;/strong&gt; 


A
doua recenzie era cea din &amp;bdquo;Convorbiri literare&amp;rdquo; intitulat&atilde;
&lt;em&gt;&amp;Icirc;napoi la Platon&lt;/em&gt;
de profesorul emerit Petru Ursache, amplu articol despre
&amp;bdquo;Mistica Platonic&atilde;&amp;rdquo; (Slobozia, 1999), volum despre care un
universitar argentinian scrisese c&atilde; &amp;bdquo;este o bic&atilde; bijuterie&amp;rdquo;
(&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://catalog.loc.gov/vwebv/search?searchCode=LCCN&amp;searchArg=00437362&amp;searchType=1&amp;permalink=y&quot;&gt;https://catalog.loc.gov/vwebv/search?searchCode=LCCN&amp;amp;searchArg=00437362&amp;amp;searchType=1&amp;amp;permalink=y&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
). 
Din
culisele Wikipediei  am aflat c&atilde; mai mult de dou&atilde; recenzii nici nu
este nevoie s&atilde; fie trecute. Intr-o discu&amp;#539;ie cu Donarius (oare
Gabriel Liiceanu?) proletcultistul cenzor al exegezelor Isabelei
Vasiliu-Scraba la opera lui Mircea Eliade, wikipedistul Adrian
S&amp;icirc;mbotin scrisese pe 13 dec. 2020 (ora 18:45)  c&atilde; &amp;bdquo;Isabela
Vasiliu-Scraba spune o gr&atilde;mad&atilde; de lucruri inteligente &amp;#537;i
competente despre nuvela&lt;em&gt; O Fotografie veche de 14 ani&lt;/em&gt;&amp;rdquo; &lt;strong&gt;(10)&lt;/strong&gt;.


&lt;br&gt;



In
dirijismul cultural din dictatura comunist&atilde;, acea unic&atilde; variant&atilde; &amp;ndash;
desemnat&atilde; de ChatGPT ca recenzii &amp;icirc;n &lt;u&gt;&amp;bdquo;publica&amp;#539;ii notabile&amp;rdquo;&lt;/u&gt;
(cum &amp;bdquo;notabile&amp;rdquo; sunt desigur &amp;bdquo;Meridianul rom&amp;acirc;nesc&amp;rdquo;  din
S.U.A. &amp;#537;i &amp;bdquo;Convorbirile literare&amp;rdquo; de la Ia&amp;#537;i) &amp;ndash; func&amp;#539;iona
negre&amp;#537;it sub titulatura &lt;u&gt;criticii de &amp;icirc;nt&amp;acirc;mpinare&lt;/u&gt; , o
a&amp;#537;a-zis&atilde; critic&atilde; prin care revistele f&atilde;ceau publicitate autorilor
agrea&amp;#539;i &lt;strong&gt;(11) &lt;/strong&gt;de oficialit&atilde;&amp;#539;ile politice. 
Dup&atilde;
apari&amp;#539;ia traducerilor din Kant f&atilde;cute de Eminescu, Constantin Noica
era &amp;icirc;nregistrat de Securitate spun&amp;acirc;nd cu obid&atilde; c&atilde; accept&atilde; s&atilde;
nu-i fie publicate recenzii la c&atilde;r&amp;#539;ile sale - cu greu ap&atilde;rute dup&atilde;
am&amp;acirc;n&atilde;ri de ani de zile-, dar i se pare scandalos s&atilde; nu fie
recenzat marele Eminescu. 
De
unde s&atilde; b&atilde;nuiasc&atilde; filosoful marginalizat c&atilde; va veni o vreme &amp;icirc;n
care neo-proletculti&amp;#537;tii vor schimba &amp;bdquo;du&amp;#537;manul de clas&atilde;&amp;rdquo; &amp;icirc;n
&amp;bdquo;du&amp;#537;man de ras&atilde;&amp;rdquo; spre a reinstitui teroarea poli&amp;#539;ieneasc&atilde; din
&amp;bdquo;perioada neagr&atilde; a agresiunii proletcultiste &amp;icirc;mpotriva culturii&amp;rdquo;
(M. Ni&amp;#539;escu) &amp;#537;i a-l scoate pe Eminescu din cultura rom&amp;acirc;neasc&atilde;? 
Stiind bine c&atilde; vizitatorii s&atilde;i &amp;bdquo;cu trasee securiste&amp;rdquo; (Silvia
Jinga) nu &amp;icirc;n&amp;#539;eleg nimic din opera sa, filosoful  retras la P&atilde;ltini&amp;#537;
&amp;icirc;i spusese la Paris lui Ion Ra&amp;#539;iu c&atilde; ar fi mul&amp;#539;umit dac&atilde; m&atilde;car
o persoan&atilde; ar &amp;icirc;n&amp;#539;elege ceea ce scrie.Ca o
mic&atilde; parantez&atilde; ar fi de semnalat aici consecventul refuz de
publicare &amp;icirc;n &amp;bdquo;Via&amp;#539;a Rom&amp;acirc;neasc&atilde;&amp;rdquo; a recenziilor mele la c&atilde;r&amp;#539;ile
lui Noica, recenzii scrise &amp;icirc;ncep&amp;acirc;nd cu 1984, care au format apoi,
&amp;icirc;n 1992,  &lt;u&gt;primul&lt;/u&gt; volum despre g&amp;acirc;ndirea lui C-tin Noica.
Cartea a precedat tot ce s-a scris (&amp;#537;i dup&atilde; aceea rapid publicat la
Humanitas) despre filosoful C-tin Noica prin grila de
instrumentalizare politic&atilde; a noului proletcultism de dup&atilde; 1990.  
&amp;Icirc;nt&amp;acirc;ietate
au avut &amp;#537;i volumele mele despre g&amp;acirc;ndirea religioas&atilde; a lui Nae
Ionescu &amp;#537;i, la patru ani distan&amp;#539;&atilde;, volumul &lt;em&gt;Propedeutic&atilde; la
eternitate&lt;/em&gt; (Slobozia, 2004), despre g&amp;acirc;ndirea filosofului
Alexandru Dragomir.Dar
s&atilde; revenim: R&atilde;spunz&amp;acirc;nd &amp;icirc;ntreb&atilde;rii puse de comentatorul
&amp;bdquo;toorop9516&amp;rdquo; la &amp;icirc;nceputul lunii noiembrie 2025, ChatGPT a
subliniat neadev&atilde;rul dup&atilde; care fi&amp;#537;a Isabelei Vasiliu-Scraba n-ar
fi &amp;icirc;ndeplinit, pas&atilde;-mi-te, criteriile de notabilitate care cer
recenzii &amp;icirc;n reviste importante. 
Acum
am men&amp;#539;ionat doar cele dou&atilde; cerute obligatoriu de administratorii
Wikipediei. &amp;Icirc;n schimb, &amp;icirc;n textul &lt;em&gt;Controversata Wikipedie&lt;/em&gt;
ap&atilde;rut &amp;icirc;n &amp;bdquo;Acolada&amp;rdquo; nr. 9 din 2023 am enum&atilde;rat patru recenzii,
ad&atilde;ug&amp;acirc;nd o revist&atilde; a Uniunii Scriitorilor din Rom&amp;acirc;nia.

  


De
fapt, tot minoritarul pitit dup&atilde; pseudonimul Kun Kipcsak (oare
Grigore Vida? ), &amp;icirc;n du&amp;#537;m&atilde;nia lui fa&amp;#539;&atilde; de valorile culturale
rom&amp;acirc;ne&amp;#537;ti, a fost cel care &amp;icirc;n decembrie 2021 a marcat fi&amp;#537;a ca,
vezi Doamne, &amp;bdquo;nerespect&amp;acirc;nd politica de notabilitate&amp;rdquo;.  


&lt;br&gt;



ChatGPT
 a fost &amp;bdquo;&amp;icirc;nv&atilde;&amp;#539;at&amp;rdquo; s&atilde; preia din arhiva Wikipediei &amp;#537;i aceast&atilde;
minciun&atilde; sfruntat&atilde;. Sigur, este cam exagerat s&atilde; se spun&atilde; c&atilde; ar
fi &amp;bdquo;&amp;icirc;nv&atilde;&amp;#539;at&amp;rdquo;. Pentru c&atilde;, de&amp;#537;i situat&atilde; cam de nivelul
g&amp;acirc;ndirii unui copil de 5 ani, Inteligen&amp;#539;a artificial&atilde; este lipsit&atilde;
de capacitatea de &amp;icirc;nv&atilde;&amp;#539;are a acestuia. 
Pentru
un om normal de inteligent, - dar nu &amp;#537;i pentru un robot vorbitor,
programat cu destule prostii din paginile de discu&amp;#539;ii ale Wikipediei
- &lt;u&gt;surse independente&lt;/u&gt; sunt &amp;icirc;n primul r&amp;acirc;nd cit&atilde;rile din opera
Isabelei Vasiliu-Scraba &amp;icirc;n mediul academic, unde c&amp;acirc;teodat&atilde;
conduc&atilde;torii de doctorat nu cur&atilde;&amp;#539;&atilde; teza de referirile la
scrierile ei, dup&atilde; tactica proletcultist&atilde;. Mircea Eliade consemnase
&amp;icirc;n caietele sale c&atilde; prin universit&atilde;&amp;#539;ile rom&amp;acirc;ne&amp;#537;ti numele &amp;icirc;i
este scos din trimiterile bibliografice.&amp;Icirc;n
anii c&amp;acirc;nd internetul nu era at&amp;acirc;t de supravegheat &amp;#537;i cenzurat ca
acum, c&amp;acirc;nd se &amp;#537;terg trimiteri la scrierile oamenilor de cultur&atilde;
independen&amp;#539;i  &lt;strong&gt;(12)&lt;/strong&gt;, pe net s-a afi&amp;#537;at cel pu&amp;#539;in o duzin&atilde;
de teze de doctorat cu trimiteri verificabile la scrierile Isabelei
Vasiliu-Scraba:  Andrei Trifu, &lt;em&gt;Termeni ontologici &amp;icirc;n g&amp;acirc;ndirea
filozofic&atilde; a lui Mircea Vulc&atilde;nescu&lt;/em&gt;, Bucure&amp;#537;ti, 2009; N.
Turcan, &lt;em&gt;Cioran sau excesul de filozofare&lt;/em&gt;, Cluj, 2008, p.295;
Daniela C&atilde;t&atilde;lina Firescu, &lt;em&gt;Nae Ionescu, pedagogia negativ&atilde;&lt;/em&gt;,
Craiova, 2013; Ana Maria M&atilde;n&atilde;il&atilde;, &lt;em&gt;Univesul concentra&amp;#539;ional &amp;icirc;n
literatura rom&amp;acirc;n&atilde;&lt;/em&gt;, Tg. Mure&amp;#537;, 2011; Miruna Lepu&amp;#537;, &lt;em&gt;Nae
Ionescu sau &amp;icirc;mplinirea prin tineri&lt;/em&gt;, Bucure&amp;#537;ti, 2010; Mihaela
Chirb&atilde;u-Albu, &lt;em&gt;Mircea Eliade. Itinerarii l&atilde;untrice&lt;/em&gt; (Eikon,
2016); Ionu&amp;#539; Horoba, &lt;em&gt;Presupozi&amp;#539;ii mistice &amp;icirc;n metafizica
naeionescian&atilde;&lt;/em&gt;; Ion Militaru, &lt;em&gt;Noica &amp;#537;i critica Occidentului.
O filozofie a istoriei la Noica&lt;/em&gt;, C, R., Bucure&amp;#537;ti, 2001; Dorin
Popescu,&lt;em&gt; Noica, b&atilde;t&atilde;lia continu&atilde;&lt;/em&gt;, 2016; Liliana Florea
Danciu, &lt;em&gt;Constructe istorico religioase &amp;#537;i imaginar eliadesc &amp;icirc;n
NOAPTEA DE S&amp;Acirc;NZIENE&lt;/em&gt; (2017); Mihai Dragos Plesca (Univ.
&amp;bdquo;Kog&atilde;lniceanu&amp;rdquo;, Ia&amp;#537;i), &lt;em&gt;Metafizica lui Nae Ionescu&lt;/em&gt;; Ana
Maria Fomin, &lt;em&gt;Mircea Eliade, paradigma unui nou umanism&lt;/em&gt;, 2013,
&amp;#537;i Tez&atilde; despre Noica din Anglia a lui Filip Sebastian Boicu,
&lt;em&gt;Cultural discourses&lt;/em&gt;&amp;hellip; (2014), etc.Neo-proletcultistul
Kun Kipcsak (oare Grigore Vida? Asistentul Danei Jalobeanu?) a ras
din wikipedia confiscat&atilde; de o mafie cu interese anti-rom&amp;acirc;ne&amp;#537;ti
toate tezele doctorat f&atilde;c&amp;acirc;nd referire la c&atilde;r&amp;#539;ile &amp;#537;i eseurile
filosofice ale Isabelei Vasiliu-Scraba. 
&amp;Icirc;n
treac&atilde;t fie spus, interesele celor care au confiscat wikipedia
transpar la articolele de istorie a rom&amp;acirc;nilor unde sunt preponderent
promovate ca &amp;bdquo;surse de &amp;icirc;ncredere&amp;rdquo; sistematicele falsuri
ungure&amp;#537;ti &lt;strong&gt;(13)&lt;/strong&gt;, dovedite ca neadev&atilde;ruri de to&amp;#539;i istoricii
rom&amp;acirc;ni dinainte de impunerea prin fraud&atilde; a &amp;bdquo;regimului comunist al
Anei Pauker&amp;rdquo; (cf. Virgil Ierunca).  
Surse
independente care o citeaz&atilde; pe Isabela Vasiliu-Scraba mai sunt si
alte c&atilde;r&amp;#539;i ale unor autori &amp;bdquo;notorii, notabili, sau chiar
notabilit&atilde;&amp;#539;i&amp;rdquo; ca s&atilde; folosim limbajul wikipedi&amp;#537;tilor care
alimenteaz&atilde; prostia vorb&atilde;re&amp;#539;ului ChatGPT, precum: Mariana &amp;#536;ora
(&lt;em&gt;Jurnal&lt;/em&gt;, 2001); A.I. Brumaru (&lt;em&gt;Apologii &amp;#537;i naviga&amp;#539;ii&lt;/em&gt;,
2019); Sabina F&amp;acirc;naru (&lt;em&gt;Mircea Eliade&lt;/em&gt;); N. Manolescu (&lt;em&gt;Istoria
critic&atilde; a literaturii rom&amp;acirc;ne&lt;/em&gt;, Bucure&amp;#537;ti, 2008, p. 1478 &amp;#537;i p.
1516); Mircea Goga (&lt;em&gt;Litterature roumaine. Histoire et critique&lt;/em&gt;,
2004); R&atilde;zvan Per&amp;#537;a, &lt;em&gt;P&atilde;rintele St&atilde;niloae &amp;#537;i traducerea
Filocaliei&lt;/em&gt; (Ed. Rena&amp;#537;terea, 2024); Viorel
Cernica, &lt;em&gt;Exerci&amp;#539;ii fenomenologice
asupra filozofiei rom&amp;acirc;ne&amp;#537;ti interbelice&lt;/em&gt;
(Bucure&amp;#537;ti, 1999, p.213); Florin
Paraschiv, &lt;em&gt;Eminescu-Maiorescu.
Imperceptibila Junime&lt;/em&gt; (Baia Mare, Ed.
Transilvania, 2015, p. 36); Titus Late&amp;#537;, &lt;em&gt;Ontologia
filozofilor rom&amp;acirc;ni. Repere bibliografice&lt;/em&gt;,
&amp;icirc;n vol.: - Studii de istorie a filosofiei rom&amp;acirc;ne&amp;#537;ti, vol. X (Ed.
Academiei, 2014); etc.Desigur
&amp;#537;i aceste nume furniz&amp;acirc;nd date la rubrica de  &amp;bdquo;surse secundare&amp;rdquo;
(rubrica &amp;bdquo;despre&amp;rdquo;) n-au fost &amp;icirc;n 12 decembrie 2020 pe placul lui
Kun Kipcsak (oare Grigore Vida? Salariat la Humanitas?) care a s&atilde;rit
&amp;icirc;n ajutorul cenzorului cu multiple clone, ascuns dup&atilde; pseudonimele
MyComp, Donarius, Pafsanias (oare G. Liiceanu?), etc.Pentru
a &amp;icirc;nchiea &amp;icirc;ntr-o not&atilde; ceva mai optimist&atilde; dec&amp;acirc;t ofer&atilde;
conversa&amp;#539;ia cu Inteligen&amp;#539;a artificial&atilde; intens promovat&atilde; on-line,
transcriu traducerea unei poezii f&atilde;cut&atilde; de &amp;bdquo;cel mai mare poet din
exil&amp;rdquo; (cf. Eugen Ionescu).  Ideile versurilor alese din Novalis &amp;#537;i
publicate de Horia Stamatu &lt;strong&gt;(14)&lt;/strong&gt; consoneaz&atilde; cu &amp;icirc;nceputul unei
conferin&amp;#539;e a prestigiosului Profesor Mircea Eliade (&amp;#539;inut&atilde; la
Harvard) &amp;icirc;n care marele savant spusese c&atilde; &amp;bdquo;lumea &lt;em&gt;psihic&atilde; este
infinit mai interesant&atilde; dec&amp;acirc;t con&amp;#537;tiin&amp;#539;a individului&lt;/em&gt;&amp;rdquo;
(M.E., 1960): &lt;u&gt;&amp;bdquo;C&amp;acirc;nd numere &amp;#537;i geometrie/  n&amp;rsquo;or mai fi cheia
creaturii,/  c&amp;acirc;nd lumea &amp;icirc;n s&atilde;rut &amp;#537;i melodie/  va&amp;rsquo;ntrece
iscusi&amp;#539;ii&amp;rsquo;nv&atilde;&amp;#539;&atilde;turii,/  c&amp;acirc;nd va fi lumea liberat&atilde;/  &amp;#537;i sie
&amp;icirc;ns&atilde;&amp;#537;i iar&atilde;&amp;#537;i dat&atilde;, /  c&amp;acirc;nd umbr&atilde; &amp;#537;i lumin&atilde;&amp;#539;ie/  vor fi
iar mire &amp;#537;i mireas&atilde;, /  &amp;#537;i &amp;icirc;n pove&amp;#537;ti &amp;#537;i poezie/  istoria lumii
&amp;icirc;n&amp;#539;eleas&atilde;/  cuv&amp;acirc;ntul tainic va veni/  &amp;#537;i anti-noima va pieri&lt;/u&gt;&amp;rdquo;
(Novalis, &lt;em&gt;Strofe din Heinrich von Ofterdingen&lt;/em&gt;, 1802, &amp;icirc;n
traducerea lui Horia Stamatu). 


 
&lt;strong&gt;Note:&lt;/strong&gt;

&lt;ol&gt;
&lt;li&gt;

	Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Culianu- Paradigma noului proletcultism&lt;/em&gt;,
	sau, &lt;em&gt;Inventarea prestigiului &amp;#537;tiin&amp;#539;ific care i-a lipsit lui
	Ioan P. Culianu&lt;/em&gt;, &amp;icirc;n &amp;bdquo; Acolada&amp;rdquo;, Satu-Mare, nr.9 din 2025,
	vezi &amp;#537;i prezentarea acestui studiu de c&atilde;tre Richard Price,
	fondatorul Academiei.edu,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=HBJdnI0A9wo&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=HBJdnI0A9wo&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	. A se vevea &amp;#537;i Isabela Vasiliu-Scraba, Abuz&lt;em&gt; de putere &amp;icirc;n
	Wikipedia,&lt;/em&gt; &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=Ekd6UAiNrgw&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=Ekd6UAiNrgw&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
&lt;/li&gt;
&lt;li&gt;

	toorop9516, nov. 2025, comentariu la &amp;icirc;nregistrarea de youtube, f&atilde;r&atilde;
	note, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=c6ZQUoaIWsg&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=c6ZQUoaIWsg&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;,
	sau, textul complet: Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;O nou&atilde; manipulare:
	persoane descrise de inchizi&amp;#539;ie &amp;#537;i nu men&amp;#539;ionate de utilizatori,&lt;/em&gt;
	&amp;icirc;n &amp;bdquo;Tribuna&amp;rdquo;, Cluj, nr. 553 din 2025.
&lt;/li&gt;
&lt;li&gt;

	Isabela Vasiliu-Scraba,&lt;em&gt; Troglodirea prin perenitatea poli&amp;#539;iei
	g&amp;acirc;ndirii ,&lt;/em&gt; &amp;icirc;n &amp;bdquo;Acolada&amp;rdquo;, Satu-Mare, nr.2 din 2023.
&lt;/li&gt;
&lt;li&gt;

	Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Suspecta moarte a lui C-tin Noica&lt;/em&gt;, &amp;icirc;n
	&amp;bdquo;Almanahul Origini -2010&amp;rdquo;, &lt;strong&gt;pp. 284-297&lt;/strong&gt;.
&lt;/li&gt;
&lt;li&gt;

	Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;O carte premiat&atilde; sub &amp;#537;ocul sperieturii
	cu termeni grece&amp;#537;ti: Virgil  Ciomo&amp;#537;, Timp &amp;#537;i eternitate&lt;/em&gt;
	(2000), &amp;icirc;n &amp;bdquo;Tribuna&amp;rdquo;, Cluj-Napoca, nr. 295 din 2014. Textul are
	&amp;icirc;n&amp;#537;irat&atilde; la sf&amp;acirc;r&amp;#537;it o duzin&atilde; de articole (nu numai) pe tema
	filosofiei antice grece&amp;#537;ti din publica&amp;#539;ii de dup&atilde; 1991. Drept
	motto e pus un citat din articolul &lt;em&gt;Crima regimului comunist&lt;/em&gt;
	scris un fost de&amp;#539;inut politic: &amp;bdquo;Regimul comunist a pus &amp;icirc;n
	func&amp;#539;iune &amp;icirc;ntregul arsenal de constr&amp;acirc;ngere fizic&atilde; &amp;#537;i
	spiritual&atilde;...&amp;rdquo; (istoricul &amp;#536;erban Papacostea). Exact ce urm&atilde;resc
	&amp;#537;i legile impuse de agita&amp;#539;ii de la Wiesel, institui&amp;#539;i ca cenzori
	oficiali. 
	
&lt;/li&gt;
&lt;li&gt;

	Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Pelerinaj la P&atilde;ltini&amp;#537;ul lui Noica&lt;/em&gt;,
	&amp;icirc;n &amp;bdquo;Acolada&amp;rdquo;, Satu-Mare, nr.9 din 2022, sau,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/constantin-noica/pelerinaj-noica/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/constantin-noica/pelerinaj-noica/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	, vezi &amp;#537;i Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;O fraz&atilde; sfor&atilde;itoare &amp;#537;i
	multiple cenzur&atilde;ri&lt;/em&gt; (&lt;strong&gt;Noica- 110&lt;/strong&gt;), &amp;icirc;n &amp;bdquo;Acolada&amp;rdquo;,
	Satu-Mare, nr.1 din 2022.
&lt;/li&gt;
&lt;li&gt;

	De-a lungul vremii am mai scris despre Inteligen&amp;#539;a artificial&atilde;/
	ChatGPT urm&atilde;toarele texte publicate &amp;icirc;n &amp;bdquo;Acolada&amp;rdquo; din 2023
	(nr.5, nr.6 &amp;#537;i nr. 7-8): &lt;em&gt;Cancel culture sau boicotul cultural&lt;/em&gt;,
	p.I,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/1cancel-culture-isabela-vasiliu-scraba/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/1cancel-culture-isabela-vasiliu-scraba/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	  , sau, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=G7UlTTX8Kts&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=G7UlTTX8Kts&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;;
	 &lt;em&gt;Cancel culture &amp;#537;i ChatGPT&lt;/em&gt;, partea doua,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/gpt-isabela-vasiliu-scraba-cancel-culture-2%20/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/gpt-isabela-vasiliu-scraba-cancel-culture-2
	/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;  , sau, 
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=y-HpAtEZ858&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=y-HpAtEZ858&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	,  &amp;#537;i &lt;em&gt;Noul Frankenstein sau Uniformizarea g&amp;acirc;ndirii prin
	ChatGPT&lt;/em&gt;,  partea III-a,
	&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/3chat-gpt-isabela-vasiliu-scraba/&quot;&gt;&lt;u&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/3chat-gpt-isabela-vasiliu-scraba/&lt;/u&gt;&lt;/a&gt;
	 , sau, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=4Uy5qxtlNR8&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=4Uy5qxtlNR8&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
		
&lt;/li&gt;
&lt;li&gt;

	Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Prostia inteligen&amp;#539;ei artificiale&lt;/em&gt;, &amp;icirc;n
	&amp;bdquo;Acolada&amp;rdquo;, Satu-Mare, nr.7-8 din 2024,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=0knfC7_yCzM&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=0knfC7_yCzM&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
&lt;/li&gt;
&lt;li&gt;

	Ion Murgeanu a scris despre despre trei c&atilde;r&amp;#539;i ale Isabelei
	Vasiliu-Scraba: &lt;em&gt;Mistica Platonic&atilde;&lt;/em&gt; ( Slobozia,1999);
	&lt;em&gt;Metafizica lui Nae Ionescu &amp;icirc;n unica &amp;#537;i &amp;icirc;n dubla ei &amp;icirc;nf&atilde;&amp;#539;i&amp;#537;are&lt;/em&gt;
	(Slobozia, 2000, &lt;u&gt;&lt;a&gt;worldcat.org/title/metafizica-lui-nae-ionescu&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;,
	link activ pe 11aug. 2016); si &lt;em&gt;&amp;Icirc;n labirintul r&atilde;sfr&amp;acirc;ngerilor:
	Nae Ionescu prin discipolii s&atilde;i: Petre &amp;#538;u&amp;#539;ea, Emil Cioran, C-tin
	Noica, Mircea Eliade, Mircea Vulc&atilde;nescu &amp;#537;i Vasile B&atilde;ncil&atilde;&lt;/em&gt;
	(Slobozia, 2000).
&lt;/li&gt;
&lt;li&gt;

	Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;em&gt;Harismele&lt;/em&gt; &lt;em&gt;Duhului Sf&amp;acirc;nt &amp;#537;i
	FOTOGRAFIA DE 14 ANI&lt;/em&gt;, &amp;icirc;n &amp;bdquo;Acolada&amp;rdquo;, Satu-Mare, nr.12 din
	2020,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-fotografie-mircea-eliade/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-fotografie-mircea-eliade/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;,
	sau, &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=svjw7RVXzUc&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=svjw7RVXzUc&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
		
&lt;/li&gt;
&lt;li&gt;

	La o inregistrare de youtube postat&atilde; &amp;icirc;n 26 oct. 2024 (vezi Isabela
	Vasiliu-Scraba,&lt;em&gt; Patapieviciul&lt;/em&gt;,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=-IDkaL7Br1Y&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=-IDkaL7Br1Y&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;
	, cu 1818 vizion&atilde;ri) un anonim a scris dou&atilde; comentarii: (a)
	&amp;bdquo;Frumoasa Doamn&atilde; Isabela Vasiliu-Scraba este printre foarte
	pu&amp;#539;inele Doamne Rom&amp;acirc;nce care dup&atilde; 89 lupt&atilde; cu trecutul &amp;#537;i cu
	prezentul neocomunisto-globalist, pentru un viitor mai liber de
	cenzur&atilde;, de minciun&atilde;, de tic&atilde;lo&amp;#537;ie &amp;#537;i de impostur&atilde; literar&atilde;,
	filozofic&atilde; si politic&atilde;...&amp;rdquo; ; (b) &amp;bdquo;Foarte bine plesnit peste
	bot...&amp;rdquo; (petregeorge6347, &amp;icirc;n 2024). 
	
&lt;/li&gt;
&lt;li&gt;

	De ex., &lt;u&gt;&lt;a&gt;openlibrary.org/authors/OL5146664A/isabela_vasiliu-scraba&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;,
	link func&amp;#539;ional pe 11aug. 2016, dar &amp;icirc;n 2025, f&atilde;cut &amp;bdquo;disp&atilde;rut&amp;rdquo;;
	a se vedea &amp;#537;i Isabela Vasiliu-Scraba, &lt;strong&gt;Quid prodest? (Comentarii
	cenzurate), postare pe YouTube din 10 iulie 2025,&lt;/strong&gt;
&lt;/li&gt;
&lt;li&gt;

	Cartograful &amp;#537;i geograful francez Robert Ficheux (1898-2005) a
	demonstrat &amp;icirc;n 1918 falsitatea h&atilde;r&amp;#539;ilor ungure&amp;#537;ti pline de pete
	albe de ca &amp;#537;i cum &lt;u&gt;ar fi fost nelocuite&lt;/u&gt; zonele curat
	rom&amp;acirc;ne&amp;#537;ti ale Transilvaniei pe care el &amp;icirc;nsu&amp;#537;i le-a b&atilde;tut cu
	piciorul (Tara Mo&amp;#539;ilor, Apuseni, Maramure&amp;#537;, Oa&amp;#537;, L&atilde;pu&amp;#537;,
	N&atilde;s&atilde;ud). Dar la Viena, &amp;icirc;n vara anului 1940, atribuirea de c&atilde;tre
	Hitler a jum&atilde;t&atilde;&amp;#539;ii de nord-vest a Ardealului s-a f&atilde;cut &lt;u&gt;pe
	baza neadev&atilde;rurilor furnizate de istoricii maghiari&lt;/u&gt;
	(apud.Mircea Eliade), neadev&atilde;ruri demascate de prestigio&amp;#537;ii
	istorici rom&amp;acirc;ni aresta&amp;#539;i &amp;icirc;n 1950 de Securitatea anti-rom&amp;acirc;neasc&atilde;.
	&amp;Icirc;n textul pe care l-am scris la Centenarul Marii Uniri  (vezi
	Isabela Vasiliu-Scraba, O &lt;em&gt;privire filosofic&atilde; asupra istoriei
	Rom&amp;acirc;niei&lt;/em&gt;, &amp;icirc;n &amp;bdquo;Acolada&amp;rdquo;, nr. 12 din 2018,
	&lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://isabelavs2.wordpress.com/articole/romania1918-2018/&quot;&gt;https://isabelavs2.wordpress.com/articole/romania1918-2018/&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;)
	am trecut ni&amp;#537;te titluri de lucr&atilde;ri ale istoricilor rom&amp;acirc;ni ap&atilde;rute
	&amp;icirc;nainte de ocuparea Rom&amp;acirc;niei de c&atilde;tre armata lui Stalin, titluri
	care n-au fost pe placul neo-proletculti&amp;#537;tilor adoratori ai
	falsurilor istoricilor maghiari trecute de ei ca &amp;bdquo;surse de
	&amp;icirc;ncredere&amp;rdquo;.   Wikipedia confiscat&atilde; de o mafie cu interese
	anti-rom&amp;acirc;ne&amp;#537;ti difuzeaz&atilde; &amp;#537;i formul&atilde;rile tor&amp;#539;ionarilor
	Securit&atilde;&amp;#539;ii anti-rom&amp;acirc;ne&amp;#537;ti, Securitate care transformase Romania
	ocupat&atilde; de armata sovietic&atilde; &amp;icirc;ntr-o &amp;bdquo;gubernie penitenciar&atilde;&amp;rdquo;
	(cf. Virgil  Ierunca) cu peste dou&atilde; milioane de de&amp;#539;inu&amp;#539;i politic,
	din care au fost uci&amp;#537;i dup&atilde; gratii vreo optsute de mii (vezi
	&lt;em&gt;Monumentul victimelor &amp;#537;i harta gulagului comunist&lt;/em&gt; din Chemin
	du Bois-des-Artes, 43-45,  1226 Chene Bourg, Elve&amp;#539;ia; vezi dr.
	Florin M&atilde;trescu, &lt;em&gt;Holocaustul ro&amp;#537;u&lt;/em&gt;, Ed. Irecson, 2008,
	edi&amp;#539;ia a treia, vol.I, 664p., vol. II, 608p., Addenda, 158p.; &lt;u&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=cak2aaICy_U&quot;&gt;Dr.
	Florin M&atilde;trescu, despre &amp;rdquo;Holocaustul ro&amp;#537;u&amp;rdquo;: &amp;rdquo;Am fost
	singurul care a &amp;icirc;ndr&atilde;znit s&atilde;...&amp;rdquo;&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;). Alc&atilde;tuit de
	dresa&amp;#539;ii neo-proletcultismului,&lt;em&gt; Manualul de istorie a
	comunismului&lt;/em&gt; &lt;strong&gt;nu&lt;/strong&gt; &lt;strong&gt;cuprinde&lt;/strong&gt; date istorice reale: &amp;bdquo;S&atilde;
	neglijezi oamenii care au luptat &amp;icirc;n munte sau au &amp;icirc;ndurat pu&amp;#537;c&atilde;rie
	este o tic&atilde;lo&amp;#537;ie f&atilde;r&atilde; margini&amp;rdquo; &amp;ndash; &amp;icirc;i spunea dr. Florin
	M&atilde;trescu lui Florin Palas &amp;icirc;ntr-un interviu. Desigur f&atilde;r&atilde; s&atilde; fi
	citit textul &amp;bdquo;Patapie-viciul&amp;rdquo; (rom&amp;acirc;n?) din volumul meu
	&lt;em&gt;Contextualiz&atilde;ri. Elemente pentru o topologie a prezentului
	&lt;/em&gt;(Slobozia, 2002, pp. 51-54).
&lt;/li&gt;
&lt;li&gt;

	vezi rev. &amp;bdquo;Limite&amp;rdquo;, nr. 10 din 1972, editat&atilde; la Paris de Virgil
	Ierunca. 
	
&lt;/li&gt;
&lt;/ol&gt;

</description>
</item>

<item>
<title>Dorin Gabriel Tilinca: Philosophia perennis, o prezentare rezumativ&amp;amp;</title>
<link>http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&amp;file=article&amp;sid=1635</link>
<description>&lt;div&gt;&lt;strong&gt;Philosophia
perennis &amp;ndash; o pre&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;zentare
rezumativ&atilde;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Opulen&amp;#539;a
cuno&amp;#537;tin&amp;#539;elor &amp;#537;tiin&amp;#539;ifice &amp;icirc;n continu&atilde; cre&amp;#537;tere despre om &amp;#537;i
natur&atilde; justific&atilde; &amp;icirc;ntrebarea privitoare la sensul filosofiei: s&atilde;
fi devenit oare aceast&atilde; disciplin&atilde; cu totul superflu&atilde;? Oricine a
auzit m&atilde;car o dat&atilde; expresia &amp;bdquo;Aici nu facem filosofie!&amp;rdquo;, prin
care se sugereaz&atilde; pe de o parte c&atilde; filosofia nu ar avea nimic de-a
face cu via&amp;#539;a practic&atilde;, deoarece obiectul ei plute&amp;#537;te &amp;icirc;n sfere
abstracte; pe de alt&atilde; parte, ea exprim&atilde; opinia conform c&atilde;reia
argumenta&amp;#539;iile filosofice ar fi prea complicate, f&atilde;r&atilde; a aduce
vreun avantaj practic. Exist&atilde; chiar &amp;#537;i un termen peiorativ pentru
aceast&atilde; activitate, termenul &amp;bdquo;filozof&amp;rdquo; fiind uneori utilizat ca
injurie, sinonim cu &amp;bdquo;bun la nimic&amp;rdquo;. Aceast&atilde; fa&amp;#539;et&atilde; a
mentalit&atilde;&amp;#539;ii cotidiene se datoreaz&atilde; mai pu&amp;#539;in realiz&atilde;rilor
impresionante ale &amp;#537;tiin&amp;#539;elor naturii, c&amp;icirc;t mai ales aplica&amp;#539;iilor
tehnice ale acestui tip de cunoa&amp;#537;tere, aplica&amp;#539;ii care au u&amp;#537;urat
via&amp;#539;a oamenilor. &amp;Icirc;n consecin&amp;#539;&atilde;, pentru majoritatea
contemporanilor specula&amp;#539;ia pur&atilde; ar fi lipsit&atilde; de orice avantaj.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Dar
dac&atilde; filosofia s-ar ocupa de o cunoa&amp;#537;tere complet inutil&atilde;, cum se
explic&atilde; atunci lunga &amp;#537;i venerabila istorie a acestei discipline,
precum &amp;#537;i supravie&amp;#539;uirea ei de-a lungul mileniilor. Cum aceast&atilde;
dispre&amp;#539;uire a filosofiei este specific&atilde; doar epocii noastre,
trebuie s&atilde; fi avut loc o muta&amp;#539;ie &amp;icirc;n istoria cunoa&amp;#537;terii, muta&amp;#539;ie
prin care aceast&atilde; disciplin&atilde; s-a &amp;icirc;ndep&atilde;rtat de originea &amp;#537;i
scopul ei ini&amp;#539;ial. De aceea ar trebui, ca punct de plecare a
oric&atilde;rei dizerta&amp;#539;ii filosofice, o eviden&amp;#539;iere a esen&amp;#539;ei acestei
discipline, a&amp;#537;a cum s-a manifestat ea &amp;icirc;n lumea greac&atilde; antic&atilde;.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Una
dintre cele mai pertinente defini&amp;#539;ii ale filosofiei o g&atilde;sim la
Aristotel, care prin &amp;icirc;n&amp;#539;elepciunea &amp;icirc;n&amp;#539;elege &amp;bdquo;cunoa&amp;#537;terea
teoretic&atilde; a primelor principiilor &amp;#537;i cauze&amp;rdquo;. Dar dac&atilde; principiul
este prima verig&atilde; dintr-un lan&amp;#539; succesiv de determin&atilde;ri, un
element fundamental care, la r&amp;icirc;ndul s&atilde;u, ar fi liber de orice
condi&amp;#539;ionare, atunci aceast&atilde; expresie este tautologic&atilde;, deoarece
&amp;bdquo;principiu&amp;rdquo; &amp;icirc;nseamn&atilde; deja &amp;bdquo;primul&amp;rdquo; element. Ce a vrut s&atilde;
sugereze, a&amp;#537;adar, Aristotel prin &lt;em&gt;prote
archai&lt;/em&gt;
(primele principii)? Fiecare domeniu al cunoa&amp;#537;terii &amp;#537;i orice
activitate se bazeaz&atilde; pe c&amp;icirc;teva principii pe care le accept&atilde;m ca
atare, f&atilde;r&atilde; necesitatea unei demonstra&amp;#539;ii. De pild&atilde; &amp;icirc;n geometrie
se presupune c&atilde; suma unghiurilor unui triunghi este de 180&amp;deg;. &amp;#536;i
aceasta f&atilde;r&atilde; a verifica mul&amp;#539;imea infinit&atilde; de configura&amp;#539;ii
posibile ale triunghiurilor. Sau c&atilde; corpurile materiale au o anumit&atilde;
greutate, care nu poate fi niciodat&atilde; zero. Astfel de principii sunt
&amp;icirc;ns&atilde; limitate la un anumit domeniu al realit&atilde;&amp;#539;ii. Totu&amp;#537;i, pentru
a le putea stabili &amp;ndash; fapt posibil doar pe baza inteligen&amp;#539;ei &amp;ndash;
activitatea comprehensiv&atilde; are la baz&atilde; principii mai originare dec&amp;icirc;t
acestea, principii ce nu mai sunt condi&amp;#539;ionate prin alte entit&atilde;&amp;#539;i,
adic&atilde; nu pot fi remise la ceva mai originar. Prin urmare, ele sunt
cu adev&atilde;rat primele elemente ale &amp;icirc;n&amp;#539;elegerii &amp;icirc;n general.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Dar
oare cum ar putea fi dezv&atilde;luite aceste prime principii? Ei bine,
dac&atilde; &amp;icirc;ntreaga cunoa&amp;#537;tere nu este posibil&atilde; dec&amp;icirc;t prin intermediul
inteligen&amp;#539;ei, atunci se poate presupune c&atilde; eviden&amp;#539;ierea
entit&atilde;&amp;#539;ilor originare care fac posibil&atilde; comprehensiunea &amp;icirc;n
general, ar putea reprezenta calea privilegiat&atilde; ce conduce dea
dreptul la primele principii.

&amp;Icirc;ns&atilde;
inteligen&amp;#539;a constituie domeniul de preocupare al psihologiei.
Psihologia este o &amp;#537;tiin&amp;#539;&atilde; care evalueaz&atilde; indivizii umani din
perspectiva fluxului g&amp;icirc;ndirii (viteza de reac&amp;#539;ie, capacitatea de
asociere &amp;#537;i de memorare, pe care le echivaleaz&atilde; cu inteligen&amp;#539;a),
apreciind totodat&atilde; cu mare acurate&amp;#539;e &amp;#537;i starea sufleteasc&atilde; a
individului uman. Pe scurt, psihologia poate evalua capacit&atilde;&amp;#539;ile
mentale ale unei persoane prin compararea acestora cu parametrii
medii ai unui e&amp;#537;antion reprezentativ dintr-o popula&amp;#539;ie. Chiar &amp;#537;i
lu&amp;icirc;nd capacitatea de analiz&atilde; &amp;#537;i sintez&atilde; drept fundament al
procesului mental, psihologia nu aprofundeaz&atilde; aceste activit&atilde;&amp;#539;i
spre a dezv&atilde;lui principiile care le fundamenteaz&atilde;. Cum analiza &amp;#537;i
sinteza sunt deja activit&atilde;&amp;#539;i complexe &amp;ndash; rezultate pe baza
facult&atilde;&amp;#539;ii de a emite judec&atilde;&amp;#539;i &amp;ndash; la baza lor trebuie s&atilde; stea
entit&atilde;&amp;#539;i mai originare. &amp;Icirc;ns&atilde; urm&atilde;rind scopuri practice,
psihologia nu se &amp;icirc;ncumet&atilde; la o cercetare mai aprofundat&atilde; spre a
scoate la lumin&atilde; aceste fundamente, fapt care &amp;ndash; &amp;icirc;n domeniul ei de
activitate - nu i-ar aduce niciun beneficiu, fiind doar de interes
academic.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Fiind
o cunoa&amp;#537;tere a primelor principii, filosofia nu se poate opri la
acest nivel. A&amp;#537;adar, &amp;icirc;ntrebarea privitoare la primele principii ale
inteligen&amp;#539;ei marcheaz&atilde; limita dintre conceptul psihologic &amp;#537;i cel
filozofic de inteligen&amp;#539;&atilde;. Conceptul filosofic al inteligen&amp;#539;ei
vizeaz&atilde;, a&amp;#537;adar, fundamentele comprehensiunii &amp;icirc;n general. Totu&amp;#537;i,
chiar &amp;#537;i conceptul filosofic al inteligen&amp;#539;ei se refer&atilde; doar la
abilit&atilde;&amp;#539;ile cognitive ale fiin&amp;#539;ei inteligente, abilit&atilde;&amp;#539;i
constituite evolutiv. &amp;Icirc;ntruc&amp;icirc;t &amp;icirc;n prezent avem acces doar la
specia noastr&atilde;, omul modern, &amp;#537;i &amp;icirc;ntruc&amp;icirc;t acesta este totodat&atilde; o
fiin&amp;#539;&atilde; biologic&atilde; ce a ap&atilde;rut la un moment dat &amp;icirc;n natur&atilde;, este
discutabil dac&atilde; abilit&atilde;&amp;#539;ile cognitive ale omului pot fi
considerate reprezentative pentru orice form&atilde; de comprehensiune
posibil&atilde;. Se pune, astfel, &amp;icirc;ntrebarea dac&atilde; orice form&atilde; posibil&atilde;
de inteligen&amp;#539;&atilde; din univers trebuie s&atilde; fie dotat&atilde; cu acelea&amp;#537;i
abilit&atilde;&amp;#539;i ca &amp;#537;i specia noast&atilde; pentru a putea &amp;icirc;n&amp;#539;elege. Sau este
posibil ca o inteligen&amp;#539;&atilde; str&atilde;in&atilde; s&atilde; se bazeze pe principii care
ne-ar fi inaccesibile nou&atilde;, oamenilor? Sunt oare fundamentele
&amp;icirc;n&amp;#539;elegerii ceva ce a ap&atilde;rut prin evolu&amp;#539;ia natural&atilde;, la fel ca
alte abilit&atilde;&amp;#539;i ale unei specii biologice, sau sunt ele atemporale
&amp;#537;i &amp;icirc;n afara devenirii, fiind acelea&amp;#537;i pentru toate speciile
inteligente posibile? &amp;Icirc;n ultimul caz, ele nu pot fi privite doar ca
abilit&atilde;&amp;#539;i, ci ca orizonturi ale sesiz&atilde;rii inteligibile &amp;icirc;n
general. Dar pentru &amp;icirc;nceput le vom privi doar ca abilit&atilde;&amp;#539;i ale
omului, dob&amp;icirc;ndite evolutiv.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&amp;Icirc;n
zorii filosofiei a fost propus ca fundament al realit&atilde;&amp;#539;ii c&amp;icirc;te un
element material, de exemplu apa, aerul, focul, existen&amp;#539;a corporal&atilde;
elementar&atilde; - &amp;#7940;&amp;tau;&amp;omicron;&amp;mu;&amp;omicron;&amp;sigmaf; (atomos), elementul indivizibil, termen
care ar trebui redat prin &amp;bdquo;fiirea-pur&atilde;-ce-exclude-vidul&amp;rdquo;
(entitate ce nu are nimic de a face cu atomul fizicii). Apoi a fost
luat ca principiu universal intelectul (&lt;em&gt;nous&lt;/em&gt;,
redat adesea &amp;#537;i prin &amp;bdquo;inteligen&amp;#539;&atilde;&amp;rdquo;), sau ideile eterne ale lui
Platon. Mai t&amp;acirc;rziu, Aristotel a stabilit regulile dup&atilde; care au a se
rostui judec&atilde;&amp;#539;ile pentru ca s&atilde; rezulte un enun&amp;#539; adev&atilde;rat, pun&amp;icirc;nd
astfel bazele logicii. Din enun&amp;#539;urile posibile, el a dedus sistemul
categoriilor, cum ar fi cauza sau cantitatea, calitatea
(proprietatea), spa&amp;#539;iul (undele) &amp;#537;i timpul (c&amp;icirc;ndul) etc. &amp;#536;i Kant
consider&atilde; categoriile intelectului (cantitate, calitate, modalitate
&amp;#537;i rela&amp;#539;ie) drept fundamente prime, ireductibile. &amp;Icirc;ns&atilde; pentru el
spa&amp;#539;iul &amp;#537;i timpul sunt doar forme pure ale sim&amp;#539;urilor noastre,
modul &amp;icirc;n care doar putem sesiza &amp;#537;i percepe realitatea.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Constat&atilde;m,
a&amp;#537;adar, o traansla&amp;#539;ie a primelor principii de la realitatea
material&atilde; c&atilde;tre ra&amp;#539;iunea uman&atilde;. Kant chiar separ&atilde; complet
realitatea &amp;bdquo;extern&atilde;&amp;rdquo; de ra&amp;#539;iune: potrivit lui, ra&amp;#539;iunea nu ar
avea acces la lucrul &amp;icirc;n sine, ci doar la forma &amp;icirc;n care realitatea
ni se prezint&atilde; &amp;icirc;ntr-un mod specific (fenomenul lucrului real).
Categoriile ar fi criterii exclusive dup&atilde; care am formula enun&amp;#539;uri.
Conform unei astfel de doctrine, cuno&amp;#537;tin&amp;#539;ele noastre sunt
construc&amp;#539;ii ale min&amp;#539;ii, ce nu pot p&atilde;trunde p&amp;icirc;n&atilde; la &amp;bdquo;lucrului
&amp;icirc;n sine&amp;rdquo; spre a-l cunoa&amp;#537;te &amp;icirc;n factualitatea sa.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Dar
s&atilde; abandon&atilde;m acum doctrinele ap&atilde;rute prin evolu&amp;#539;ia istoric&atilde;
g&amp;icirc;ndirii, care au propus - pentru &amp;icirc;ne&amp;#539;elgere &amp;#537;i cunoa&amp;#537;tere &amp;ndash;
diverse principii, &amp;#537;i s&atilde; &amp;icirc;ncerc&atilde;m s&atilde; scoatem la iveal&atilde; esen&amp;#539;a
problemei. S&atilde; lu&atilde;m ca exemplu afirma&amp;#539;ia c&atilde; suma unghiurilor unui
triunghi de orice fel este egal&atilde; cu dou&atilde; unghiuri drepte, respectiv
180&amp;deg;. Acest principiu al geometriei este o cunoa&amp;#537;tere ap&atilde;rut&atilde; &amp;icirc;n
cursul dezvolt&atilde;rii culturale, neput&amp;icirc;nd
fi un principiu prim. C&atilde;ci pentru un membru al unei culturi arhaice
acest enun&amp;#539; este cu totul indiferent, cu toate c&atilde; &amp;#537;i inteligen&amp;#539;a
lui se bazeaz&atilde; pe acelea&amp;#537;i principii ca ale noastre.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;A&amp;#537;adar,
acest&atilde; axiom&atilde; introdus&atilde; ca unul din principiile geometrie este un
construct mental ap&atilde;rut &amp;icirc;n cursul dezvolt&atilde;rii culturale. &amp;Icirc;ns&atilde;
ceea ce c&atilde;ut&atilde;m sunt fundamentele prime pe baza c&atilde;rora se poate
na&amp;#537;te un astfel de construct ideatic. &amp;Icirc;n primul r&amp;icirc;nd, entit&atilde;&amp;#539;ile
men&amp;#539;ionate &amp;icirc;n axiom&atilde; trebuie identificate &amp;icirc;n esen&amp;#539;a lor, de
exemplu prin definirea a ceea ce este un triunghi sau un unghi &amp;#537;i
prin posibilitatea de a le reprezenta spa&amp;#539;ial. Adic&atilde;, trebuie mai
&amp;icirc;nt&amp;acirc;i s&atilde; identific&atilde;m ontic ceea ce exist&atilde; efectiv &amp;#537;i s&atilde; putem
privi aceste entit&atilde;&amp;#539;i dintr-o perspectiv&atilde; spa&amp;#539;ial&atilde;. Prin
identificarea ontic&atilde;, lucrurile sunt denumite, iar aceast&atilde; denumire
este un moment anterior enun&amp;#539;ului. Identificarea ontic&atilde; implic&atilde; o
&amp;bdquo;vedere&amp;rdquo; a esen&amp;#539;ei, adic&atilde; interpretarea a &lt;em&gt;ceea
ce este&lt;/em&gt;
fiin&amp;#539;area respectiv&atilde;. &lt;em&gt;Ceestele&lt;/em&gt;
(&lt;em&gt;fiirea&lt;/em&gt;)
este un construct mental valabil pentru mai multe fiin&amp;#539;&atilde;ri
idividuale de acela&amp;#537;i gen (conceptul); fiirea exprim&atilde; esen&amp;#539;a
acestor entit&atilde;&amp;#539;i: triunghi = figur&atilde; delimitat&atilde; de trei linii
drepte. Unghi = deschidere delimitat&atilde; de dou&atilde; drepte care se
intersecteaz&atilde;. Apari&amp;#539;ia acestor concepte necesit&atilde; &amp;ndash; pe l&amp;icirc;ng&atilde;
identificarea nominal&atilde; &amp;ndash; &amp;#537;i o capacitate de percep&amp;#539;ie spa&amp;#539;ial&atilde;
comprehensiv&atilde;. &amp;Icirc;n plus, o sum&atilde; presupune capacitatea de
cuantificare. &amp;Icirc;n filosofia clasic&atilde;, aceste principii sunt denumite
&lt;em&gt;fiire,
spa&amp;#539;iu &amp;#537;i cantitate&lt;/em&gt;.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&amp;Icirc;ns&atilde; aceste entit&atilde;&amp;#539;i nu le vom &amp;icirc;nt&amp;icirc;lni nic&atilde;ieri ca fiind
subzistente. Prin urmare, ele nu sunt realit&atilde;&amp;#539;i de ordin fizic, ci
doar coordonate ajut&atilde;toare pentru orice sesizare inteligibil&atilde; a
realit&atilde;&amp;#539;ii. Deoarece le consider&atilde;m ini&amp;#539;ial ca abilit&atilde;&amp;#539;i ale
fiin&amp;#539;ei inteligente, trebuie s&atilde; le redenumim spre a le scoate &amp;icirc;n
eviden&amp;#539;&atilde; ca activit&atilde;&amp;#539;i mentale: fiire = identificare ontic&atilde;,
spa&amp;#539;iu = spa&amp;#539;ializarea realit&atilde;&amp;#539;ii, cantitate = cuantificare.

Nici
timpul nu-l vom &amp;icirc;nt&amp;icirc;lni nic&atilde;ieri; chiar dac&atilde;, de exemplu,
demont&atilde;m un ceas &amp;icirc;n componentele sale, nu vom da niciodat&atilde; peste
timp. Perceperea realit&atilde;&amp;#539;ii dintr-o perspectiv&atilde; temporal&atilde;
reprezint&atilde; o capacitate a fiin&amp;#539;ei inteligente, pe care o numesc
&lt;em&gt;temporalizare&lt;/em&gt;.
Tot astfel, sesizarea a ceva din perspectiv&atilde; spa&amp;#539;ial&atilde; poate fi
numit&atilde; &lt;em&gt;spa&amp;#539;ializarea&lt;/em&gt;
realit&atilde;&amp;#539;ii. Omul arhaic, pentru care axioma geometric&atilde; nu are
nicio semnifica&amp;#539;ie, este &amp;#537;i el &amp;icirc;nzestrat cu toate aceste
abilit&atilde;&amp;#539;i. &amp;Icirc;ns&atilde; el spa&amp;#539;ializaz&atilde; altfel dec&amp;icirc;t noi, care privim
spa&amp;#539;iul ca fiind tridimensional; pentru el, spa&amp;#539;iul este ceva mult
mai concret, de exemplu spa&amp;#539;iul colibei, spa&amp;#539;iul satului, spa&amp;#539;iul
p&atilde;durii, spa&amp;#539;iul spiritelor, t&atilde;r&amp;icirc;mul mor&amp;#539;ilor etc. Totu&amp;#537;i,
&amp;icirc;mp&atilde;rt&atilde;&amp;#537;im cu el aceea&amp;#537;i zestre genetic&atilde; care ne permite s&atilde;
&amp;icirc;n&amp;#539;elegem realitatea dintr-o perspectiv&atilde; spa&amp;#539;ial&atilde;. De aceea,
poten&amp;#539;ial, chiar &amp;#537;i omul arhaic poate &amp;icirc;n&amp;#539;elege o axiom&atilde;
geometric&atilde;, dac&atilde; avem r&atilde;bdarea s&atilde;-i explic&atilde;m totul pas cu pas.
&amp;Icirc;n favoarea acestei ipoteze vorbe&amp;#537;te &amp;#537;i constatarea faptului c&atilde;
descenden&amp;#539;ii popula&amp;#539;iilor arhaice s-au putut integra complet &amp;icirc;n
lumea modern&atilde; deja din a doua sau a treia genera&amp;#539;ie. &amp;Icirc;ns&atilde; a-i
explica unui cimpanzeu o axiom&atilde; ar fi doar pierdere de vreme, c&atilde;ci
acesta nu dispune de predispozi&amp;#539;iile necesare pentru a o &amp;icirc;n&amp;#539;elege.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;A&amp;#537;adar,
cred c&atilde; acum este clar ce trebuie &amp;icirc;n&amp;#539;eles prin termenul de
&lt;em&gt;principiu
prim&lt;/em&gt;.
Scolasticii au descris foarte bine acest principiu ca fiind &amp;bdquo;cel
mai anterior&amp;rdquo;, resp. prima entitate care condi&amp;#539;ioneaz&atilde;
&amp;icirc;n mod nercesar &amp;icirc;n&amp;#539;elegerea.
Primul pas c&atilde;tre &amp;icirc;n&amp;#539;elegere este o sesizare prelogic&atilde;, dar
implicit inteligibil&atilde;, &amp;icirc;ntruc&amp;icirc;t orice judecat&atilde; presupune din
capul locului acest fel de percep&amp;#539;ie. Enun&amp;#539;ul este o activitate
mental&atilde; complex&atilde;, de aceea judecata nu poate constitui  primul
element al &amp;icirc;n&amp;#539;elegerii.

Pe
l&amp;icirc;ng&atilde; identificarea ontic&atilde;, temporalizare, spa&amp;#539;ializare &amp;#537;i
cuantificare, men&amp;#539;ionaz &amp;icirc;nc&atilde; urm&atilde;toarele abilit&atilde;&amp;#539;i necesare
comprehensiunii: rela&amp;#539;ionare, sesizarea descriptiv&atilde; a calit&atilde;&amp;#539;ii,
moralizarea &amp;#537;i estetizarea realit&atilde;&amp;#539;ii. Aceste capacit&atilde;&amp;#539;i de
sesizare comprehensiv&atilde; constituie tr&atilde;s&atilde;turi distinctive esen&amp;#539;iale
dintre fiin&amp;#539;a inteligent&atilde; &amp;#537;i cea pur biologic&atilde;. Animalul nu
posed&atilde; aceste abilit&atilde;&amp;#539;i. Tr&atilde;ind doar &amp;icirc;n prezent, acesta se mi&amp;#537;c&atilde;
&amp;#537;i ac&amp;#539;ioneaz&atilde; &lt;em&gt;direct&lt;/em&gt;
&amp;icirc;n realitate, de la un &amp;bdquo;acum&amp;rdquo; la alt &amp;bdquo;acum&amp;rdquo;. Animalul are o
rela&amp;#539;ie caracteristic&atilde; speciei sale cu realitatea &amp;ndash; o rela&amp;#539;ie pe
care noi, oamenii, nu o putem niciodat&atilde; &amp;icirc;n&amp;#539;elege pe deplin, dar
care &amp;icirc;i este cu totul suficient&atilde;. 


Dar
privite doar ca abilit&atilde;&amp;#539;i, aceste abilit&atilde;&amp;#539;i nu pot fi echivalate
cu primele principii. C&atilde;ci, &amp;icirc;n acest caz, ele ar fi situate doar &amp;icirc;n
specia noastr&atilde;, o vie&amp;#539;uitoare care a ap&atilde;rut la un moment &amp;icirc;n
natur&atilde; prin evolu&amp;#539;ia.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Un principiu fundamental trebuie &amp;icirc;ns&atilde; s&atilde;
fie liber de orice condi&amp;#539;ionare &amp;#537;i s&atilde; aib&atilde; valabilitate etern&atilde;,
ceea ce constituie fundamentul universalit&atilde;&amp;#539;ii sale. De aceea,
trebuie s&atilde; ne punem acum &amp;icirc;ntrebarea dac&atilde; pot exista astfel de
principii universale, sau dac&atilde; fiecare specie care a ajuns la
inteligen&amp;#539;&atilde; posed&atilde; abilit&atilde;&amp;#539;i particulare, total  inaccesibile,
sau doar par&amp;#539;ial accesibile altor tipuri de inteligen&amp;#539;&atilde;. Pe scurt:
au aceste abilit&atilde;&amp;#539;i un caracter de specie, sau sunt ele universale?
Pentru c&atilde; numai &amp;icirc;n forma lor universal&atilde; pot fi ele considerate
principii prime, independente de specia biologic&atilde; &amp;icirc;n care s-au
dezvoltat evolutiv. Pentru
a r&atilde;spunde la aceast&atilde; &amp;icirc;ntrebare, propun s&atilde; &amp;icirc;ntreprindem un
experiment mental.

Dar
mai &amp;icirc;nainte trebuie s&atilde; clarific&atilde;m conceptul filosofic de &lt;em&gt;lume.&lt;/em&gt;
&amp;Icirc;n
sens filosofic, lumea nu este realitatea care ne &amp;icirc;nconjoar&atilde;, ci
maniera specific&atilde; unei culturi de reflectare a realit&atilde;&amp;#539;ii
factuale. Astfel, se vorbe&amp;#537;te despre lumea Antichit&atilde;&amp;#539;ii, despre
lumea primitivului, despre lumea miturilor, despre lumea Evului
Mediu, despre lumea cre&amp;#537;tinului sau a budistului, despre lumea
matematicii, sau lumea &amp;#537;tiin&amp;#539;ei etc.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;A&amp;#537;a cum se poate remarca,
constructele mentale ale umanit&atilde;&amp;#539;ii pot fi foarte diferite, chiar
antagonice. S&atilde; urm&atilde;m acum experimentul nostru mental, presupun&amp;icirc;nd
&amp;ndash; doar ipotetic &amp;ndash; c&atilde; undeva &amp;icirc;n univers a ap&atilde;rut via&amp;#539;a &amp;#537;i c&atilde;,
dup&atilde; o lung&atilde; evolu&amp;#539;ie, s-au dezvoltat &amp;#537;i fiin&amp;#539;e inteligente,
fiin&amp;#539;e care, &amp;icirc;n cursul devenirii lor istorice, au reu&amp;#537;it s&atilde;
creeze o tehnologie func&amp;#539;ional&atilde;. Acum trebuie s&atilde; compar&atilde;m
inteligen&amp;#539;a acestor fiin&amp;#539;e cu cea a propriei noastre specii, pentru
a vedea dac&atilde; principiile fundamentale ale uneia pot fi extrapolate
la cealalt&atilde;. Dar, proced&amp;icirc;nd astfel, nu ne angaj&atilde;m oare &amp;icirc;ntr-o
aporie, av&amp;icirc;nd &amp;icirc;n vedere varietatea lumilor pe care doar propria
noastr&atilde; specie a reu&amp;#537;it s&atilde; le creeze de-a lungul istoriei sale. &amp;#536;i
totu&amp;#537;i, exist&atilde; pentru aceast&atilde; dificultate o solu&amp;#539;ie obiectiv&atilde;,
dac&atilde; compar&atilde;m o lume care se apropie cel mai mult de realitatea
factual&atilde;. Desigur, o astfel de lume nu poate fi o construc&amp;#539;ie
mitologic&atilde; sau religioas&atilde;, deoarece &amp;icirc;n acest domeniu chiar &amp;#537;i
construc&amp;#539;iile mentale ale omului sunt foarte diverse. Dar to&amp;#539;i pot
fi de acord c&atilde; lumea &amp;#537;tiin&amp;#539;ei descrie realitatea factual&atilde; &amp;icirc;n
modul cel mai plauzibil. A&amp;#537;adar, pentru scopurile experimentului
nostru, avem dou&atilde; lumi configurate &amp;#537;tiin&amp;#539;ific: cea a unor fiin&amp;#539;e
cu totul str&atilde;ine, cu care nu putem avea nicio leg&atilde;tur&atilde; biologic&atilde;,
&amp;#537;i lumea oamenilor de &amp;#537;tiin&amp;#539;&atilde; din propria noastr&atilde; specie. S&atilde;
lu&atilde;m ca exemplu legea gravita&amp;#539;iei, care descrie comportamentul
corpurilor materiale unele fa&amp;#539;&atilde; de altele. Valabilitatea universal&atilde;
a acestei legi a fost demonstrat&atilde;, de exemplu, prin calcularea
traiectoriilor corpurilor cere&amp;#537;ti sau prin sateli&amp;#539;ii lansa&amp;#539;i &amp;icirc;n
spa&amp;#539;iu.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;O inteligen&amp;#539;&atilde; str&atilde;in&atilde; de noi trebuie &amp;icirc;n mod necesar s&atilde;
formuleze aceast&atilde; lege de o manier&atilde; similar&atilde; nou&atilde;, pentru ca
tehnologia ei s&atilde; func&amp;#539;ioneze. Dar dac&atilde; un construct ideatic al
unei inteligen&amp;#539;ei str&atilde;ine coincide cu cea a omului de &amp;#537;tiin&amp;#539;&atilde;
din specia &lt;em&gt;homo
sapiens&lt;/em&gt;,
ajung&amp;icirc;nd chiar la formul&atilde;ri identice, atunci &amp;#537;i principiile ce
stau la baza unor astfel de constructe ideatice trebuie s&atilde; fie
identice. Desigur c&atilde; ele ar fi acelea&amp;#537;i &amp;#537;i pentru crea&amp;#539;iile
mitice, religioase sau artistice, dar acest lucru nu poate fi
argumentat at&amp;icirc;t de clar ca &amp;icirc;n
cazul viziunilor &amp;#537;tiin&amp;#539;ifice. C&atilde;ci nu se poate construi o teorie
&amp;#537;tiin&amp;#539;ific&atilde; f&atilde;r&atilde; a temporaliza &amp;#537;i spa&amp;#539;ializa realitatea, f&atilde;r&atilde;
a identifica &amp;#537;i a denumi ontic fiin&amp;#539;&atilde;rile; f&atilde;r&atilde; cuantificare nu
este posibil&atilde; nici o metric&atilde;; f&atilde;r&atilde; abilitatea rela&amp;#539;ion&atilde;rii nu
se poate diferen&amp;#539;ia &amp;icirc;ntre cauz&atilde; &amp;#537;i  efect. &amp;Icirc;n plus, o comunitate
de fiin&amp;#539;e inteligente nu poate exista f&atilde;r&atilde; norme etice &amp;ndash; ceea ce
presupune moralizarea realit&atilde;&amp;#539;ii. &amp;#536;i nici nu ne putem imagina o
astfel de comunitate f&atilde;r&atilde; abilitatea de sesizare estetic&atilde;. Toate
acestea pledeaz&atilde; &amp;icirc;n favoarea universalit&atilde;&amp;#539;ii principiilor prime
ale &amp;icirc;n&amp;#539;elegerii &amp;icirc;n general.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Antiteza ar &amp;icirc;nsemna c&atilde; fiecare
specie inteligent&atilde; ar avea propriile sale principii, inaccesibile
celorlaltor specii. &amp;Icirc;n ceea ce prive&amp;#537;te &amp;#537;tiin&amp;#539;a, aceasta ar
&amp;icirc;nsemna o atomizare a fundamentelor naturii, ca &amp;#537;i cum ar fi
posibile mai multe &amp;#537;tiin&amp;#539;e ale fizicii sau matematicii, ale c&atilde;ror
afirma&amp;#539;ii ar fi incomprehensibile &amp;icirc;ntre ele, dar pe baza c&atilde;rora ar
fi posibile tehnici diferite, dar care toate ar func&amp;#539;iona &amp;ndash; ceea
ce contrazice orice g&amp;icirc;ndire s&atilde;n&atilde;toas&atilde;.

Dar
dac&atilde; principiile prime sunt universale, atunci ele nu mai sunt
legate de o anumit&atilde; specie &amp;#537;i de abilit&atilde;&amp;#539;ile acesteia, deoarece
valabilitatea lor este etern&atilde;. Ele nu s-au n&atilde;scut abia odat&atilde; cu
apari&amp;#539;ia evolutiv&atilde; a speciei inteligente respective, c&atilde;ci &amp;icirc;n
acest caz ar fi supuse unei condi&amp;#539;ion&atilde;ri materiale &amp;#537;i nu ar mai
putea conta ca principii prime. Prin urmare,trebuie din nou s&atilde;
redenumim entit&atilde;&amp;#539;ile pe care ini&amp;#539;ial le privisem doar ca
abilita&amp;#539;i. Am optat pentru expresia &lt;em&gt;orizonturi
spirituale&lt;/em&gt;,
deoarece acestea sunt orizonturile din care doar poate lua na&amp;#537;tere
ceva de felul comprehensiunii. Orice &amp;icirc;n&amp;#539;elegere se na&amp;#537;te doar
printr-o sesizare a realit&atilde;&amp;#539;ii din urm&atilde;toarele orizonturi:
orizontul ontic, cantitativ, calitativ, rela&amp;#539;ional, temporal,
spa&amp;#539;ial, moral &amp;#537;i estetic. Pentru ca o fiin&amp;#539;&atilde; s&atilde; poat&atilde; fi
considerat&atilde; inteligent&atilde;, ea trebuie s&atilde; aib&atilde; acces la aceste
orizonturi, iar orice fel de &amp;icirc;n&amp;#539;elegere poate ap&atilde;rea numai prin
sesizarea din aceste orizonturi. Orice alt principiu alternativ,
propus spre a justifica diverse aspecte ale comprehensiunii, poate fi
&amp;icirc;n cele din urm&atilde; remis la unul dintre orizonturile spirituale
men&amp;#539;ionate &amp;#537;i este, deci, redundant.

Desigur,
ne putem &amp;icirc;ntreba dac&atilde; nu ar putea s&atilde; existe &amp;#537;i alte orizonturi
ale &amp;icirc;n&amp;#539;elegerii la care specia noastr&atilde; nu ar avea acces, &amp;icirc;ntruc&amp;icirc;t
nu am fi dota&amp;#539;i cu abilit&atilde;&amp;#539;ile corespunz&atilde;toare de sesizare. Acest
lucru ar indica, &amp;icirc;n ciuda argumentatei universalit&atilde;&amp;#539;ii a
capacit&atilde;&amp;#539;ii de &amp;icirc;n&amp;#539;elegere a speciei noastre, o posibil&atilde;
incompletitudine a acestor principii vazute ca abilit&atilde;&amp;#539;i. Exist&atilde;
unele argumente &amp;icirc;n sprijinul acestei teze: de exemplu incapacitatea
de a uni cele patru for&amp;#539;e fundamentale ale fizicii printr-o formul&atilde;
universal&atilde; &amp;ndash; gravita&amp;#539;ia, electromagnetismul, precum &amp;#537;i for&amp;#539;a
nuclear&atilde; slab&atilde; &amp;#537;i cea puternic&atilde; &amp;ndash;, sau fenomenul de
interdependen&amp;#539;&atilde; cuantic&atilde;. Aceast&atilde; incapacitate de &amp;icirc;n&amp;#539;elegere ar
putea fi explicate prin faptul c&atilde; nu am fi dota&amp;#539;i cu un anumit
orizont din care doar ar fi posibil&atilde; &amp;icirc;n&amp;#539;elegerea acestor fenomene.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Ca antitez&atilde; men&amp;#539;ionez doar salturile uria&amp;#537;e pe care le-a f&atilde;cut
&amp;#537;tiin&amp;#539;a, salturi ce au urmat &amp;icirc;ntotdeauna unei perioade de
acumulare de date &amp;#537;i de aparent&atilde; stagnare. Dar pentru
exhaustivitatea primelor principii se poate aduce un argument &amp;#537;i mai
important: dac&atilde; abilit&atilde;&amp;#539;ile dob&amp;icirc;ndite prin selec&amp;#539;ie natural&atilde;
reflect&atilde; aspectele esen&amp;#539;iale ale configura&amp;#539;iei realit&atilde;&amp;#539;ii &amp;#537;i
dac&atilde; realitatea ar mai avea de oferit &amp;#537;i alte aspecte importante,
care ar putea fi &amp;icirc;n&amp;#539;elese doar dintr-o perspectiv&atilde; inaccesibil&atilde;
nou&atilde;, atunci ar trebui s&atilde; concluzion&atilde;m asupra unui e&amp;#537;ec de
neexplicat al evolu&amp;#539;iei. Dac&atilde; alte specii inteligente au putut
descoperit &amp;bdquo;formula universal&atilde;&amp;rdquo;, atunci acest lucru &amp;icirc;i va reu&amp;#537;i
&amp;#537;i speciei noastre &amp;icirc;n cursul dezvolt&atilde;rii sale viitoare.

&amp;Icirc;ntruc&amp;acirc;t
orizonturile sesiz&atilde;rii comprehensive sunt universale &amp;#537;i nu se
limiteaz&atilde; doar la una sau alta dintre speciile biologice, ar fi
rezonabil s&atilde; le atribuim unui domeniu al realit&atilde;&amp;#539;ii. De aceea, vom
elabora &amp;icirc;n continuare o taxonomie general&atilde; a realit&atilde;&amp;#539;ii. Este
evident c&atilde; realitatea fizic&atilde; exist&atilde;. Afirma&amp;#539;ia lui Descartes
&amp;bdquo;&lt;em&gt;Cogito,
ergo sum&lt;/em&gt;&amp;rdquo;
exprim&atilde; un argument incontestabil. E posibil ca tot ceea ce m&atilde;
&amp;icirc;nconjoar&atilde; s&atilde; nu existe, ca eu s&atilde;-mi imaginez doar &amp;bdquo;lumea&amp;rdquo;,
f&atilde;r&atilde; ca aceasta s&atilde; existe cu adev&atilde;rat. Este &amp;icirc;ns&atilde; exclus ca
eu-ul, care doar &amp;icirc;&amp;#537;i imagineaz&atilde; lumea, s&atilde; nu existe. O
reprezentare presupune un subiect care &amp;icirc;&amp;#537;i imagineaz&atilde; ceva.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;A&amp;#537;adar, &lt;em&gt;realitatea
fizic&atilde; &lt;/em&gt;exist&atilde;,
ea put&amp;icirc;nd fi &amp;icirc;mp&atilde;r&amp;#539;it&atilde; &amp;icirc;n dou&atilde; categorii: &lt;em&gt;obiectual&atilde;&lt;/em&gt;
&amp;#537;i &lt;em&gt;biologic&atilde;&lt;/em&gt;.
&amp;#536;tiin&amp;#539;ele naturii ofer&atilde; cea mai adecvat&atilde; modalitate de a descrie
&amp;#537;i de a cunoa&amp;#537;te aceast&atilde; realitate. Realitatea &lt;em&gt;fizic&atilde;
obiectual&atilde;&lt;/em&gt;
poate fi &lt;em&gt;natural&atilde;
&lt;/em&gt;sau&lt;em&gt;
artificial&atilde;&lt;/em&gt;.
Aceasta din urm&atilde; cuprinde produsele unei activit&atilde;&amp;#539;i mentale &amp;#537;i
reprezint&atilde; vestigii de cultur&atilde; &amp;#537;i civiliza&amp;#539;ie. Pe l&amp;icirc;ng&atilde; aceste
entit&atilde;&amp;#539;i fizice, exist&atilde; &amp;#537;i produse mentale, precum idei, mituri,
credin&amp;#539;e, viziuni asupra lumii, teorii &amp;#537;tiin&amp;#539;ifice, opere literare
etc., a c&atilde;ror existen&amp;#539;&atilde; este incontestabil&atilde;, de&amp;#537;i nu este de
ordin fizic. Chiar dac&atilde;, de exemplu, nu &amp;icirc;nt&amp;icirc;lnim centauri &amp;icirc;n
realitatea fizic&atilde;, ace&amp;#537;tia exist&atilde; &amp;icirc;n mituri, &amp;icirc;n g&amp;icirc;ndurile
oamenilor sau &amp;icirc;n c&atilde;r&amp;#539;i; existen&amp;#539;a ideii de centaur este
incontestabil&atilde;. Aceast gen de realitate, cuprinz&amp;icirc;nd produsele
mentale ale inteligen&amp;#539;ei, o numesc &lt;em&gt;realitate
ideatic&atilde;&lt;/em&gt;.
Totu&amp;#537;i, principiile fundamentale, care fac posibil&atilde; apari&amp;#539;ia
realit&atilde;&amp;#539;ii ideale, nu sunt doar constructe mentale. Ele reprezint&atilde;
cea mai stabil&atilde; realitate dintre toate, av&amp;icirc;nd o valabilitate
etern&atilde;. De aceea, &amp;icirc;n lipsa unui termen adecvat, o numesc &lt;em&gt;realitatea
spiritual&atilde;&lt;/em&gt;,
deoarece ceea ce este etern &amp;#537;i lipsit de orice fel de condi&amp;#539;ionare
a fost &amp;icirc;n mod tradi&amp;#539;ional desemnat ca spirit. Spiritul a fost
&amp;icirc;ntotdeauna v&atilde;zut ca fiind &amp;icirc;n afara devenirii &amp;#537;i lipsit de
memorie; astfel, aceast&atilde; entitate seam&atilde;n&atilde; cu ceea ce Aristotel
&amp;icirc;n&amp;#539;elegea prin intelectul activ, neimpresionabil (&lt;em&gt;nous
apathetikos&lt;/em&gt;).&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Cunoa&amp;#537;terea principiilor prime a fost denumit&atilde; &amp;bdquo;filosofie prim&atilde;&amp;rdquo;,
aceasta fiind singurul domeniu al cunoa&amp;#537;terii ce merit&atilde; pe deplin
denumirea de &lt;em&gt;&amp;#537;tiin&amp;#539;&atilde;
a spiritului&lt;/em&gt;.
Pedntru Aristotel fizica constituia &amp;bdquo;filosofia secund&atilde;&amp;rdquo;. &amp;Icirc;ns&atilde;,
pentru cunoa&amp;#537;terea realit&atilde;&amp;#539;ii fizice, dispunem ast&atilde;zi de termenul
&lt;em&gt;&amp;#537;tiin&amp;#539;e
ale naturii&lt;/em&gt;.
&amp;Icirc;ntruc&amp;icirc;t realitatea ideatic&atilde; cuprinde construc&amp;#539;ii mentale,
cunoa&amp;#537;terea lor nefiind o eviden&amp;#539;iere a primelor principii, eu a&amp;#537;
desemna &amp;#537;tiin&amp;#539;ele omului ca &lt;em&gt;filosofie
secund&atilde;&lt;/em&gt;.
Aceast&atilde; clasificare nu este o subestimare a unor domenii de
cunoa&amp;#537;tere, care sunt, f&atilde;r&atilde; &amp;icirc;ndoial&atilde;, importante &amp;#537;i necesare.
Termenii &lt;em&gt;filosofie
prim&atilde;&lt;/em&gt;
&amp;#537;i &lt;em&gt;filosofie
secund&atilde;&lt;/em&gt;
de refer&atilde; doar la domeniul lor de studiu: numai filosofia prim&atilde; se
ocup&atilde; cu primele principiil. Filosofia secund&atilde; are ca obiect
realitatea ideatic&atilde;, adic&atilde; construc&amp;#539;iile mentale ale omului. Din
ea fac parte &amp;#537;tiin&amp;#539;ele omului precum istoria, etica, estetica,
&amp;#537;tiin&amp;#539;ele sociale, politologia, dreptul, teologia etc. 


Unii
au rezerve fa&amp;#539;&atilde; de no&amp;#539;iunea de &amp;bdquo;spirit&amp;rdquo;, o entitate invizibil&atilde;
a c&atilde;rei existen&amp;#539;&atilde; nu poate fi demonstrat&atilde; prin niciun mijloc
tehnic. &amp;Icirc;ns&atilde; nici timpul, de pild&atilde;, nu poate fi v&atilde;zut nic&atilde;ieri,
&amp;#537;i totu&amp;#537;i nimeni nu se &amp;icirc;ndoie&amp;#537;te de existen&amp;#539;a lui. Se va spune
c&atilde; exist&atilde; indicii ale realit&atilde;&amp;#539;ii sale, &amp;icirc;ntruc&amp;icirc;t se poate
delimita desf&atilde;&amp;#537;urarea evenimentelor &amp;icirc;n trecut, prezent &amp;#537;i viitor.
Astfel, orizontul temporal se dovede&amp;#537;te a fi o coordonat&atilde; mental&atilde;
care permite inteligen&amp;#539;ei s&atilde; sesizeze fiin&amp;#539;&atilde;rile &amp;#537;i fenomenele
&amp;icirc;ntr-o succesiune cronologic&atilde;. &amp;Icirc;ntruc&amp;icirc;t universul &amp;icirc;nsu&amp;#537;i se
afl&atilde; &amp;icirc;n devenire, orice fiin&amp;#539;&atilde; inteligent&atilde; trebuie s&atilde; aib&atilde;
acces la coordonata temporal&atilde; pentru a putea percepe &amp;icirc;n mod
inteligibil.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Totu&amp;#537;i, nimeni nu a reu&amp;#537;it vreodat&atilde; s&atilde; fac&atilde; vizibil
timpul ca realitate obiectual&atilde;. Acela&amp;#537;i lucru este valabil pentru
toate orizonturile spirituale. Acestea sunt criterii ale sesiz&atilde;rii
comprehensive, &amp;icirc;ntruc&amp;icirc;t realitatea &amp;icirc;ns&atilde;&amp;#537;i este structurat&atilde; dup&atilde;
aceste criterii. &amp;#536;i orizontul spa&amp;#539;ial face parte din aceste
criterii; cum entit&atilde;&amp;#539;ile fizice posed&atilde; &amp;icirc;n fapt &amp;icirc;ntindere, orice
inteligen&amp;#539;&atilde; posibil&atilde; trebuie s&atilde; fie dotat&atilde; cu capacitatea de a
sesiza spa&amp;#539;ial ceea ce percepe &amp;#537;i de a &amp;icirc;n&amp;#539;elege realitatea ca
fiind spa&amp;#539;ial&atilde;. Animalul vede acelea&amp;#537;i entit&atilde;&amp;#539;i ca &amp;#537;i omul, &amp;#537;i
anume la aceea&amp;#537;i distan&amp;#539;&atilde;, dar nu le poate &amp;icirc;n&amp;#539;elege pe baza unei
coordonate spa&amp;#539;iale, deoarece nu are acces la aceast&atilde; coordonat&atilde;.
Acela&amp;#537;i lucru este valabil &amp;#537;i pentru cuantificare. Deoarece
realitatea con&amp;#539;ine faptic diverse m&atilde;rimi &amp;#537;i cantit&atilde;&amp;#539;i, este
necesar &amp;#537;i &amp;icirc;n acest caz un criteriu aparte de sesizare cantitativ&atilde;
a ei, de&amp;#537;i nic&atilde;ieri nu &amp;icirc;nt&amp;icirc;lnim ceva precum &amp;bdquo;mare&amp;rdquo; sau &amp;bdquo;mic&amp;rdquo;,
&amp;bdquo;mult&amp;rdquo; sau &amp;bdquo;pu&amp;#539;in&amp;rdquo;, 0 ori 1, 53, sau infinitul. Desigur,
aceste no&amp;#539;iuni sunt constructe mentale, dar ele pot fi formulate
numai pe baza capacit&atilde;&amp;#539;ii de cuantificare. Principiul nu este &amp;icirc;ns&atilde;
capacitatea unei anumite specii, ap&atilde;rut&atilde; prin evolu&amp;#539;ie, ci
coordonata cantit&atilde;&amp;#539;ii ca atare, un orizont din care doar se poate
na&amp;#537;te ceva de felul unei &amp;icirc;n&amp;#539;elegeri cantitative.

Acela&amp;#537;i
lucru este valabil &amp;#537;i pentru coordonata rela&amp;#539;iei; &amp;icirc;ntruc&amp;acirc;t
realit&atilde;&amp;#539;ile faptice se afl&atilde; &amp;icirc;n mod efectiv &amp;icirc;n interac&amp;#539;iune,
comprehensiunea necesit&atilde; o capacitate de sesizare pe coordonata
rela&amp;#539;iei.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Astfel apar no&amp;#539;iuni precum cauz&atilde; &amp;#537;i efect, survenire
indiferent&atilde; (sincronic&atilde;) sau survenire activ&atilde; concomitent&atilde;
&amp;icirc;ntr-un sistem. Faptul c&atilde; abilitatea de sesizare din perspectiva
rela&amp;#539;iei este a priori (deci &amp;icirc;nn&atilde;scut&atilde;) reiese &amp;#537;i din exemplul
urm&atilde;tor. Pentru animal, erup&amp;#539;ia unui vulcan &amp;ndash; &amp;icirc;n m&atilde;sura &amp;icirc;n
care nu este afectat fizic &amp;ndash; este un eveniment indiferent. Fiin&amp;#539;a
inteligent&atilde;, &amp;icirc;ns&atilde;, instituie o explica&amp;#539;ie pentru acest eveniment;
chiar dac&atilde; cauza lui nu este accesibil&atilde; percep&amp;#539;iei, ea este
presupus&atilde; a priori: de exemplu, lupta subteran&atilde; a unor giganti,
m&amp;icirc;nia unui zeu, sau expansiunea magmei &amp;icirc;ntr-o calder&atilde;. Solu&amp;#539;iile
pot s&atilde; difere de la o cultural la alta, dar ele sunt posibile doar
datorit&atilde; dot&atilde;rii &amp;icirc;nn&atilde;scute a fiin&amp;#539;ei inteligente cu abilitatea a
priori de a presupune rela&amp;#539;ia. Necesitatea unei cauze este &amp;icirc;nscris&atilde;
&amp;icirc;n zestrea genetic&atilde; a fiin&amp;#539;ei inteligente. Dac&atilde; at&amp;icirc;t cauza, c&amp;icirc;t
&amp;#537;i efectul se afl&atilde; &amp;icirc;n c&amp;icirc;mpul de percep&amp;#539;ie, concluzia este
relativ simpl&atilde;. &amp;Icirc;ns&atilde; &amp;icirc;n exemplul men&amp;#539;ionat este vizibil doar
efectul, iar inteligen&amp;#539;a &amp;icirc;l leag&atilde; a priori de o cauz&atilde; (chiar dac&atilde;
aceasta este doar imaginat&atilde;). Un alt exemplu de abilitate de
sesizare a priori o constituie percep&amp;#539;ia traiectoriei soarelui, care
r&atilde;sare &amp;icirc;ntotdeauna din direc&amp;#539;ia opus&atilde; celei &amp;icirc;n care apune, lucru
care nu are nicio semnifica&amp;#539;ie pentru animal. Omul &amp;icirc;&amp;#537;i
construie&amp;#537;te &amp;icirc;ntotdeauna o explica&amp;#539;ie, dar acest lucru este
posibil numai datorit&atilde; dot&atilde;rii a priori cu capacitatea de a
rela&amp;#539;iona &amp;#537;i a presupune o cauz&atilde;. &amp;Icirc;ns&atilde; aceast&atilde; abilitate s-a
putut constitui numai datorit&atilde; faptului c&atilde; realit&atilde;&amp;#539;ile faptice
interac&amp;#539;ioneaz&atilde; efectiv &amp;icirc;ntre ele.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Astfel, exist&atilde; &amp;#537;i aici o
coresponden&amp;#539;&atilde; &amp;icirc;ntre configura&amp;#539;ia factual&atilde; a realit&atilde;&amp;#539;ii &amp;#537;i a
mentalului inteligent, &amp;icirc;ntruc&amp;icirc;t structurarea ambelor urmeaz&atilde;
criteriile universale ale coordonatelor spirituale. Aceste criterii
constituie realitatea spiritual&atilde;, &amp;icirc;ntruc&amp;icirc;t ele nu sunt de natur&atilde;
fizic&atilde; &amp;#537;i nici produse mentale apar&amp;#539;in&amp;acirc;nd realit&atilde;&amp;#539;ii ideale.
Desigur, conceptele lor &amp;#539;in de realitatea ideatic&atilde;, &amp;icirc;ns&atilde; aceste
concepte &amp;icirc;ncearc&atilde; s&atilde; exprime entit&atilde;&amp;#539;i care se sustrag imanen&amp;#539;ei
&amp;#537;i reprezint&atilde; astfel transcenden&amp;#539;a pur&atilde;.

Faptul
c&atilde; primele principiile nu se afl&atilde; doar &amp;icirc;n mentalul omenesc &amp;ndash; ca
&amp;icirc;n doctrina kantian&atilde;, care introduce no&amp;#539;iunea de transcendental, o
instan&amp;#539;&atilde; care nu poate p&atilde;trunde p&amp;icirc;n&atilde; la lucrul &amp;icirc;n sine, ci &amp;icirc;&amp;#537;i
creeaz&atilde; singur&atilde; obiectul cunoa&amp;#537;terii &amp;ndash;, decurge din
posibilitatea de a cunoa&amp;#537;te realitatea a&amp;#537;a cum este ea &amp;icirc;n fapt.
Iar &amp;icirc;n acest sens, &amp;#537;tiin&amp;#539;a &amp;#537;i aplica&amp;#539;iile ei tehnice aduc o
contribu&amp;#539;ie decisiv&atilde;. Din Antichitate p&amp;icirc;n&atilde; la Kant, a fost
afirmat&atilde; posibilitatea cunoa&amp;#537;terii veritabile a realit&atilde;&amp;#539;ii, doar
c&atilde; argumenta&amp;#539;ia difer&atilde; de la o doctrin&atilde; la alta. La Platon de
pild&atilde;, adev&atilde;rul &amp;icirc;&amp;#537;i are fundamentul &amp;icirc;n lumea ideilor (formelor
pure), adev&atilde;rata patrie a sufletului, pe c&amp;icirc;nd &amp;bdquo;lumea&amp;rdquo;
senzorial&atilde; reprezent&atilde; doar amprenta &amp;icirc;n materie a acestor idei, iar
sufletul ar recunoa&amp;#537;te ideea &amp;icirc;n lucrurile materiale. Astfel,
cunoa&amp;#537;terea ar fi o amintire (&lt;em&gt;anamnesis&lt;/em&gt;).&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&amp;Icirc;n scolastic&atilde;, de exemplu, Dumnezeu este sursa posibilit&atilde;&amp;#539;ii de a
cunoa&amp;#537;te lumea a&amp;#537;a cum este ea &amp;icirc;n realitate, deoarece at&amp;icirc;t lumea,
c&amp;icirc;t &amp;#537;i omul sunt &lt;em&gt;ens
creatum&lt;/em&gt;,
iar ra&amp;#539;iunea uman&atilde; a fost creat&atilde; dup&atilde; ra&amp;#539;iunea lui Dumnezeu. &amp;#536;i
aceast&atilde; &lt;em&gt;idee
a particip&atilde;rii&lt;/em&gt;
aminte&amp;#537;te de teoria formelor pure a lui Platon. &amp;Icirc;ns&atilde; r&atilde;sturnarea
copernican&atilde; adus&atilde; de Kant separ&atilde; obiectul de subiect. Astfel,
cunoa&amp;#537;terea este echivalent&atilde; cu o configurare specific uman&atilde; a
obiectului, care apare ca fenomen al lucrului &amp;icirc;n sine. Ra&amp;#539;iunea
uman&atilde; &amp;icirc;&amp;#537;i creeaz&atilde; obiectul &amp;icirc;n conformitate cu posibilit&atilde;&amp;#539;ile
acestei ra&amp;#539;iuni, care este finit&atilde; &amp;#537;i, prin urmare, limitat&atilde;,
neput&amp;icirc;nd p&atilde;trunde p&amp;icirc;n&atilde; la realitatea faptic&atilde;. Din perspectiv&atilde;
actual&atilde;, at&amp;icirc;t recursul la divinitate, c&amp;icirc;t &amp;#537;i agnosticismul
kantian sunt solu&amp;#539;ii obsolete.

&amp;Icirc;n
dizerta&amp;#539;ia mea, realitatea spiritual&atilde; este v&atilde;zut&atilde; ca &lt;em&gt;entitate
mediatoare&lt;/em&gt;
&amp;icirc;ntre realitate &amp;#537;i intelect. Desigur c&atilde; &amp;#537;tiin&amp;#539;a prive&amp;#537;te cu
suspiciune no&amp;#539;iunea de &amp;bdquo;spirit&amp;rdquo;, de aceea doresc s&atilde; explic pe
scurt cum trebuie &amp;icirc;n&amp;#539;eles acest termen &amp;icirc;n contextul lucr&atilde;rii,
deoarece pentru unii spiritul este un alt termen pentru Dumnezeu.
Ceea ce &amp;icirc;n&amp;#539;eleg eu prin &amp;bdquo;spirit&amp;rdquo; este un ansamblu de criterii
obiective ale inteligibilit&atilde;&amp;#539;ii &amp;icirc;n general, de fapt coordonate
fixe de sesizare a realit&atilde;&amp;#539;ii, pe baza c&atilde;rora doar se poate ivi
ceva de felul comprehensiunii. Av&amp;icirc;nd valabilitate etern&atilde;, aceste
coordonate nu apar doar odat&atilde; cu apari&amp;#539;ia unei specii inteligente,
cu toate c&atilde; ele nu pot ajunge la manifestare dec&amp;icirc;t prin aceasta.
Dac&atilde;, de exemplu, s-ar na&amp;#537;te un alt univers cu legi total diferite
de al nostru, aceste alte legi ar putea fi cunoscute doar printr-o
sesizare comprehensiv&atilde; pornind de la acelea&amp;#537;i coordonate. Astfel
poate fi argumentat&atilde; existen&amp;#539;a etern&atilde; &amp;#537;i universalitatea acestor
coordonate, a c&atilde;ror totalitate o denumesc &amp;bdquo;spirit&amp;rdquo;. &amp;Icirc;n acest
sens, spiritul nu este o entitate g&amp;icirc;nditoare, ci reprezint&atilde; doar
condi&amp;#539;iile necesare pentru posibilitatea comprehensiunii. Pe c&amp;icirc;nd
Dumnezeu a fost mereu &amp;icirc;n&amp;#539;eles ca o fiin&amp;#539;&atilde; g&amp;icirc;nditoare &amp;#537;i ghidat&atilde;
de o voin&amp;#539;&atilde; proprie. G&amp;icirc;ndirea este o succesiune logic&atilde; de
judec&atilde;&amp;#539;i care formuleaz&atilde; enun&amp;#539;uri. Entitatea spiritual&atilde; cuprinde
criterii ale sesiz&atilde;rii prelogice, dar deja comprehensive, a
realit&atilde;&amp;#539;ii. C&atilde;ci realitatea poate fi perceput&atilde; de o manier&atilde;
inteligibil&atilde; doar din aceste perspective. De aceea, realitatea
spiritual&atilde; are o prioritate de principiu fa&amp;#539;&atilde; de realitatea fizic&atilde;
&amp;#537;i cea ideal&atilde;. Realitatea spiritual&atilde; nu trebuie nicidecum
imaginat&atilde; ca ceva subsistent, care ar pluti &amp;icirc;ntr-un &amp;bdquo;spa&amp;#539;iu&amp;rdquo;
de dina&amp;icirc;nainte de na&amp;#537;terea universului. La fel cum, de exemplu,
teorema lui Pitagora nu se afl&atilde; suspendat&atilde; undeva &amp;icirc;nainte de
apari&amp;#539;ia materiei (&amp;#537;i, prin urmare, &amp;icirc;naintea oric&atilde;rui triunghi
dreptunghic), cu toate c&atilde; ea are valabilitate etern&atilde;. Iar dac&atilde; se
atribuie valabilitate etern&atilde; acestei teoreme, care &amp;#539;ine de
realitatea ideatic&atilde;, atunci nu pot fi private principiile prime, -
care doar ele fac posibil&atilde; apari&amp;#539;ia unor astfel constructe mentale
&amp;ndash; de o valabilitate etern&atilde;.

O
vreme am vrut s&atilde; folosesc termenul &lt;em&gt;apriorism&lt;/em&gt;
&amp;icirc;n locul celui de &lt;em&gt;orizont
&lt;/em&gt;sau&lt;em&gt;
coordonat&atilde; spiritual&atilde;&lt;/em&gt;.
&amp;Icirc;ns&atilde; &amp;bdquo;a priori&amp;rdquo; &amp;#537;i &amp;bdquo;a posteriori&amp;rdquo; sunt expresii care se
refer&atilde; la posibilitatea experien&amp;#539;ei &amp;#537;i, deci, la abilit&atilde;&amp;#539;i
manifeste &amp;icirc;n spa&amp;#539;iu &amp;#537;i &amp;icirc;n timp, &amp;#539;in&amp;icirc;nd, a&amp;#537;adar de imanen&amp;#539;&atilde;,
fapt care ar anula statutul lor de principii prime. Dac&atilde; &amp;icirc;ns&atilde;
aceste entit&atilde;&amp;#539;i sunt independente de specie, reprezent&amp;icirc;nd
&amp;icirc;ntotdeauna acelea&amp;#537;i condi&amp;#539;ii universale de inteligibilitate,
atunci termenul care le desemneaz&atilde; trebuie s&atilde; exprime
necondi&amp;#539;ionarea lor absolut&atilde;. Dac&atilde; se face abstrac&amp;#539;ie de
semnifica&amp;#539;ia teologico-filosofic&atilde; tradi&amp;#539;ional&atilde; a termenului
&amp;bdquo;spirit&amp;rdquo;, atunci expresia &lt;em&gt;realitate
spiritual&atilde;&lt;/em&gt;
mi se pare potrivit&atilde; pentru a exprima aceat&atilde; valabilitate
universal&atilde; absolut&atilde; &amp;#537;i etern&atilde;.

&amp;Icirc;nante
de a &amp;icirc;ncheia, a&amp;#537; dori s&atilde; abordez c&amp;icirc;teva aspecte legate de moral&atilde;
&amp;#537;i estetic&atilde;. Unii filosofi au dezvoltat c&amp;icirc;te o etic&atilde; proprie, &amp;icirc;n
cadrul c&atilde;reia au fost propuse principii pentru o bun&atilde; convie&amp;#539;uire
&amp;icirc;ntr-o comunitate uman&atilde;. Trebuie &amp;icirc;ns&atilde; s&atilde; constat&atilde;m c&atilde; astfel
de principii reprezint&atilde; doar construc&amp;#539;ii mentale, care, conform
taxonomiei noastre, &amp;#539;in de realitatea ideatic&atilde;. Prin urmare, ele nu
pot fi considerate principii prime. Aceste principii etice derivate
sunt &amp;icirc;ntotdeuna tributare culturii respective &amp;ndash; o condi&amp;#539;ionare
care le exclude din r&amp;icirc;ndul principiilor prime. Indiferent dac&atilde;
analiz&atilde;m etica cutumial&atilde; a unei popula&amp;#539;ii primitive, imperativul
categoric al lui Kant, etica aristotelic&atilde; a virtu&amp;#539;ilor, sau etica
cre&amp;#537;tin&atilde;, toate aceste construc&amp;#539;ii mentale au fost formulate de
propria noastr&atilde; specie &amp;#537;i, prin urmare, trebuie s&atilde; aib&atilde; &lt;em&gt;o
surs&atilde; unitar&atilde;&lt;/em&gt;,
care se manifest&atilde; printr-o capacitate special&atilde;, &amp;#537;i anume
&lt;em&gt;capacitatea
de a-&amp;#537;i sesiza propriul sine &amp;icirc;n comunitatea altora, respectiv de a
se raporta la celelalte sinuri echivalente cu sine &amp;icirc;nsu&amp;#537;i&lt;/em&gt;,
&lt;em&gt;dezvolt&amp;icirc;nd
pe baza acestei raport&atilde;ri o&lt;/em&gt;
&lt;em&gt;expectativ&atilde;
de conduit&atilde;&lt;/em&gt;.

Kant
abordeaz&atilde; aspectul moral, f&atilde;r&atilde; &amp;icirc;ns&atilde; a face distinc&amp;#539;ia &amp;icirc;ntre
&lt;em&gt;capacitatea
sesiz&atilde;rii&lt;/em&gt;
inteligente (&lt;em&gt;moralizare&lt;/em&gt;)
&amp;#537;i &lt;em&gt;orizontul
moral&lt;/em&gt;
ca atare. Omul secolului al XVIII-lea nu putea s&atilde; &amp;#537;tie nimic despre
originea omului prin evolu&amp;#539;ie selectiv&atilde;. La el e vorba de
&lt;em&gt;&amp;icirc;nnobilarea
eului&lt;/em&gt;,
care se ridic&atilde; la nivelul &lt;em&gt;Sinelui&lt;/em&gt;,
dob&amp;icirc;ndindu-&amp;#537;i astfel &lt;em&gt;demnitatea&lt;/em&gt;.
Acest lucru explic&atilde; doar &lt;em&gt;motivul&lt;/em&gt;
&lt;em&gt;respect&atilde;rii
&lt;/em&gt;normelor,
dar nu serve&amp;#537;te &amp;icirc;n niciun caz la eviden&amp;#539;ierea principiului prim
care st&atilde; la baza sesiz&atilde;rii de ordin moral. Chiar &amp;#537;i imperativul
categoric &amp;ndash; adic&atilde; maxima conduitei personale ridicate la rangul de
&amp;bdquo;lege moral&atilde;&amp;rdquo;, dup&atilde; care ar trebui s&atilde; se ghideze orice ac&amp;#539;iune
&amp;ndash; caracterizeaz&atilde; doar o mentalitate tributar&atilde; ideilor iluministe.
Kant consider&atilde; imperativul categoric ca fiind absolut, liber de
orice condi&amp;#539;ionare cultural&atilde;. Normele constituite pe baza
moraliz&atilde;rii realit&atilde;&amp;#539;ii reprezint&atilde; eticile particulare, fiind
tributare culturii respective. &amp;Icirc;ns&atilde; originea tuturor eticilor
individuale, respectiv capacitatea de a percepe propriul eu &amp;icirc;n
raport cu ceilal&amp;#539;i de o manier&atilde; comprehensiv&atilde; &amp;ndash; nu doar
instinctual &amp;ndash;, este totodat&atilde; o constatare a gradului de armonie
sau de dizarmonie al acestui raport.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Doar pe baza acestei capacit&atilde;&amp;#539;i
apar diversele solu&amp;#539;ii de armonizare, care se reflect&atilde; &amp;icirc;n
diferitele etici. O astfel de abilitate de sesizare trebuie s&atilde; fie
&amp;icirc;n mod necesar proprie fiec&atilde;rei specii biologice de fiin&amp;#539;e
inteligente &amp;ndash; nu doar speciei noastre. Prin urmare, nu abilitatea
care s-a dezvoltat &amp;icirc;n cursul evolu&amp;#539;iei este principiu prim, ci doar
&lt;em&gt;orizontul
moral&lt;/em&gt;
ca atare. Numai coordonata moral&atilde; poate constitui un orizont
univeresal de &amp;icirc;n&amp;#539;elegere, c&atilde;ci moralizarea realit&atilde;&amp;#539;ii este o
abilitate dob&amp;icirc;ndit&atilde; evolutiv, prin care aceast&atilde; coordonat&atilde; se
manifest&atilde;.

Acela&amp;#537;i
lucru este valabil &amp;#537;i pentru orizontul estetic al sesiz&atilde;rii
comprehensive, ca surs&atilde; a unor activit&atilde;&amp;#539;i creative precum art&atilde;,
religie, filosofie.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Prin &lt;em&gt;estetizare
&lt;/em&gt;&amp;icirc;n&amp;#539;eleg
&amp;bdquo;colorarea&amp;rdquo; realit&atilde;&amp;#539;ii percepute dintr-o perspectiv&atilde; estetic&atilde;,
respectiv constatarea gradului de armonie dintre propriul eu &amp;#537;i
restul realit&atilde;&amp;#539;ii. Doar pe baza acestei abilit&atilde;&amp;#539;i de sesizare pot
fi ini&amp;#539;iate activit&atilde;&amp;#539;ile creative, al c&atilde;ror scop este o mai bun&atilde;
armonizare a rela&amp;#539;iei eului propriu cu universul &amp;#537;i care innduc,
astfel, o stare sufleteasc&atilde; benefic&atilde;. Primordial&atilde; nu este &amp;icirc;ns&atilde;
abilitatea de estetizare, ci &amp;icirc;ns&atilde;&amp;#537;i coordonata estetic&atilde;.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Doar din
acest orizont poate eul s&atilde;-&amp;#537;i obiectiveze rela&amp;#539;ia sa cu restul
realit&atilde;&amp;#539;ii, devenind astfel con&amp;#537;tient de propria fragilitate &amp;#537;i
de lipsa lui de ocrotire &amp;icirc;n univers. Animalul nu este con&amp;#537;tient de
fragilitatea existen&amp;#539;ei sale. Numai fiin&amp;#539;a inteligent&atilde;, de orice
fel, are acces la acest orizont al sesiz&atilde;rii comprehensive a
propriului sine &amp;icirc;n univers.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Doar astfel poate acest &amp;bdquo;eu&amp;rdquo; s&atilde; fie
con&amp;#537;tient de faptul c&atilde; este supus arbitrariet&atilde;&amp;#539;ilor sor&amp;#539;ii. Din
con&amp;#537;tiin&amp;#539;a unei existen&amp;#539;e supuse arbitrariului &amp;#537;i capriciilor
naturii se na&amp;#537;te tendin&amp;#539;a de a o &amp;icirc;mbun&atilde;t&atilde;&amp;#539;i, de a da un sens
propriei existen&amp;#539;e, prin stabilirea creatoare a unei armonii &amp;icirc;ntre
sine &amp;#537;i univers. Instituirea armoniei este realizat&atilde; prin
activit&atilde;&amp;#539;i creative precum art&atilde;, religie sau filosofie. Platon
d&atilde;duse dovad&atilde; de o intui&amp;#539;ie genial&atilde; descriind cele patru tipuri
de nebunie divin&atilde;: poetica ca termen general pentru art&atilde;, mantica,
mistica &amp;#537;i iubirea. C&atilde;ci &amp;#537;i iubirea este o form&atilde; creatoare de
armonie &amp;icirc;ntre sine &amp;#537;i realitate, &amp;icirc;n cadrul c&atilde;reia eul descoper&atilde;
afinit&atilde;&amp;#539;i elective fa&amp;#539;&atilde; de un alt eu.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Doar din orizont estetic
&amp;icirc;&amp;#537;i poate construi fiin&amp;#539;a inteligent&atilde; &amp;icirc;ntregirea de sine cu un
alt eu, paradigma (arta, filosofia) &amp;#537;i m&amp;icirc;ntuirea (religia). &amp;Icirc;ns&atilde;
temeiul acestor activit&atilde;&amp;#539;i este coordonata estetic&atilde;, din care doar
se manifest&atilde; abilitaea sesiz&atilde;rii propriul eu &amp;icirc;n rela&amp;#539;ie cu restul
universului.

A
da un sens propriei existen&amp;#539;e &amp;icirc;nseamn&atilde; a-&amp;#539;i crea propriul &lt;em&gt;destin&lt;/em&gt;.
Limbile romanice dispun de un termen mult mai potrivit pentru a
exprima acest sens dec&amp;acirc;t cuv&amp;icirc;ntul german &lt;em&gt;Schicksal&lt;/em&gt;,
care poate &amp;icirc;nsemna &amp;#537;i &amp;icirc;nt&amp;icirc;mplare. &amp;Icirc;n latin&atilde;, &lt;em&gt;destinare&lt;/em&gt;
&amp;icirc;nseamn&atilde; a stabili unui lucru un rost, un sens, spre deosebire de
&lt;em&gt;sors
&lt;/em&gt;sau&lt;em&gt;
sortis&lt;/em&gt;,
care se refer&atilde; la tragerea la sor&amp;#539;i. Expresia &amp;bdquo;a fi predestinat&amp;rdquo;
exprim&atilde; faptul c&atilde; fiecare are din na&amp;#537;tere destinul s&atilde;u. &amp;bdquo;Devino
ceea ce e&amp;#537;ti!&amp;rdquo;, spune Nietzsche. &amp;Icirc;ns&atilde; de-a lungul vie&amp;#539;ii soarta
ne confrunt&atilde; &amp;#537;i cu circumstan&amp;#539;e potrivnice. Omul &amp;icirc;&amp;#537;i urmeaz&atilde;
destinul &amp;ndash; sau chiar &amp;icirc;l creeaz&atilde; &amp;ndash; dep&atilde;&amp;#537;ind adversit&atilde;&amp;#539;ile
sor&amp;#539;ii. Astfel, de exemplu, un erou precum Odiseu &amp;icirc;&amp;#537;i urmeaz&atilde;
consecvent destinul (Itaca), dep&atilde;&amp;#537;ind potrivnicia sor&amp;#539;ii &amp;ndash;
confrunt&atilde;rile cu ciclopul, cu Circe, cu sirenele, precum &amp;#537;i cu
Scylla &amp;#537;i Charybdis &amp;ndash; ating&amp;icirc;ndu-&amp;#537;i &amp;icirc;n cele din urm&atilde; &amp;#539;elul
destinal, Itaca.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Deja
&amp;icirc;n preistorie, c&amp;icirc;nd nu se poate vorbi &amp;icirc;nc&atilde; de art&atilde;, omul arhaic
a investit foarte mult timp &amp;#537;i energie &amp;icirc;n stabilirea armoniei &amp;icirc;ntre
el &amp;icirc;nsu&amp;#537;i &amp;#537;i univers. Antropologii care au abordat &amp;#537;tiin&amp;#539;ific
picturile rupestre au descoperit c&atilde;, &amp;icirc;n majoritatea cazurilor,
aceste reprezent&atilde;ri erau amplasate &amp;icirc;n locuri cu o rezonan&amp;#539;&atilde;
acustic&atilde; deosebit&atilde;,  aceasta pentru a servi drept loc privilegiat
pentru practici ceremoniale sincretice complexe. &amp;Icirc;n lumina tor&amp;#539;elor,
animalele desenate prindeau via&amp;#539;&atilde;; &amp;icirc;n ritmul creat prin lovirea
anumitor stalactite sau a altor fonolite, celebrate prin c&amp;icirc;ntec &amp;#537;i
dans, aceste ceremonii aveau un aspect liturgic care &amp;icirc;i &amp;icirc;nv&atilde;luia
pe oameni cu o aur&atilde; de ocrotire. Prin astfel de ritualuri, omul
primitiv (re)stabilea armonia propriului sine cu universul. Acela&amp;#537;i
lucru este valabil pentru toate religiile. Arta, a&amp;#537;a cum o &amp;icirc;n&amp;#539;elegem
ast&atilde;zi, ia na&amp;#537;tere &amp;icirc;n Antichitate, odat&atilde; ce dimensiunea
soteriologic&atilde; trece &amp;icirc;n plan secund &amp;#537;i se pune accentul doar pe
expresia creativ&atilde;.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Dar
oare nu ne &amp;icirc;n&amp;#537;el&atilde;m plas&amp;icirc;nd filosofarea, - ale c&atilde;rei criterii
sunt obiectivitatea &amp;#537;i adev&atilde;rul - printre aceste activit&atilde;&amp;#539;i ce
urm&atilde;resc consolarea individului? Ei bine, filosofia este cea care a
creat un &amp;bdquo;sine&amp;rdquo; abstract, - &amp;icirc;n realitatea concret&atilde; existind
doar &amp;bdquo;eu&amp;rdquo;-uri individuale - &amp;#537;i care se str&atilde;duie&amp;#537;te s&atilde;
eviden&amp;#539;ieze esen&amp;#539;a acestei construc&amp;#539;ii ideatice.Totodat&atilde;,
g&amp;icirc;ndirea filosofic&atilde; &amp;icirc;ncearc&atilde; s&atilde; dezv&atilde;luie fundamentul at&amp;icirc;t al
realit&atilde;&amp;#539;ii, c&amp;icirc;t &amp;#537;i al comprehensiunii. Diferitele doctrine pun &amp;icirc;n
discu&amp;#539;ie aceste dou&atilde; entit&atilde;&amp;#539;i, propun&amp;icirc;nd diverse solu&amp;#539;ii pentru
coexisten&amp;#539;a lor armonic&atilde;. &amp;Icirc;nc&atilde; din Antichitatea greac&atilde;,
&amp;icirc;n&amp;#539;elepciunea era considerat&atilde; calea regal&atilde; c&atilde;tre des&atilde;v&amp;acirc;r&amp;#537;irea
omului. Filozofarea este, de asemenea, un mijloc de a defini rela&amp;#539;ia
omului cu realitatea &amp;icirc;nconjur&atilde;toare, cu universul. Perceperea
gradului de armonie al acestei rela&amp;#539;ii &amp;#537;i tendin&amp;#539;a implicit&atilde; de a
o perfecta eu o numesc &lt;em&gt;estetizarea
realit&atilde;&amp;#539;ii&lt;/em&gt;.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&amp;Icirc;ntruc&amp;icirc;t
nu postuleaz&atilde; limite ale cunoa&amp;#537;terii, aceast&atilde; lucrare nu are
preten&amp;#539;ia de a fi o epistemologie. Ce-i drept ea eviden&amp;#539;iaz&atilde;
anumite principii indispensabile cunoa&amp;#537;terii &amp;#537;i argumenteaz&atilde;
universalitatea lor necesar&atilde;. Dar &amp;icirc;ntruc&amp;icirc;t aceste principii sunt
valabile pentru orice fiin&amp;#539;&atilde; inteligent&atilde; posibil&atilde;, &amp;ndash; indiferent
de specia ei biologic&atilde; &amp;ndash; ele trebuie s&atilde; fie inerente &amp;#537;i
realit&atilde;&amp;#539;ii. De aceea, tratatul este mai mult dec&amp;icirc;t o simpl&atilde;
teorie a cunoa&amp;#537;terii: el dezv&atilde;luie criteriile necesare &amp;#537;i
universale care structureaz&atilde; at&amp;icirc;t realitatea, c&amp;icirc;t &amp;#537;i ra&amp;#539;iunea
oric&atilde;rei fiin&amp;#539;e inteligente posibile. Deoarece nu se ocup&atilde; de
&amp;bdquo;fiin&amp;#539;a ca fiin&amp;#539;&atilde;&amp;rdquo; &amp;ndash; un concept care nu a fost niciodat&atilde;
definit &amp;icirc;n mod univoc &amp;ndash;, tratatul nu se vrea a fi nici ontologie.
Cu toate acestea, prin faptul c&atilde; eviden&amp;#539;iaz&atilde; ca principii prime
acele entit&atilde;&amp;#539;i care stau la baza at&amp;icirc;t a realit&atilde;&amp;#539;ii, c&amp;icirc;t &amp;#537;i a
posibilit&atilde;&amp;#539;ii cunoa&amp;#537;terii ei, lucrarea exploreaz&atilde; acel domeniu
care &amp;icirc;nc&atilde; din Antichitate a fost denumit &amp;bdquo;filozofie prim&atilde;&amp;rdquo; &amp;#537;i
care, prin urmare, poate fi desemnat &amp;#537;i ca &lt;em&gt;philosophia
perennis&lt;/em&gt;.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;strong&gt;&lt;br&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;strong&gt;Dorin Gabriel Tilinca&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;



</description>
</item>

<item>
<title>&amp;Icirc;n ce consta corectitudinea politica? Care sunt tezele si antitezele ei</title>
<link>http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&amp;file=article&amp;sid=1634</link>
<description>&lt;div&gt;&lt;div class=&quot;text-base my-auto mx-auto pt-12 [--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-xs,calc(var(--spacing)*4))] @w-sm/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-sm,calc(var(--spacing)*6))] @w-lg/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-lg,calc(var(--spacing)*16))] px-(--thread-content-margin)&quot;&gt;&lt;div class=&quot;[--thread-content-max-width:40rem] @w-lg/main:[--thread-content-max-width:48rem] mx-auto max-w-(--thread-content-max-width) flex-1 group/turn-messages focus-visible:outline-hidden relative flex w-full min-w-0 flex-col&quot;&gt;&lt;div class=&quot;flex max-w-full flex-col gap-4 grow&quot;&gt;&lt;div class=&quot;min-h-8 text-message relative flex w-full flex-col items-end gap-2 text-start break-words whitespace-normal outline-none keyboard-focused:focus-ring [.text-message+&amp;]:mt-1&quot;&gt;&lt;div class=&quot;flex w-full flex-col gap-1 empty:hidden items-end rtl:items-start&quot;&gt;&lt;div class=&quot;corner-superellipse/0.98 relative min-w-0 overflow-hidden rounded-[22px] px-4 py-2.5 leading-6 user-message-bubble-color max-w-(--user-chat-width,70%)&quot;&gt;&lt;div class=&quot;max-w-full min-w-0 [overflow-wrap:anywhere] whitespace-pre-wrap&quot;&gt;&lt;strong&gt;DAN CULCER&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;max-w-full min-w-0 [overflow-wrap:anywhere] whitespace-pre-wrap&quot;&gt;&lt;strong&gt;&amp;Icirc;n const&atilde; corectitudinea politic&atilde;? Care sunt tezele &amp;#537;i antitezele ei?  &lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;z-0 flex justify-end&quot;&gt;&lt;div&gt;&lt;div class=&quot;text-base my-auto mx-auto pb-8 [--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-xs,calc(var(--spacing)*4))] @w-sm/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-sm,calc(var(--spacing)*6))] @w-lg/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-lg,calc(var(--spacing)*16))] px-(--thread-content-margin)&quot;&gt;&lt;div class=&quot;[--thread-content-max-width:40rem] @w-lg/main:[--thread-content-max-width:48rem] mx-auto max-w-(--thread-content-max-width) flex-1 group/turn-messages focus-visible:outline-hidden relative flex w-full min-w-0 flex-col agent-turn&quot;&gt;&lt;div class=&quot;flex max-w-full flex-col gap-4 grow&quot;&gt;&lt;div class=&quot;min-h-8 text-message relative flex w-full flex-col items-end gap-2 text-start break-words whitespace-normal outline-none keyboard-focused:focus-ring [.text-message+&amp;]:mt-1&quot;&gt;&lt;div class=&quot;flex w-full flex-col gap-1 empty:hidden&quot;&gt;&lt;div class=&quot;markdown prose dark:prose-invert wrap-break-word w-full light markdown-new-styling&quot;&gt;&amp;bdquo;Corectitudinea politic&atilde;&amp;rdquo; nu este o doctrin&atilde; unitar&atilde;, cu un corpus teoretic &amp;#537;i un program precis. Este mai cur&amp;acirc;nd un &lt;strong&gt;ansamblu de norme de limbaj, reprezentare &amp;#537;i comportament public&lt;/strong&gt; care urm&atilde;resc s&atilde; evite stigmatizarea unor grupuri considerate vulnerabile sau istoric discriminate.&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;markdown prose dark:prose-invert wrap-break-word w-full light markdown-new-styling&quot;&gt;Termenul are &amp;icirc;ns&atilde; o dubl&atilde; utilizare: pentru adep&amp;#539;i desemneaz&atilde; civilitate, incluziune &amp;#537;i responsabilitate fa&amp;#539;&atilde; de efectele discursului; pentru critici desemneaz&atilde; transformarea unor norme morale &amp;icirc;n &lt;strong&gt;tabuuri intelectuale&lt;/strong&gt;, &amp;icirc;nso&amp;#539;ite uneori de sanc&amp;#539;iuni profesionale, reputa&amp;#539;ionale sau institu&amp;#539;ionale.
Tezele &amp;#537;i antitezele sale pot fi formulate astfel:
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
&lt;strong&gt;Tez&atilde;: limbajul produce efecte sociale.&lt;/strong&gt; Cuvintele nu sunt neutre; anumite denumiri, stereotipuri sau generaliz&atilde;ri pot perpetua discriminarea.&lt;br&gt;
&lt;strong&gt;Antitez&atilde;:&lt;/strong&gt; protejarea persoanelor &amp;icirc;mpotriva discrimin&atilde;rii nu trebuie confundat&atilde; cu protejarea ideilor, identit&atilde;&amp;#539;ilor colective sau nara&amp;#539;iunilor istorice &amp;icirc;mpotriva criticii.
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
&lt;strong&gt;Tez&atilde;: grupurile vulnerabile trebuie protejate de discursul degradant sau discriminatoriu.&lt;/strong&gt;&lt;br&gt;
&lt;strong&gt;Antitez&atilde;:&lt;/strong&gt; statutul de victim&atilde; istoric&atilde; nu confer&atilde; unui grup imunitate epistemic&atilde; sau moral&atilde;; afirma&amp;#539;iile despre trecut trebuie s&atilde; r&atilde;m&amp;acirc;n&atilde; verificabile &amp;#537;i contestabile.
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
&lt;strong&gt;Tez&atilde;: experien&amp;#539;a minorit&atilde;&amp;#539;ilor trebuie inclus&atilde; &amp;icirc;n discursul public &amp;#537;i &amp;icirc;n istorie.&lt;/strong&gt;&lt;br&gt;
&lt;strong&gt;Antitez&atilde;:&lt;/strong&gt; accentul excesiv pus pe identitatea de grup poate conduce la esen&amp;#539;ializare &amp;mdash; individul ajunge judecat &amp;icirc;n primul r&amp;acirc;nd ca membru al unei categorii etnice, religioase, sexuale sau sociale.
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
&lt;strong&gt;Tez&atilde;: libertatea de exprimare nu &amp;icirc;nseamn&atilde; libertatea de consecin&amp;#539;e.&lt;/strong&gt; O institu&amp;#539;ie, o revist&atilde; sau o comunitate intelectual&atilde; poate condamna anumite afirma&amp;#539;ii.&lt;br&gt;
&lt;strong&gt;Antitez&atilde;:&lt;/strong&gt; c&amp;acirc;nd consecin&amp;#539;ele devin dispropor&amp;#539;ionate &amp;mdash; excluderea profesional&atilde;, interdic&amp;#539;ia de publicare, stigmatizarea f&atilde;r&atilde; dezbaterea argumentelor &amp;mdash; apare o form&atilde; de &lt;strong&gt;cenzur&atilde; informal&atilde;&lt;/strong&gt;.
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
&lt;strong&gt;Tez&atilde;: anumite formul&atilde;ri trebuie abandonate deoarece poart&atilde; o istorie ofensatoare.&lt;/strong&gt;&lt;br&gt;
&lt;strong&gt;Antitez&atilde;:&lt;/strong&gt; modificarea obligatorie a vocabularului poate produce eufemizare, autocenzur&atilde; &amp;#537;i chiar dificultatea de a descrie exact realit&atilde;&amp;#539;i istorice incomode.
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
&lt;strong&gt;Tez&atilde;: discursul public trebuie evaluat &amp;#537;i prin efectul s&atilde;u asupra grupurilor vizate.&lt;/strong&gt;&lt;br&gt;
&lt;strong&gt;Antitez&atilde;:&lt;/strong&gt; criteriul central al cercet&atilde;rii istorice &amp;#537;i al dezbaterii intelectuale trebuie s&atilde; r&atilde;m&amp;acirc;n&atilde; adev&atilde;rul demonstrabil, nu faptul c&atilde; o concluzie produce confort sau disconfort unei comunit&atilde;&amp;#539;i.
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
&amp;Icirc;n forma sa moderat&atilde;, corectitudinea politic&atilde; poate fi considerat&atilde; pur &amp;#537;i simplu &lt;strong&gt;o etic&atilde; a precau&amp;#539;iei &amp;icirc;n exprimare&lt;/strong&gt;: nu transforma apartenen&amp;#539;a colectiv&atilde; &amp;icirc;ntr-o insult&atilde; &amp;#537;i nu atribui individului automat caracteristicile presupuse ale grupului. Problema &amp;icirc;ncepe atunci c&amp;acirc;nd aceast&atilde; etic&atilde; se transform&atilde; &amp;icirc;ntr-un &lt;strong&gt;regim de autorizare a enun&amp;#539;urilor&lt;/strong&gt;: anumite &amp;icirc;ntreb&atilde;ri nu mai pot fi puse, anumite ipoteze nu mai pot fi cercetate, iar calificativul moral &amp;mdash; &amp;bdquo;rasist&amp;rdquo;, &amp;bdquo;antisemit&amp;rdquo;, &amp;bdquo;sexist&amp;rdquo;, &amp;bdquo;reac&amp;#539;ionar&amp;rdquo; etc. &amp;mdash; &amp;icirc;nlocuie&amp;#537;te demonstra&amp;#539;ia.
Raportat la textul despre Goma, tocmai aici se afl&atilde; unul dintre conflictele sale subterane. Eu nu sus&amp;#539;in c&atilde; orice acuza&amp;#539;ie de antisemitism ar fi prin defini&amp;#539;ie &amp;bdquo;corectitudine politic&atilde;&amp;rdquo;; sus&amp;#539;in &amp;icirc;ns&atilde; c&atilde; &lt;strong&gt;eticheta nu poate &amp;#539;ine locul analizei textului &amp;#537;i al probei&lt;/strong&gt;. &amp;Icirc;ntr-un studiu dedicat operei lui Paul Goma am formulat explicit aceast&atilde; tensiune atunci c&amp;acirc;nd repro&amp;#537;am calificarea unui text drept &amp;bdquo;antisemit&amp;rdquo; f&atilde;r&atilde; &amp;bdquo;argumentare, citare sau analiz&atilde; contextual&atilde;&amp;rdquo;.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;markdown prose dark:prose-invert wrap-break-word w-full light markdown-new-styling&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;markdown prose dark:prose-invert wrap-break-word w-full light markdown-new-styling&quot;&gt;Aceasta este o distinc&amp;#539;ie important&atilde;: &lt;strong&gt;combaterea antisemitismului ca &amp;#537;i a antirom&amp;acirc;nismului este sau trebui s&atilde; fie o norm&atilde; moral&atilde; &amp;#537;i juridic&atilde; legitim&atilde;; transformarea acuza&amp;#539;iei de antisemitism &amp;icirc;ntr-un substitut al demonstra&amp;#539;iei este o problem&atilde; epistemologic&atilde; &amp;#537;i politic&atilde; diferit&atilde;.&lt;/strong&gt;
A&amp;#537; formula deci opozi&amp;#539;ia fundamental&atilde; astfel:&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;markdown prose dark:prose-invert wrap-break-word w-full light markdown-new-styling&quot;&gt;&lt;strong&gt;teza corectitudinii politice este c&atilde; libertatea discursului trebuie temperat&atilde; de responsabilitatea pentru efectele sale;&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;markdown prose dark:prose-invert wrap-break-word w-full light markdown-new-styling&quot;&gt;&lt;strong&gt;antiteza este c&atilde; responsabilitatea nu poate fi folosit&atilde; pentru a subordona cercetarea adev&atilde;rului unor interdic&amp;#539;ii morale prestabilite.&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;markdown prose dark:prose-invert wrap-break-word w-full light markdown-new-styling&quot;&gt;&amp;Icirc;ntrebarea decisiv&atilde; nu este &amp;bdquo;corectitudine politic&atilde; sau libertate?&amp;rdquo;, ci &lt;strong&gt;unde se termin&atilde; civilitatea necesar&atilde; &amp;#537;i unde &amp;icirc;ncepe constr&amp;acirc;ngerea ideologic&atilde;&lt;/strong&gt;.&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;markdown prose dark:prose-invert wrap-break-word w-full light markdown-new-styling&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;markdown prose dark:prose-invert wrap-break-word w-full light markdown-new-styling&quot;&gt;&lt;strong&gt;DAN CULCER&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;</description>
</item>

<item>
<title>Pentru o istorie politica a literaturii romane. Proiect</title>
<link>http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&amp;file=article&amp;sid=1633</link>
<description>Pentru o istorie politic&atilde; a literaturii rom&amp;acirc;ne. Proiect&lt;br&gt;Revista Asymetria.org&lt;br&gt;&lt;br&gt;Stima&amp;#539;i colegi,&lt;br&gt;&lt;br&gt;La
 sf&amp;acirc;r&amp;#537;itul anului 2005, &amp;#536;tefan Borb&eacute;ly, &amp;icirc;mpreun&atilde; cu Mircea Anghelescu, 
Dan C. Mih&atilde;ilescu &amp;#537;i Ioana Both, au lansat proiectul unui grup de studiu
 dedicat realiz&atilde;rii unei istorii politice a literaturii rom&amp;acirc;ne 
integrale, nu doar a celei de dup&atilde; 1945. Am republicat textul-pilot 
scris de &amp;#536;tefan Borb&eacute;ly &amp;icirc;n &lt;em&gt;Asymetria&lt;/em&gt;, el ap&atilde;r&amp;acirc;nd &amp;icirc;ntr-o prim&atilde; instan&amp;#539;&atilde; 
&amp;icirc;n nr. 299/15 Decembrie 2005 al revistei &lt;em&gt;Observator Cultural&lt;/em&gt;, unde poate
 fi citit &amp;#537;i azi prin consultarea arhivei. Pentru reluarea din 
&lt;em&gt;Asymetria&lt;/em&gt;, vezi linkul de mai jos, pe care v&atilde; rog s&atilde;-l consulta&amp;#539;i.&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;a href=&quot;http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&amp;file=categories&amp;op=newindex&amp;catid=17&quot;&gt;http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&amp;amp;file=categories&amp;amp;op=newindex&amp;amp;catid=17&lt;/a&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;Din
 p&atilde;cate, proiectul s-a &amp;icirc;mpotmolit atunci din lips&atilde; de combatan&amp;#539;i &amp;#537;i 
colaboratori. Ini&amp;#539;iatorul lui avusese &amp;icirc;n vedere &amp;icirc;n mod insistent o 
abordare complex&atilde;, analitic&atilde; &amp;#537;i documentat&atilde; a dimensiunii politice a 
&amp;icirc;ntregii literaturi rom&amp;acirc;ne (afilierile politice ale scriitorilor, 
participarea lor la via&amp;#539;a public&atilde; angajat&atilde;, programe, grup&atilde;ri, reviste, 
disocieri &amp;#537;i polemici), dou&atilde; fiind principalele piedici pe care el le-a 
&amp;icirc;nt&amp;acirc;mpinat, ele duc&amp;acirc;nd, &amp;icirc;n cele din urm&atilde;, la abandonarea ini&amp;#539;iativei.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Prima
 &amp;#537;i cea mai virulent&atilde; piedic&atilde; s-a concretizat &amp;icirc;n suspiciunea, reiterat&atilde; 
&amp;icirc;n pres&atilde;, c&atilde;, prin focalizarea pe metodologia politic&atilde; &amp;#537;i ideologic&atilde; de 
abordare a fenomenului literar, se are &amp;icirc;n vedere o subminare a 
criteriului estetic, de&amp;#537;i textul-pilot afirmase r&atilde;spicat c&atilde; o asemenea 
deplasare de accent axiologic nu este avut&atilde; &amp;icirc;n vedere.&lt;br&gt;&lt;br&gt;A doua 
opreli&amp;#537;te a fost de ordin circumstan&amp;#539;ial: &amp;icirc;ntruc&amp;acirc;t litera&amp;#539;ii no&amp;#537;tri erau
 &amp;icirc;nc&atilde; fermeca&amp;#539;i de atr&atilde;g&atilde;toarea mistic&atilde; anticeau&amp;#537;ist&atilde; a &amp;bdquo;rezisten&amp;#539;ei 
prin cultur&atilde;&amp;rdquo;, numero&amp;#537;i poten&amp;#539;iali participan&amp;#539;i &amp;#537;i-ar fi dorit ca 
volumul proiectat s&atilde; se limiteze la cultura rom&amp;acirc;n&atilde; de dup&atilde; 1945, mai 
cunoscut&atilde; &amp;#537;i mai u&amp;#537;or de documentat. Ap&atilde;ruser&atilde; deja &amp;#537;i tematiz&atilde;rile 
alternative, cum a fost aceea a &amp;bdquo;geografiilor literare&amp;rdquo;, sus&amp;#539;inut&atilde; de 
c&atilde;tre Mircea Anghelescu &amp;#537;i de Cornel Ungureanu.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Miezul cercet&atilde;rii
 ar trebui s&atilde; fie acela de a radiografia, istoric &amp;#537;i mentalitar, cu un 
foarte scrupulos aparat &amp;#537;tiin&amp;#539;ific &amp;#537;i documentar, &amp;icirc;ntreaga diacronie 
politic&atilde; a literaturii rom&amp;acirc;ne, inclusiv acele aspecte pe care, din varii
 motive, istoricii no&amp;#537;tri literari sunt predispu&amp;#537;i s&atilde; le ignore. 
Aspectele raportului dintre literatur&atilde;, &amp;icirc;n senul cel mai larg, &amp;#537;i 
politic sau politic&atilde; nu pot fi desp&atilde;r&amp;#539;ite de aspectele sociale &amp;#537;i 
etnice: originea social&atilde;, ascensiunea social&atilde;, adaptarea, participarea 
la organizarea de breasl&atilde;, inadaptarea, autonomia sau dependen&amp;#539;a 
material&atilde;, etnia, colabora&amp;#539;ionismul.&lt;br&gt;De la distan&amp;#539;a geografic&atilde; la 
care m&atilde; aflu, nu pot vedea toate eventualele &amp;icirc;ncerc&atilde;ri de a stimula o 
astfel de linie de cercetare, de&amp;#537;i proiectul editorial al lui Aurel Sasu
 din 2016, intitulat Politic&atilde; &amp;#537;i cultur&atilde;. Antologie, finalizat &amp;icirc;mpreun&atilde; 
cu Liliana Burlacu &amp;#537;i Doru George Burlacu, e foarte consistent lucrat&atilde;, selec&amp;#539;ia de texte de aici oferindu-se ca baz&atilde; de pornire pentru dezvolt&atilde;ri ulterioare.&lt;br&gt;&lt;br&gt;M&atilde;
 limitez deci s&atilde; invit la colaborare, &amp;icirc;n paginile revistei ASYMETRIA. 
ORG. pe to&amp;#539;i acei colegi care s-au ar&atilde;tat interesa&amp;#539;i de abord&atilde;ri 
transversale, unii dintre ei, cum sunt Cornel Ungureanu, Adrian Dinu 
Rachieru sau Ion Simu&amp;#539;, Magda Ursache, elabor&amp;acirc;nd deja lucr&atilde;ri secante cu
 proiectul unei istorii politice a literaturii rom&amp;acirc;ne.&lt;br&gt;Ini&amp;#539;iatorul 
proiectului din 2005, criticul &amp;#536;tefan Borb&eacute;ly, s-a ar&atilde;tat doritor s&atilde; 
reia ideea. Marian Popa, din Germania sa dep&atilde;rtat&atilde;, &amp;#537;i-a f&atilde;cut deja 
datoria cu Istoria literaturii rom&amp;acirc;ne de azi pe m&amp;acirc;ine, dar sunt convins 
c&atilde; mai sunt detalii pe care ar fi dispus s&atilde; le abordeze. Dac&atilde; a&amp;#537; &amp;#537;ti de 
unde s&atilde; o iau, Ana Selejan s-ar afla, desigur, al&atilde;turi de noi. Lui Sorin
 Antohi &amp;#537;i Ioanei Macrea-Toma proiectul le-ar veni ca o m&atilde;nu&amp;#537;&atilde; &amp;ndash; ce ar 
fi s&atilde; intre &amp;#537;i ei &amp;icirc;n joc?&lt;br&gt;Printre mai tinerii cercet&atilde;tori, m&atilde; adresez
 Lilianei Corobca, lui Alex Goldi&amp;#537;, lui Liviu Mali&amp;#539;a &amp;#537;i lui Radu Vancu. 
A&amp;#537;tept sugestii din partea primilor invita&amp;#539;i, despre care presupun c&atilde; au
 o imagine mai precis&atilde; despre eventualii comilitoni.&lt;br&gt;Accesul la 
arhivele recente este relativ deschis, de&amp;#537;i ele sunt lacunare. 
Coresponden&amp;#539;a &amp;#537;i unele jurnale au fost editate. Articolele din presa 
neliterar&atilde; sau literar&atilde; sunt mai u&amp;#537;or accesibile acum, gra&amp;#539;ie existen&amp;#539;ei
 unui efort de digitizare amplu, prin marile noastre biblioteci sau prin
 baza de date Arcanum. Din p&atilde;cate, arhivele Uniunii Scriitorilor sunt 
inaccesibile, distruse sau, a&amp;#537;a cum se zvone&amp;#537;te, ascunse, ca s&atilde; nu ias&atilde; 
la iveal&atilde; turpitudini diverse. O surs&atilde; inestimabil&atilde; de informa&amp;#539;ii &amp;#537;i 
documente se afl&atilde; &amp;icirc;n bibliotecile personale ale scriitorilor, neexist&amp;acirc;nd
 nici p&amp;acirc;n&atilde; azi o reglementare precis&atilde; privind destinul lor postum; prin 
urmare, arhive de o cople&amp;#537;itoare importan&amp;#539;&atilde; ajung &amp;icirc;n depozite 
inaccesibile, alese la &amp;icirc;nt&amp;acirc;mplare, sau sunt pur &amp;#537;i simplu aruncate de 
c&atilde;tre acei mo&amp;#537;tenitoricare nu &amp;#537;tiu ce s&atilde; fac&atilde; cu ele. Arhivele 
editurilor ar putea fi accesibile. &amp;Icirc;n Fran&amp;#539;a exist&atilde; o institu&amp;#539;ie 
specializat&atilde;, IMEC, care le recupereaz&atilde; &amp;#537;i le gestioneaz&atilde; pentru a 
permite cercetarea.&lt;br&gt;Sunt convins &amp;#537;i eu c&atilde; cercetarea nu se poate 
limita la perioada postbelic&atilde;, de&amp;#537;i domina&amp;#539;ia politicului asupra 
literaturii a marcat, dup&atilde; 1945, un nivel niciodat&atilde; atins &amp;icirc;nainte.&lt;br&gt;Un
 efort comparativ ar fi absolut necesar, dac&atilde; am g&atilde;si speciali&amp;#537;ti, 
rom&amp;acirc;ni sau str&atilde;ini, &amp;icirc;n literaturile vecine, ale vecin&atilde;t&atilde;&amp;#539;ilor externe &amp;#537;i
 interne: albanez&atilde;, bulgar&atilde;, ceh&atilde;, croat&atilde;, evreiasc&atilde;, german&atilde;, cu 
variantele ei dialectale, maghiar&atilde;, polonez&atilde;, s&amp;acirc;rb&atilde;, slovac&atilde;, ucrainean&atilde;
 etc.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Cu salut&atilde;ri colegiale &amp;#537;i prietene&amp;#537;ti, Dan Culcer&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;a href=&quot;mailto:romaniapresse@gmail.com&quot;&gt;romaniapresse@gmail.com&lt;/a&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;P.-S.
 Cer scuze pentru omisiuni involuntare. A&amp;#537;tept sugestiile Dvs. de 
metodologie, de tematic&atilde;, de plan, de colaboratori, sub form&atilde; de 
comentarii sau asumarea analitic&atilde; a unor teme &amp;#537;i domenii. Am consultat 
&amp;#537;i Chat GPT &amp;icirc;n vederea unui plan de lucru posibil. Mi se pare schematic,
 la primul nivel de abordare. Dar, ca &amp;icirc;n toate cazurile de utilizarea a 
sistemului de Chat, exist&atilde; nivele diferite, nivele succesive care pot fi
 solicitate, activate. Pentru c&amp;acirc;teva din paragrafele sale, &amp;icirc;l reproduc 
aici ca atare:&lt;br&gt;&lt;br&gt;Plan de cercetare pentru o istorie politic&atilde; a literaturii rom&amp;acirc;ne&lt;br&gt;&lt;br&gt;I.&amp;nbsp;Fundament teoretic&lt;br&gt;Definire&lt;br&gt;Istoria
 politic&atilde; a literaturii se ocup&atilde; cu investigarea rela&amp;#539;iilor dintre 
autori, produc&amp;#539;ia literar&atilde; &amp;#537;i puterea politic&atilde;, at&amp;acirc;t la nivel 
institu&amp;#539;ional (partide, regimuri, cenzur&atilde;), c&amp;acirc;t &amp;#537;i la nivel de practici 
sociale (autocenzur&atilde;, strategii de rezisten&amp;#539;&atilde;).&lt;br&gt;Literatura nu este doar produs estetic, ci actor &amp;#537;i victim&atilde; politic&atilde;.&lt;br&gt;Repere teoretice&lt;br&gt;Pierre Bourdieu &amp;ndash; Regulile artei (c&amp;acirc;mpul literar).&lt;br&gt;Michel Foucault &amp;ndash; Ordinea discursului (raport discurs &amp;ndash; putere).&lt;br&gt;Raymond Williams, Terry Eagleton &amp;ndash; cultura ca ideologie.&lt;br&gt;Pascale Casanova &amp;ndash; literatur&atilde; &amp;#537;i geopolitic&atilde;.&lt;br&gt;&lt;br&gt;II. Metodologie&lt;br&gt;Metode de lucru&lt;br&gt;Istorie politic&atilde;, cultural&atilde; &amp;#537;i intelectual&atilde;.&lt;br&gt;Sociologie literar&atilde; (dinamicile c&amp;acirc;mpului literar).&lt;br&gt;Analiz&atilde; de discurs (retorica politic&atilde; &amp;#537;i ideologic&atilde;).&lt;br&gt;Microistorie (dosare CNSAS, cazuri de reviste, scriitori, opere).&lt;br&gt;&lt;br&gt;Etape&lt;br&gt;Cartografierea momentelor de interferen&amp;#539;&atilde; dintre literatur&atilde; &amp;#537;i politic&atilde;.&lt;br&gt;Explorare de arhive: CNSAS, arhive de pres&atilde;, arhive personale, documente oficiale.&lt;br&gt;Comparare cu alte literaturi central- &amp;#537;i est-europene.&lt;br&gt;Sintez&atilde;: panoram&atilde; &amp;#537;i capitole tematice.&lt;br&gt;&lt;br&gt;III. Domenii tematice&lt;br&gt;Secolele XVII &amp;ndash; XIX&lt;br&gt;Cronicari &amp;#537;i legitimarea politic&atilde; prin text.&lt;br&gt;Literatura pa&amp;#537;optist&atilde; &amp;#537;i construc&amp;#539;ia na&amp;#539;ional&atilde;.&lt;br&gt;Ideologii culturale &amp;#537;i politice: Titu Maiorescu, Mihai Eminescu&lt;br&gt;Ideologii culturale &amp;#537;i politice ruraliste: s&atilde;m&atilde;n&atilde;torismul &amp;#537;i poporanismul.&lt;br&gt;Reviste &amp;#537;i grup&atilde;ri ideologice: Convorbri literare, Via&amp;#539;a Rom&amp;acirc;neasc&atilde;&lt;br&gt;&lt;br&gt;Interbelicul&lt;br&gt;Reviste &amp;#537;i grup&atilde;ri ideologice: G&amp;acirc;ndirea, Criterion, Contimporanul etc.&lt;br&gt;Literatura &amp;#537;i extremele politice (dreapta, st&amp;acirc;nga).&lt;br&gt;Angajamentul scriitorilor: Octavian Goga, Mircea Eliade, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi etc.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Postbelicul (1945 &amp;ndash;1989)&lt;br&gt;Literatura realist-socialist&atilde; &amp;#537;i aparatul propagandistic.&lt;br&gt;Angajamentul
 scriitorilor antebelici: Mihail Sadoveanu, Ion Marin Sadoveanu, Gala 
Galaction, Camil Petrescu, G.&amp;nbsp;C&atilde;linescu, Felix Aderca, Tudor Arghezi, 
Sa&amp;#537;a Pan&atilde; etc.&lt;br&gt;Apari&amp;#539;ia &amp;#537;i angajamentul noilor scriitori: A. 
E.&amp;nbsp;Baconsky, Petru Dumitriu, V. Em. Galan, Marin Preda, Geo Dumitrescu, 
Nina Cassian, Veronica Porumbacu, Maria Banu&amp;#537;, Dan De&ordm;liu sau Mihai 
Beniuc etc.&lt;br&gt;Critica literar&atilde; militant&atilde;: Nicolae Moraru, M.&amp;nbsp;Novicov, Ov. S.&amp;nbsp;Crohm&atilde;lniceanu, Ion Vitner, S.&amp;nbsp;Damian etc.&lt;br&gt;Cenzura
 ca institu&amp;#539;ie &amp;ndash; Dan Culcer documenteaz&atilde; arhivele, mecanismele &amp;#537;i 
strategiile de rezisten&amp;#539;&atilde; (inventarea de autori fictivi, literatura SF, 
eseul subversiv).&lt;br&gt;Literatura de &amp;bdquo;sertar&amp;rdquo; &amp;#537;i exilul. Compara&amp;#539;ii: Versiuni ne/cenzurate.&lt;br&gt;Compromis vs. disiden&amp;#539;&atilde;: Paul Goma, Ana Blandiana, Ion D. S&amp;icirc;rbu.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Post-1989&lt;br&gt;Literatura tranzi&amp;#539;iei, rescrierea canonului, reevaluarea disiden&amp;#539;ei.&lt;br&gt;Accesul la arhive &amp;#537;i &amp;bdquo;procesul comunismului cultural&amp;rdquo;.&lt;br&gt;Globalizare, integrare european&atilde;, politicile culturale actuale.&lt;br&gt;&lt;br&gt;IV. Limit&atilde;ri &amp;#537;i provoc&atilde;ri&lt;br&gt;Accesul la arhive: incomplet, mai ales la Uniunea Scriitorilor.&lt;br&gt;Subiectivism critic: riscul ca analiza s&atilde; fie contaminat&atilde; politic.&lt;br&gt;Echilibrul metodologic: &amp;icirc;ntre estetic &amp;#537;i politic.&lt;br&gt;Dificult&atilde;&amp;#539;i
 de utilizare a surselor: volumul lui Culcer, de pild&atilde;, are un format 
enciclopedic, dificil de parcurs cap-coad&atilde;, dar indispensabil pentru 
cercetare punctual&atilde;.&lt;br&gt;&lt;br&gt;V.&amp;nbsp;Surse&lt;br&gt;Arhive: CNSAS, reviste literare &amp;#537;i politice, arhive personale.&lt;br&gt;Documente oficiale: PCR, sec&amp;#539;iile de propagand&atilde;, de cadre, ministere, comisii culturale.&lt;br&gt;M&atilde;rturii de scriitori: jurnale, interviuri, coresponden&amp;#539;e.&lt;br&gt;Studii de caz: experien&amp;#539;e redac&amp;#539;ionale (ex. Culcer la Vatra).&lt;br&gt;&lt;br&gt;VI. Bibliografie orientativ&atilde;&lt;br&gt;&lt;br&gt;Rom&amp;acirc;neasc&atilde;&lt;br&gt;Liliana Corobca &amp;ndash; Controlul c&atilde;r&amp;#539;ii. Cenzura literaturii &amp;icirc;n regimul comunist din Rom&amp;acirc;nia.&lt;br&gt;Dan
 Culcer &amp;ndash; Cenzur&atilde; &amp;#537;i ideologie &amp;icirc;n comunismul real (vol. I &amp;ndash; II, Editura 
Argonaut, Cluj-Napoca, 2015, cca 1745 p.). lucrare bazat&atilde; pe arhive &amp;#537;i 
experien&amp;#539;&atilde; direct&atilde;, de interes pentru cercetarea cenzurii postbelice &amp;icirc;n Rom&amp;acirc;nia.&lt;br&gt;Marian Popa &amp;ndash; Istoria literaturii rom&amp;acirc;ne de azi pe m&amp;acirc;ine.&lt;br&gt;Eugen Negrici &amp;ndash; Literatura rom&amp;acirc;n&atilde; sub comunism.&lt;br&gt;Ana Selejan &amp;ndash; cercet&atilde;ri privind literatura postbelic&atilde;.&lt;br&gt;Ion Simu&amp;#539; &amp;ndash; Literaturile rom&amp;acirc;ne postbelice.&lt;br&gt;Liviu Mali&amp;#539;a &amp;ndash; Cenzura pe &amp;icirc;n&amp;#539;elesul cenzura&amp;#539;ilor, Literatura eretic&atilde;. Texte cenzurate politic &amp;icirc;ntre 1949 &amp;#537;i 1977.&lt;br&gt;Adrian Dinu Rachieru &amp;ndash; Politic&atilde; &amp;#537;i Canon Literar, Editura Eikon, Bucure&ordm;ti, 2021 &amp;#537;i alte studii despre literatur&atilde; &amp;#537;i ideologie.&lt;br&gt;Aurel Sasu (coord.) : Politic&atilde; &amp;#537;i cultur&atilde;. Antologie. Realizat&atilde; &amp;icirc;n colaborare cu Liliana Burlacu &amp;#537;i Doru George Burlacu&lt;br&gt;&lt;br&gt;Str&atilde;in&atilde;&lt;br&gt;Pierre Bourdieu &amp;ndash; Regulile artei.&lt;br&gt;Raymond Williams &amp;ndash; Culture and Society.&lt;br&gt;Terry Eagleton &amp;ndash; The Function of Criticism.&lt;br&gt;Michel Foucault &amp;ndash; Ordinea discursului.&lt;br&gt;Pascale Casanova &amp;ndash; La R&eacute;publique mondiale des lettres.&lt;br&gt;Franco Moretti &amp;ndash; analize de literatur&atilde; mondial&atilde;.&lt;br&gt;&lt;br&gt;VII. Direc&amp;#539;ii comparative&lt;br&gt;&lt;br&gt;Modele de cercetare &amp;icirc;n Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, fosta Iugoslavie.&lt;br&gt;Literatura minorit&atilde;&amp;#539;ilor din Rom&amp;acirc;nia (maghiari, germani, evrei, ucraineni).&lt;br&gt;Exilul literar est-european.</description>
</item>

<item>
<title>Dr. Tiberiu Tudor Ziua Independentei SUA. Exceptionalismul american exclusivist</title>
<link>http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&amp;file=article&amp;sid=1632</link>
<description>Dr. Tiberiu Tudor. ISTORIA &amp;Icirc;N MERS (9)&lt;br&gt;4 iulie 2026&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;br&gt;&lt;strong&gt;Ziua Independen&amp;#539;ei SUA. Excep&amp;#539;ionalismul american exclusivist&lt;/strong&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; Cu 250 de ani &amp;icirc;n urm&atilde;, la 4 iulie 1776, a fost adoptat&atilde; Declara&amp;#539;ia de Independen&amp;#539;&atilde;, prin care cele&amp;nbsp; 13 colonii britanice din America de Nord &amp;#537;i-au declarat independen&amp;#539;a fa&amp;#539;&atilde; de Regatul Unit al Marii Britanii. Numele de Statele Unite ale Americii a fost adoptat oficial&amp;nbsp; pe 9 septembrie 1776.&lt;br&gt;&lt;div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; Pre&amp;#537;edintele Donald Trump a deschis manifest&atilde;rile dedicate anivers&atilde;rii a 250 de ani de la declararea independen&amp;#539;ei, printr-un discurs urmat de focuri de artificii, &amp;icirc;n noaptea de 3/4 iulie, la poalele muntelui Rushmore din Dakota de Sud, &amp;icirc;n a c&atilde;rui st&amp;acirc;nc&atilde; sunt sculptate chipurile a patru dintre cei mai importan&amp;#539;i pre&amp;#537;edin&amp;#539;i americani (George Washington, Thomas Jefferson, Theodore Roosevelt &amp;#537;i Abraham Lincoln). Trump publicase pe re&amp;#539;elele sociale un videoclip &amp;icirc;n care figura lui era ad&atilde;ugat&atilde; dup&atilde; cea a lui Lincoln [1] (slide 1).&amp;nbsp; &amp;Icirc;n videoclip&amp;nbsp; spunea: &amp;bdquo;Eu voi fi cel mai mare pre&amp;#537;edinte pentru mul&amp;#539;i ani de acum &amp;icirc;nainte&amp;rdquo; (&amp;laquo;I will be the greatest president for many, many years to come&amp;raquo;) [2]. &amp;Icirc;n unele fotografii luate &amp;icirc;n timpul discursului unghiul a fost ales astfel &amp;icirc;nc&amp;acirc;t chipul lui Trump s&atilde; se proiecteze, ca &amp;icirc;n videoclip, dup&atilde; cel al lui Lincoln. Discursul principal al pre&amp;#537;edintelui a avut loc a doua zi pe Esplanada Na&amp;#539;ional&atilde; din Washington.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; Ambele discursuri s-au centrat pe excep&amp;#539;ionalismul american, &amp;icirc;ntr-un stil apologetic marca Trump, centrat pe propria personalitate: &amp;bdquo;Na&amp;#537;terea &amp;#537;i supravie&amp;#539;uirea na&amp;#539;iunii americane sub Dumnezeu reprezint&atilde;, pur &amp;#537;i simplu, cel mai bun &amp;#537;i mai incredibil lucru care s-a &amp;icirc;nt&amp;acirc;mplat vreodat&atilde; pe aceast&atilde; planet&atilde; prin m&amp;acirc;inile oamenilor&amp;rdquo;&amp;hellip; &amp;bdquo;Statele Unite ale Americii sunt cea mai de succes, cea mai realizat&atilde; &amp;#537;i cea mai excep&amp;#539;ional&atilde; na&amp;#539;iune care a existat vreodat&atilde; &amp;icirc;n istoria omenirii &amp;#537;i este minunat s&atilde; fiu pre&amp;#537;edintele vostru.&amp;rdquo;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; Interpretarea exclusivist&atilde; a excep&amp;#539;ionalismului american a constituit baza doctrinei de politic&atilde; extern&atilde; a administra&amp;#539;iei Bush-junior (2001-2009),&amp;nbsp; pus&atilde; &amp;icirc;n practic&atilde; prin invadarea Afganistanului (2001 &amp;ndash; opera&amp;#539;iunea &amp;bdquo;Enduring Freedom&amp;rdquo;) &amp;#537;i a Irakului (2003 &amp;ndash; opera&amp;#539;iunea &amp;bdquo;Iraki Freedom&amp;rdquo;), doctrin&atilde; a c&atilde;rei esen&amp;#539;&atilde; este hegemonismul unipolar american &amp;#537;i interven&amp;#539;ionismul militar f&atilde;r&atilde; autorizarea Consiliului de Securitate al ONU. Ideologul acestei doctrine a fost Dick (Richard Bruce) Cheney, arhitectul r&atilde;zboiului din Irak, considerat de c&atilde;tre unii anali&amp;#537;ti drept cel mai puternic vicepre&amp;#537;edinte american [3]. &amp;Icirc;n cartea Excep&amp;#539;ional. De ce Lumea are Nevoie de o Americ&atilde; Puternic&atilde; [4] scris&atilde;, &amp;icirc;mpreun&atilde; cu fiica sa, Liz Cheney, &amp;icirc;n timpul celui de-al doilea mandat preziden&amp;#539;ial al lui Barack Obama, Cheney dezvolt&atilde; aceast&atilde; viziune exclusivist&atilde; a excep&amp;#539;ionalismului american, atac&amp;acirc;nd vehement pozi&amp;#539;ia lui Obama exprimat&atilde; &amp;icirc;ntr-un interviu: &amp;bdquo;Cred &amp;icirc;n excep&amp;#539;ionalismul american, dup&atilde; cum b&atilde;nuiesc c&atilde; britanicii cred &amp;icirc;n excep&amp;#539;ionalismul britanic &amp;#537;i grecii cred &amp;icirc;n excep&amp;#539;ionalismul grec.&amp;rdquo; [5]&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; Una dintre frustr&atilde;rile lui Donald Trump este faptul c&atilde; Memorandumul de &amp;Icirc;n&amp;#539;elegere USA &amp;#822; Iran din iunie 2026 [6] nu dep&atilde;&amp;#537;e&amp;#537;te condi&amp;#539;iile esen&amp;#539;iale ale acordului cu Iranul din 2015 (Planul Comun de Ac&amp;#539;iune Cuprinz&atilde;tor) [7], ob&amp;#539;inute dup&atilde; doi ani de negocieri asidue, de c&atilde;tre pre&amp;#537;edintele Obama. Dick Cheney l-a sus&amp;#539;inut pe Trump [3] &amp;icirc;n 2018, &amp;icirc;n decizia acestuia de a retrage Statele Unite din Acordul Obama. Decizia a fost urmat&atilde; de arderea demonstrativ&atilde; &amp;icirc;n Parlamentul iranian a Acordului &amp;#537;i reluarea programului nuclear de c&atilde;tre Iran.&amp;nbsp;&lt;br&gt;&lt;div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;Icirc;nhumarea Liderului Suprem. Drapelul ro&amp;#537;u &amp;#537;iit.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;Icirc;n data de 4 iulie 2026, la Teheran a &amp;icirc;nceput, la mai mult de patru luni de la data decesului, ceremonialul de &amp;icirc;nhumare a Liderului Suprem Ali Khaminei ucis &amp;icirc;n atacurile americano-israeliene (mai precis &amp;icirc;n bombardamentul israelian) din 28 februarie. Ceremonialul a durat &amp;#537;ase zile (4-9 iulie), sicriul fiind transportat, de la Teheran, prin patru dintre&amp;nbsp; ora&amp;#537;e sfinte ale islamului &amp;#537;iit:&amp;nbsp; Qom (Iran), Najaf, Karbala&amp;nbsp; (Irak), Mashhad (Iran). Au participat delega&amp;#539;ii din peste 100 de state, Occidentul p&atilde;str&amp;acirc;nd o deta&amp;#537;are diplomatic&atilde; total&atilde; fa&amp;#539;&atilde; de acest eveniment. Participarea a fost de ordinul milioanelor de oameni, estim&atilde;rile oficiale pentru capital&atilde; fiind &amp;icirc;ntre 12 &amp;#537;i 20 de milioane.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;Icirc;nhumarea lui Khaminei &amp;icirc;n ziua c&amp;acirc;nd Statele Unite s&atilde;rb&atilde;toreau 250 de ani de la declararea independen&amp;#539;ei denot&atilde; faptul c&atilde; aripa radical&atilde; a conducerii de la Teheran, generalii IRCG (Islamic Revolutionary Guard Corps), a preluat pentru moment controlul decizional, &amp;icirc;n disputa cu liderii civili (pre&amp;#537;edintele Iranului, pre&amp;#537;edintele Parlamentului, prim-ministrul) care negociaser&atilde; Memorandumul de &amp;Icirc;n&amp;#539;elegere cu SUA semnat la 17 iunie.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; Deasupra mul&amp;#539;imilor era o mare de drapele &amp;#537;i bannere ro&amp;#537;ii inscrip&amp;#539;ionate:&amp;nbsp; &amp;bdquo;Trebuie s&atilde; ne ridic&atilde;m!&amp;rdquo;, &amp;bdquo;Trump, te vom ucide!&amp;rdquo; (slide 2). La aceast&atilde; amenin&amp;#539;are explicit&atilde;, pre&amp;#537;edintele Trump a r&atilde;spuns c&atilde; a dispus ca, &amp;icirc;n cazul asasin&atilde;rii lui, 1000 de rachete americane s&atilde; fie lansate pentru distrugerea total&atilde; a Iranului.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;Icirc;n cultura &amp;#537;iit&atilde; ro&amp;#537;ul aprins, &amp;icirc;n particular arborarea steagului ro&amp;#537;u, are o dubl&atilde; semnifica&amp;#539;ie&amp;nbsp; &amp;#822;&amp;nbsp; una religioas&atilde; &amp;#537;i una a cultului r&atilde;zbun&atilde;rii.&lt;br&gt;&lt;div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; Steagul ro&amp;#537;u este arborat, cu semnifica&amp;#539;ie religioas&atilde;, pe c&amp;acirc;teva moschei-sanctuar &amp;#537;iite, reamintind martiriul lui Hussein [8], nepotul Profetului Mahomed.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; Pe de alt&atilde; parte, arborarea steagului ro&amp;#537;u pe case, la por&amp;#539;i sau pe morminte are semnifica&amp;#539;ia &amp;bdquo;v&atilde;rs&atilde;rii de s&amp;acirc;nge nevinovat care cere r&atilde;zbunare&amp;rdquo;, el put&amp;acirc;nd fi &amp;icirc;nlocuit cu steagul negru al doliului numai dup&atilde; &amp;icirc;mplinirea r&atilde;zbun&atilde;rii. Acest aspect a c&atilde;p&atilde;tat o dimensiune politic&atilde; major&atilde; dup&atilde; ce drapelul ro&amp;#537;u al r&atilde;zbun&atilde;rii a fost arborat pe cupola moscheii Jamkaran din Qom, capitala teologic&atilde; &amp;#537;i spiritual&atilde; a islamului &amp;#537;iit, &amp;icirc;n ziua uciderii generalului Soleimani la ordinul direct al pre&amp;#537;edintelui Trump (ianuarie 2020, &amp;icirc;n timpul primului mandat al lui Trump) [9]. La c&amp;acirc;teva zile dup&atilde; asasinat, IRCG-ul a lansat rachete balistice&amp;nbsp; &amp;#822;&amp;nbsp; &amp;icirc;n premier&atilde;&amp;nbsp; un atac direct &amp;#537;i asumat&amp;nbsp; &amp;#822;&amp;nbsp; asupra unor baze americane din Irak (avertiz&amp;acirc;nd guvernul irakian asupra opera&amp;#539;iunii, ceea ce a f&atilde;cut s&atilde; nu existe pierderi de vie&amp;#539;i umane).&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; Imediat dup&atilde; atacul aerian din 28 februarie 2026 steagul ro&amp;#537;u a fost arborat pe marile sanctuare &amp;#537;iite din Iran &amp;#537;i Irak, pe cl&atilde;diri guvernamentale &amp;#537;i comandamente militare, precum &amp;#537;i la lansatoarele din bazele de rachete din vestul Iranului care au dat prima ripost&atilde; balistic&atilde;.&lt;br&gt;&lt;div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;Icirc;n 4-9 iulie, la ceremonialului de &amp;icirc;nhumare, pe parcursul &amp;icirc;ntregului traseu sicriele Liderului Suprem &amp;#537;i ale celorlal&amp;#539;i patru membri ai familiei sale uci&amp;#537;i &amp;icirc;n atacul din 28 februarie, inclusiv micul sicriu al nepoatei sale de un an &amp;#537;i dou&atilde; luni, Zahra, au fost &amp;icirc;nf&atilde;&amp;#537;urate &amp;icirc;n drapelul na&amp;#539;ional al Republicii Islamice Iran (slide 2). &amp;Icirc;n unele momente ale funeraliilor&amp;nbsp; &amp;#822;&amp;nbsp; cu caracter strict religios, &amp;icirc;n interiorul moscheilor&amp;nbsp; &amp;#822;&amp;nbsp; la sicriul lui Khaminei a fost pus stindardul ro&amp;#537;u sacru [10] adus din Irak (Karbala), de la altarul imamului martir Hussein.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; F&atilde;c&amp;acirc;nd o compara&amp;#539;ie cu rapiditatea opera&amp;#539;iunii militare americane din Venezuela, ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, spunea: &amp;bdquo;Iranul este diferit. Sprijinul s&atilde;u este o civiliza&amp;#539;ie de c&amp;acirc;teva mii de ani, combinat&atilde; cu g&amp;acirc;ndirea &amp;#537;i credin&amp;#539;ele &amp;#537;iite despre martiriu. C&amp;acirc;nd acestea se combin&atilde;, creeaz&atilde; ceva ce nu poate fi &amp;icirc;nvins u&amp;#537;or&amp;rdquo;.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;strong&gt;Prof. Dr. Tiberiu Tudor&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp;&lt;br&gt;&amp;nbsp;[1]&amp;nbsp; https://www.newsweek.com/donald-trump-posts-gold-replica-of-himself-on-mount-rushmore-12157408&lt;br&gt;[2] James Rosen, Trump on Rushmore? Perish the Though, New Hamphshire Journal, July 16, 2026,&amp;nbsp; https://nhjournal.com/point-trump-on-rushmore-perish-the-thought/&lt;br&gt;[3] https://en.wikipedia.org/wiki/Dick_Cheney&lt;br&gt;[4] Dick Cheney, Liz Cheney, Exceptional: Why the World Needs a Powerful America.&lt;br&gt;[5] James Kirchick, Squanderer in chief, Los Angeles Times, April 28, 2009. https://www.latimes.com/archives/la-xpm-2009-apr-28-oe-kirchick28-story.html&lt;br&gt;[6] Tiberiu Tudor, Istoria &amp;icirc;n mers (8)&amp;nbsp; &amp;#822;&amp;nbsp; &amp;bdquo;Let the oil flow!&amp;rdquo;&lt;br&gt;[7] Joint Comprehensive Plan of Action (JCPOA),&lt;br&gt;&amp;nbsp;https://2009-2017.state.gov/documents/organization/245317.pdf&lt;br&gt;[8] Barnaby Rogerson, &amp;quot;Mo&amp;#537;tenitorii Profetului Mahomed&amp;quot;, Editura Polirom, Ia&amp;#537;i, 2007.&lt;br&gt;[9] Les Etats-Unis tuent le puissant g&eacute;n&eacute;ral iranien Ghassem Soleimani dans une frappe en Irak, Le Monde,&amp;nbsp; 03 janvier 2020,&amp;nbsp;&lt;br&gt;https://www.lemonde.fr/international/article/2020/01/03/le-general-iranien-ghassem-soleimani-aurait-ete-tue-dans-un-bombardement-a-bagdad_6024655_3210.html&lt;br&gt;[10]&lt;a href=&quot;http://asymetria.org/&quot;&gt;https://www.1news.co.nz/2026/07/04/late-supreme-leaders-casket-displayed-as-iran-prepares-for-dayslong-funeral/&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/a&gt;&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;</description>
</item>

<item>
<title>Reconstructia nobilimii. Analiza unui articol de Dan Culcer</title>
<link>http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&amp;file=article&amp;sid=1631</link>
<description>&lt;div&gt;&lt;div class=&quot;flex h-svh w-screen flex-col&quot;&gt;&lt;div class=&quot;relative z-0 flex min-h-0 w-full flex-1&quot;&gt;&lt;div class=&quot;relative flex min-h-0 w-full min-w-0 flex-1&quot;&gt;&lt;div class=&quot;group/side-pane-shell-host relative flex min-h-0 min-w-0 flex-1&quot;&gt;&lt;div class=&quot;@container/main relative flex min-w-0 flex-1 flex-col -translate-y-[calc(env(safe-area-inset-bottom,0px)/2)] pt-[calc(env(safe-area-inset-bottom,0px)/2)]&quot;&gt;&lt;div class=&quot;@w-sm/main:[scrollbar-gutter:var(--stage-scroll-gutter)] touch:[scrollbar-width:none] group/scroll-root relative flex min-h-0 min-w-0 flex-1 flex-col [scrollbar-gutter:stable] not-print:overflow-x-clip not-print:overflow-y-auto group-data-stream-active/scroll-root:[overflow-anchor:none] not-print:data-expanded-composer:overflow-y-hidden! scroll-pt-(--header-height) [--sticky-padding-top:var(--header-height)] [--sticky-padding-bottom:0px] [--scroll-root-safe-area-inset-top:calc(var(--sticky-padding-top)+env(safe-area-inset-top,0px))] [--scroll-root-safe-area-inset-bottom:calc(var(--sticky-padding-bottom)+var(--screen-keyboard-height,0px)+env(safe-area-inset-bottom,0px))] [--scroll-root-safe-area-height:calc(100lvh-var(--scroll-root-safe-area-inset-top)-var(--scroll-root-safe-area-inset-bottom))] has-data-[fixed-header=less-than-md]:md:scroll-pt-0 has-data-[fixed-header=less-than-md]:md:[--sticky-padding-top:0px] has-data-[fixed-header=less-than-xl]:@w-xl/main:scroll-pt-0 has-data-[fixed-header=less-than-xl]:@w-xl/main:[--sticky-padding-top:0px] has-data-[fixed-header=less-than-xxl]:@w-2xl/main:scroll-pt-0 has-data-[fixed-header=less-than-xxl]:@w-2xl/main:[--sticky-padding-top:0px] group-data-[side-pane-shell-open]/side-pane-shell-host:[scrollbar-width:none] group-data-[side-pane-shell-open]/side-pane-shell-host:[&amp;::-webkit-scrollbar]:hidden&quot;&gt;&lt;div class=&quot;contents&quot;&gt;&lt;div class=&quot;contents&quot;&gt;&lt;div class=&quot;group/thread flex flex-col min-h-full&quot;&gt;&lt;div class=&quot;composer-parent flex flex-1 flex-col focus-visible:outline-0&quot;&gt;&lt;div class=&quot;relative basis-auto flex-col -mb-(--composer-overlap-px) pb-(--composer-overlap-px) [--composer-overlap-px:28px] grow flex&quot;&gt;&lt;div class=&quot;flex flex-col text-sm&quot;&gt;&lt;div class=&quot;qMYqUG_convSearchResultHighlightRoot&quot;&gt;&lt;div&gt;&lt;div class=&quot;text-base my-auto mx-auto pt-3 [--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-xs,calc(var(--spacing)*4))] @w-sm/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-sm,calc(var(--spacing)*6))] @w-lg/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-lg,calc(var(--spacing)*16))] px-(--thread-content-margin)&quot;&gt;&lt;div class=&quot;[--thread-content-max-width:40rem] @w-lg/main:[--thread-content-max-width:48rem] mx-auto max-w-(--thread-content-max-width) flex-1 group/turn-messages focus-visible:outline-hidden relative flex w-full min-w-0 flex-col&quot;&gt;&lt;div class=&quot;flex max-w-full flex-col gap-4 grow&quot;&gt;&lt;div class=&quot;min-h-8 text-message relative flex w-full flex-col items-end gap-2 text-start break-words whitespace-normal outline-none keyboard-focused:focus-ring [.text-message+&amp;]:mt-1&quot;&gt;&lt;div class=&quot;flex w-full flex-col gap-1 empty:hidden items-end rtl:items-start&quot;&gt;&lt;div class=&quot;flex flex-col w-fit max-w-(--user-chat-width,70%) items-start self-end rtl:items-end rtl:self-start&quot;&gt;&lt;div class=&quot;user-message-bubble-color corner-superellipse/0.98 relative min-w-0 overflow-hidden rounded-[22px] px-4 py-2.5 leading-6 w-full&quot;&gt;&lt;div class=&quot;A_HxFq_root&quot;&gt;&lt;div class=&quot;A_HxFq_content&quot;&gt;&lt;div class=&quot;max-w-full min-w-0 [overflow-wrap:anywhere] whitespace-pre-wrap&quot;&gt;&lt;strong&gt;Analiza&amp;#539;i articolul lui Dan Culcer din unghi politic, juridic, moral, na&amp;#539;ional. Sintetiza&amp;#539;i comentariile pe categorii tematice &amp;#537;i pertinen&amp;#539;&atilde; &amp;icirc;n raport cu articolul &amp;#537;i subiectul acestuia. Cum se pot corecta juridic deciziile derivate din aplicarea f&atilde;r&atilde; temei a principiului restitutio in integrum &amp;icirc;n cazul unor beneficiari nobili sau ne-nobili maghiari care au beneficiat deja de desp&atilde;gubirile acordate de statul rom&amp;acirc;n optan&amp;#539;ilor.&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;max-w-full min-w-0 [overflow-wrap:anywhere] whitespace-pre-wrap&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;br&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;max-w-full min-w-0 [overflow-wrap:anywhere] whitespace-pre-wrap&quot;&gt;&lt;strong&gt;Victor Some&amp;#537;an, sociolog&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;z-0 flex justify-end&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;div class=&quot;text-base my-auto mx-auto [--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-xs,calc(var(--spacing)*4))] @w-sm/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-sm,calc(var(--spacing)*6))] @w-lg/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-lg,calc(var(--spacing)*16))] px-(--thread-content-margin)&quot;&gt;&lt;div class=&quot;[--thread-content-max-width:40rem] @w-lg/main:[--thread-content-max-width:48rem] mx-auto max-w-(--thread-content-max-width) flex-1 group/turn-messages focus-visible:outline-hidden relative flex w-full min-w-0 flex-col agent-turn&quot;&gt;&lt;div class=&quot;flex max-w-full flex-col gap-4 grow&quot;&gt;&lt;div class=&quot;min-h-8 text-message relative flex w-full flex-col items-end gap-2 text-start break-words whitespace-normal outline-none keyboard-focused:focus-ring [.text-message+&amp;]:mt-1&quot;&gt;&lt;div class=&quot;flex w-full flex-col gap-1 empty:hidden&quot;&gt;&lt;div class=&quot;markdown prose dark:prose-invert wrap-break-word w-full light markdown-new-styling&quot;&gt;V&atilde; pot face o analiz&atilde; riguroas&atilde;, &amp;icirc;ns&atilde; &amp;icirc;mi lipse&amp;#537;te elementul esen&amp;#539;ial: &lt;strong&gt;articolul&lt;/strong&gt; la care v&atilde; referi&amp;#539;i.
&amp;Icirc;n formularea actual&atilde; (&amp;quot;articolul lui
 Dan Culcer&amp;quot;), nu pot identifica &amp;icirc;n mod sigur despre care text este 
vorba. Dan Culcer a publicat numeroase articole privind retroced&atilde;rile, 
optan&amp;#539;ii, Transilvania, patrimoniul &amp;#537;i raporturile rom&amp;acirc;no-maghiare, iar 
analiza ar depinde de con&amp;#539;inutul exact al textului.
Dac&atilde; ata&amp;#537;a&amp;#539;i articolul (PDF, Word, imagine sau text), voi realiza o analiz&atilde; structurat&atilde; pe urm&atilde;toarele paliere:
&lt;ol&gt;&lt;li&gt;
&lt;strong&gt;Analiza politic&atilde;&lt;/strong&gt;
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
actorii politici implica&amp;#539;i;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
interesele interne &amp;#537;i externe;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
impactul asupra politicilor statului rom&amp;acirc;n;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
rela&amp;#539;ia cu dreptul european &amp;#537;i cu jurispruden&amp;#539;a relevant&atilde;;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
implica&amp;#539;iile asupra securit&atilde;&amp;#539;ii na&amp;#539;ionale &amp;#537;i a politicilor identitare.
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
&lt;strong&gt;Analiza juridic&atilde;&lt;/strong&gt;
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
temeiurile constitu&amp;#539;ionale;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
compatibilitatea cu Codul civil;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
jurispruden&amp;#539;a Curtea Constitu&amp;#539;ional&atilde; a Rom&amp;acirc;niei;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
jurispruden&amp;#539;a &amp;Icirc;nalta Curte de Casa&amp;#539;ie &amp;#537;i Justi&amp;#539;ie;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
jurispruden&amp;#539;a Curtea European&atilde; a Drepturilor Omului;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
problema dublei desp&atilde;gubiri;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
raportul dintre restitutio in integrum &amp;#537;i securitatea raporturilor juridice;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
prescrip&amp;#539;ia &amp;#537;i autoritatea de lucru judecat;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
principiul &amp;icirc;mbog&atilde;&amp;#539;irii f&atilde;r&atilde; just&atilde; cauz&atilde;.
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
&lt;strong&gt;Analiza moral&atilde;&lt;/strong&gt;
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
echitatea &amp;icirc;ntre victime;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
responsabilitatea statului;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
memoria istoric&atilde;;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
discriminarea pozitiv&atilde; sau negativ&atilde;;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
raportul dintre drept &amp;#537;i justi&amp;#539;ie.
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
&lt;strong&gt;Analiza na&amp;#539;ional&atilde;&lt;/strong&gt;
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
efectele asupra patrimoniului public;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
efectele asupra comunit&atilde;&amp;#539;ilor locale;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
impactul asupra identit&atilde;&amp;#539;ii culturale;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
rela&amp;#539;iile rom&amp;acirc;no-maghiare;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
consecin&amp;#539;ele economice &amp;#537;i institu&amp;#539;ionale.
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
&lt;strong&gt;Analiza argumentativ&atilde;&lt;/strong&gt;
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
premise;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
concluzii;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
argumente solide;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
argumente discutabile;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
eventuale omisiuni.
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
&lt;strong&gt;Sinteza comentariilor&lt;/strong&gt;&lt;br&gt;
Voi grupa comentariile &amp;icirc;n categorii:
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
juridice;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
istorice;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
politice;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
morale;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
economice;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
identitare;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
emo&amp;#539;ionale;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
polemice;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
documentate;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
speculative.
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
&lt;/li&gt;&lt;/ol&gt;
Pentru fiecare categorie voi aprecia:
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
relevan&amp;#539;a fa&amp;#539;&atilde; de articol;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
valoarea argumentativ&atilde;;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
corectitudinea factual&atilde;;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
eventualele erori logice.
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
Referitor la &amp;icirc;ntrebarea juridic&atilde; formulat&atilde;
Independent de articol, problema pe care o ridica&amp;#539;i este una real&atilde; de tehnic&atilde; juridic&atilde; &amp;#537;i trebuie analizat&atilde; cu mare rigoare.
Dac&atilde; se dovede&amp;#537;te, documentar &amp;#537;i pentru fiecare caz &amp;icirc;n parte, c&atilde;:
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
proprietarul sau succesorii s&atilde;i au fost deja desp&atilde;gubi&amp;#539;i prin mecanismele instituite pentru optan&amp;#539;i;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
desp&atilde;gubirea a fost integral&atilde; sau substan&amp;#539;ial echivalent&atilde;;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
iar ulterior s-a dispus &amp;#537;i restituirea &amp;icirc;n natur&atilde;,
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
atunci se poate pune problema existen&amp;#539;ei unei &lt;strong&gt;duble repara&amp;#539;ii&lt;/strong&gt;.
&amp;Icirc;n asemenea situa&amp;#539;ii pot fi analizate, &amp;icirc;n func&amp;#539;ie de cadrul legal &amp;#537;i de hot&atilde;r&amp;acirc;rile definitive existente:
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
revizuirea hot&atilde;r&amp;acirc;rilor &amp;icirc;n cazurile expres prev&atilde;zute de lege;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
anularea actelor administrative emise cu &amp;icirc;nc&atilde;lcarea legii;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
ac&amp;#539;iuni privind &amp;icirc;mbog&atilde;&amp;#539;irea f&atilde;r&atilde; just&atilde; cauz&atilde;;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
recuperarea presta&amp;#539;iilor necuvenite;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
constatarea nulit&atilde;&amp;#539;ii absolute dac&atilde; sunt &amp;icirc;ndeplinite condi&amp;#539;iile legale;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
eventual interven&amp;#539;ia legiuitorului 
pentru clarificarea efectelor desp&atilde;gubirilor deja acordate, cu 
respectarea principiilor constitu&amp;#539;ionale &amp;#537;i a securit&atilde;&amp;#539;ii raporturilor 
juridice.
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
Totu&amp;#537;i, nu se poate afirma &amp;icirc;n mod 
general c&atilde; toate retroced&atilde;rile c&atilde;tre fo&amp;#537;ti proprietari maghiari sau 
c&atilde;tre urma&amp;#537;ii acestora sunt lipsite de temei. Fiecare dosar trebuie 
analizat individual, deoarece situa&amp;#539;iile juridice difer&atilde;: natura 
bunului, existen&amp;#539;a &amp;#537;i &amp;icirc;ntinderea desp&atilde;gubirilor anterioare, identitatea 
persoanelor &amp;icirc;ndrept&atilde;&amp;#539;ite &amp;#537;i temeiurile actelor de retrocedare pot varia 
semnificativ.
&amp;Icirc;n doctrin&atilde;, o eventual&atilde; corectare legislativ&atilde; ar trebui s&atilde; urm&atilde;reasc&atilde; dou&atilde; obiective simultane:
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
evitarea dublei desp&atilde;gubiri atunci c&amp;acirc;nd aceasta este demonstrat&atilde;;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
respectarea drepturilor c&amp;acirc;&amp;#537;tigate 
&amp;icirc;n mod legal &amp;#537;i a principiului securit&atilde;&amp;#539;ii juridice, pentru a evita noi 
&amp;icirc;nc&atilde;lc&atilde;ri ale drepturilor fundamentale.
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
Dac&atilde; articolul la care v&atilde; referi&amp;#539;i este cel publicat recent de Dan Culcer privind &lt;strong&gt;optan&amp;#539;ii &amp;#537;i retroced&atilde;rile din Transilvania&lt;/strong&gt;,
 pot realiza o analiz&atilde; aprofundat&atilde; (aproximativ 20&amp;ndash;30 de pagini), cu 
verificarea argumentelor istorice &amp;#537;i juridice, corelarea cu tratatele 
interna&amp;#539;ionale relevante &amp;#537;i cu jurispruden&amp;#539;a rom&amp;acirc;n&atilde; &amp;#537;i european&atilde;.&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;z-0 flex min-h-[46px] justify-start&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;div class=&quot;text-base my-auto mx-auto pt-12 [--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-xs,calc(var(--spacing)*4))] @w-sm/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-sm,calc(var(--spacing)*6))] @w-lg/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-lg,calc(var(--spacing)*16))] px-(--thread-content-margin)&quot;&gt;&lt;div class=&quot;[--thread-content-max-width:40rem] @w-lg/main:[--thread-content-max-width:48rem] mx-auto max-w-(--thread-content-max-width) flex-1 group/turn-messages focus-visible:outline-hidden relative flex w-full min-w-0 flex-col&quot;&gt;&lt;div class=&quot;flex max-w-full flex-col gap-4 grow&quot;&gt;&lt;div class=&quot;min-h-8 text-message relative flex w-full flex-col items-end gap-2 text-start break-words whitespace-normal outline-none keyboard-focused:focus-ring [.text-message+&amp;]:mt-1&quot;&gt;&lt;div class=&quot;flex w-full flex-col gap-1 empty:hidden items-end rtl:items-start&quot;&gt;&lt;div class=&quot;user-message-bubble-color corner-superellipse/0.98 relative min-w-0 overflow-hidden rounded-[22px] px-4 py-2.5 leading-6 max-w-(--user-chat-width,70%)&quot;&gt;&lt;div class=&quot;max-w-full min-w-0 [overflow-wrap:anywhere] whitespace-pre-wrap&quot;&gt;Iat&atilde; articolul &amp;#537;i comentariile din ziarul Cotidianul, care l-au &amp;icirc;nso&amp;#539;it dup&atilde; publicare.&amp;nbsp;&lt;br&gt;&lt;a href=&quot;https://www.cotidianul.ro/povestea-lui-kemeni-janos-si-a-restituirilor-in-integrum/&quot;&gt;https://www.cotidianul.ro/povestea-lui-kemeni-janos-si-a-restituirilor-in-integrum/&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;z-0 flex justify-end&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;div class=&quot;text-base my-auto mx-auto [--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-xs,calc(var(--spacing)*4))] @w-sm/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-sm,calc(var(--spacing)*6))] @w-lg/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-lg,calc(var(--spacing)*16))] px-(--thread-content-margin)&quot;&gt;&lt;div class=&quot;[--thread-content-max-width:40rem] @w-lg/main:[--thread-content-max-width:48rem] mx-auto max-w-(--thread-content-max-width) flex-1 group/turn-messages focus-visible:outline-hidden relative flex w-full min-w-0 flex-col agent-turn&quot;&gt;&lt;div class=&quot;flex max-w-full flex-col gap-4 grow&quot;&gt;&lt;div class=&quot;min-h-8 text-message relative flex w-full flex-col items-end gap-2 text-start break-words whitespace-normal outline-none keyboard-focused:focus-ring [.text-message+&amp;]:mt-1&quot;&gt;&lt;div class=&quot;flex w-full flex-col gap-1 empty:hidden&quot;&gt;&lt;div class=&quot;markdown prose dark:prose-invert wrap-break-word w-full light markdown-new-styling&quot;&gt;Da, acesta este articolul.
L-am parcurs &amp;#537;i constat c&atilde; el nu este doar un comentariu asupra cazului Kem&eacute;ny, ci propune o &lt;strong&gt;tez&atilde; general&atilde;&lt;/strong&gt; despre filosofia retroced&atilde;rilor din Rom&amp;acirc;nia. 
Totu&amp;#537;i, pentru a r&atilde;spunde integral solicit&atilde;rii dumneavoastr&atilde;, &amp;icirc;mi lipse&amp;#537;te &amp;icirc;nc&atilde; o parte din material:
&lt;blockquote&gt;
&lt;strong&gt;comentariile publicate sub articol&lt;/strong&gt;, pe care mi-a&amp;#539;i cerut s&atilde; le sintetizez &amp;#537;i s&atilde; le clasific dup&atilde; pertinen&amp;#539;&atilde;.
&lt;/blockquote&gt;
Versiunea arhivat&atilde; accesibil&atilde; prin c&atilde;utare con&amp;#539;ine articolul, dar &lt;strong&gt;nu &amp;#537;i comentariile cititorilor&lt;/strong&gt;, iar eu nu pot inventa con&amp;#539;inutul acestora. 
P&amp;acirc;n&atilde; la analiza comentariilor, iat&atilde; evaluarea articolului
I. Din punct de vedere politic
Textul dezvolt&atilde; patru teze politice distincte.
Prima este critica politicii de &lt;strong&gt;restitutio in integrum&lt;/strong&gt; aplicat&atilde; dup&atilde; 1990.
Autorul nu contest&atilde; existen&amp;#539;a 
dreptului de proprietate &amp;icirc;n sine, ci contest&atilde; alegerea politic&atilde; de a 
transforma restituirea integral&atilde; &amp;icirc;ntr-un principiu aproape absolut.
A doua tez&atilde; prive&amp;#537;te caracterul istoric al marii propriet&atilde;&amp;#539;i funciare.
Autorul afirm&atilde; c&atilde; marile averi 
nobiliare sunt produsul unor raporturi istorice de domina&amp;#539;ie &amp;#537;i 
privilegii &amp;#537;i c&atilde; statul modern nu este obligat s&atilde; refac&atilde; integral acea 
structur&atilde; social&atilde;.
Aceasta este o pozi&amp;#539;ie de filosofie politic&atilde;, nu o demonstra&amp;#539;ie juridic&atilde;.
A treia tez&atilde; prive&amp;#537;te interesul na&amp;#539;ional.
Articolul sus&amp;#539;ine c&atilde; statul trebuie s&atilde; analizeze fiecare retrocedare &amp;#537;i prin prisma interesului colectiv.
Aceasta este o pozi&amp;#539;ie compatibil&atilde; 
cu existen&amp;#539;a interesului public &amp;icirc;ntr-un stat constitu&amp;#539;ional, dar 
necesit&atilde; delimit&atilde;ri juridice foarte precise.
A patra tez&atilde; este critica ideii unei &amp;quot;Reconquista&amp;quot; economice a Transilvaniei.
Aceasta este formulat&atilde; polemic &amp;#537;i exprim&atilde; o interpretare geopolitic&atilde;, nu un fapt demonstrat.

II. Din punct de vedere juridic
Aici articolul con&amp;#539;ine at&amp;acirc;t argumente puternice, c&amp;acirc;t &amp;#537;i afirma&amp;#539;ii insuficient fundamentate.
Argumente solide
Sunt pertinente:
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
diferen&amp;#539;a dintre confisc&atilde;rile comuniste &amp;#537;i m&atilde;surile CASBI;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
necesitatea individualiz&atilde;rii fiec&atilde;rui caz;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
existen&amp;#539;a unor erori judiciare;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
necesitatea verific&atilde;rii existen&amp;#539;ei unor desp&atilde;gubiri anterioare;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
critica automatismului &amp;icirc;n aplicarea principiului restitutio in integrum.
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
Aceste aspecte pot fi discutate juridic.
Argumente discutabile
Articolul afirm&atilde; c&atilde;
&lt;blockquote&gt;
toate deciziile sunt ilegale
&lt;/blockquote&gt;
deoarece originea medieval&atilde; a propriet&atilde;&amp;#539;ii ar fi fost privilegiul.
Aceast&atilde; tez&atilde; nu poate fi sus&amp;#539;inut&atilde; &amp;icirc;n dreptul contemporan.
Dreptul civil nu examineaz&atilde; &amp;icirc;n mod obi&amp;#537;nuit legitimitatea istoric&atilde; medieval&atilde; a fiec&atilde;rui titlu transmis timp de sute de ani.
Stabilitatea circuitului civil este ea &amp;icirc;ns&atilde;&amp;#537;i un principiu fundamental.
Prin urmare, aceast&atilde; parte are valoare polemic&atilde;, nu juridic&atilde;.

III. Din punct de vedere moral
Aici textul este probabil cel mai coerent.
Autorul pune &amp;icirc;ntrebarea:
&lt;strong&gt;este moral s&atilde; reconstruim privilegiile istorice?&lt;/strong&gt;
Este o &amp;icirc;ntrebare legitim&atilde;.
Ea nu implic&atilde; neap&atilde;rat r&atilde;spunsul juridic.
Exist&atilde; o tensiune real&atilde; &amp;icirc;ntre
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
repararea unei nedrept&atilde;&amp;#539;i comuniste
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
&amp;#537;i
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
recrearea unor inegalit&atilde;&amp;#539;i istorice.
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
Aceast&atilde; tensiune exist&atilde; &amp;icirc;n aproape toate fostele state comuniste.

IV. Din punct de vedere na&amp;#539;ional
Textul urm&atilde;re&amp;#537;te ap&atilde;rarea interesului na&amp;#539;ional rom&amp;acirc;n.
El introduce &amp;icirc;ns&atilde; dou&atilde; niveluri diferite:
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
ap&atilde;rarea patrimoniului statului;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
critica unor elite istorice maghiare.
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
Aceste dou&atilde; planuri ar trebui separate mai riguros.
Altfel apare riscul ca o dezbatere juridic&atilde; asupra propriet&atilde;&amp;#539;ii s&atilde; fie perceput&atilde; drept una etnic&atilde;.
Interesul na&amp;#539;ional poate fi formulat f&atilde;r&atilde; referire la etnia beneficiarilor.

Problema central&atilde; ridicat&atilde; de articol
Din punctul meu de vedere, &amp;icirc;ntrebarea cea mai important&atilde; este alta dec&amp;acirc;t cea formulat&atilde; explicit.
Ea poate fi exprimat&atilde; astfel:
&lt;blockquote&gt;
&lt;strong&gt;Poate
 exista restitutio in integrum atunci c&amp;acirc;nd statul rom&amp;acirc;n sau statul 
succesor a pl&atilde;tit deja desp&atilde;gubiri pentru aceea&amp;#537;i proprietate?&lt;/strong&gt;
&lt;/blockquote&gt;
Aceasta este o problem&atilde; juridic&atilde; real&atilde;.

Cum ar putea fi corectate juridic asemenea situa&amp;#539;ii?
Dac&atilde; se demonstreaz&atilde; documentar c&atilde; 
aceea&amp;#537;i expropriere a fost deja compensat&atilde; prin desp&atilde;gubirile acordate 
optan&amp;#539;ilor, atunci exist&atilde; mai multe instrumente juridice posibile:
1. Inventarierea tuturor cazurilor
&amp;Icirc;nainte de orice modificare legislativ&atilde; ar trebui realizat&atilde; o baz&atilde; de date unic&atilde;:
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
proprietatea;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
titularul;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
desp&atilde;gubirea primit&atilde;;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
retrocedarea ulterioar&atilde;.
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
F&atilde;r&atilde; aceast&atilde; baz&atilde; nu poate exista politic&atilde; public&atilde; serioas&atilde;.

2. Verificarea dublei repara&amp;#539;ii
Pentru fiecare dosar trebuie verificat:
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
cine a primit desp&atilde;gubirea;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
cine a primit retrocedarea;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
dac&atilde; este aceea&amp;#537;i crean&amp;#539;&atilde; juridic&atilde;.
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
Nu toate cazurile sunt identice.

3. Ac&amp;#539;iuni &amp;icirc;n anulare
Dac&atilde; s-a ob&amp;#539;inut retrocedarea prin:
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
ascunderea existen&amp;#539;ei desp&atilde;gubirilor;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
fraud&atilde;;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
&amp;icirc;nscrisuri false;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
inducerea &amp;icirc;n eroare a instan&amp;#539;ei,
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
pot exista temeiuri pentru anulare sau revizuire, &amp;icirc;n limitele prev&atilde;zute de lege.

4. Compensarea
Dac&atilde; desp&atilde;gubirea a fost doar par&amp;#539;ial&atilde;, solu&amp;#539;ia nu este anularea &amp;icirc;ntregii retroced&atilde;ri, ci deducerea valorii deja primite.
Aceasta respect&atilde; at&amp;acirc;t echitatea, c&amp;acirc;t &amp;#537;i interdic&amp;#539;ia dublei &amp;icirc;mbog&atilde;&amp;#539;iri.

5. Lege special&atilde;
Dac&atilde; se dovede&amp;#537;te existen&amp;#539;a unui fenomen sistemic, Parlamentul ar putea adopta o lege care:
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
stabile&amp;#537;te obliga&amp;#539;ia verific&atilde;rii desp&atilde;gubirilor istorice;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
define&amp;#537;te efectele lor juridice;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
instituie proceduri de recuperare a eventualelor pl&atilde;&amp;#539;i necuvenite;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
respect&atilde; hot&atilde;r&amp;acirc;rile definitive &amp;#537;i exigen&amp;#539;ele constitu&amp;#539;ionale privind securitatea raporturilor juridice.
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;

O observa&amp;#539;ie metodologic&atilde;
Cred c&atilde; articolul ar deveni mult 
mai puternic dac&atilde; ar deplasa centrul demonstra&amp;#539;iei de la critica 
general&atilde; a nobilimii c&atilde;tre o tez&atilde; juridic&atilde; mai restr&amp;acirc;ns&atilde; &amp;#537;i mai u&amp;#537;or de 
sus&amp;#539;inut:
&lt;blockquote&gt;
&lt;strong&gt;Problema
 nu este c&atilde; beneficiarii au fost nobili sau maghiari. Problema este dac&atilde;
 acela&amp;#537;i prejudiciu patrimonial a fost reparat de dou&atilde; ori.&lt;/strong&gt;
&lt;/blockquote&gt;
Aceast&atilde; formulare este mult mai 
robust&atilde; juridic &amp;#537;i este compatibil&atilde; cu principiile egalit&atilde;&amp;#539;ii &amp;icirc;n fa&amp;#539;a 
legii. Ea permite ca aceea&amp;#537;i analiz&atilde; s&atilde; se aplice indiferent dac&atilde; 
beneficiarul este nobil sau nenobil, maghiar, rom&amp;acirc;n, sas ori apar&amp;#539;ine 
oric&atilde;rei alte categorii. Dac&atilde; dubla desp&atilde;gubire este dovedit&atilde;, 
&amp;icirc;ntrebarea devine una de legalitate &amp;#537;i echitate, nu de apartenen&amp;#539;&atilde; 
etnic&atilde; sau social&atilde;.
Dac&atilde; &amp;icirc;mi pune&amp;#539;i la dispozi&amp;#539;ie &amp;#537;i &lt;strong&gt;comentariile&lt;/strong&gt; publicate sub articol (prin copiere &amp;icirc;n chat sau capturi de ecran), pot realiza o a doua parte a analizei: clasificarea lor pe teme (juridice, istorice, politice, morale, identitare etc.), evaluarea pertinen&amp;#539;ei fiec&atilde;rui argument &amp;#537;i identificarea eventualelor erori factuale sau logice.&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;z-0 flex min-h-[46px] justify-start&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;div class=&quot;text-base my-auto mx-auto pt-12 [--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-xs,calc(var(--spacing)*4))] @w-sm/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-sm,calc(var(--spacing)*6))] @w-lg/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-lg,calc(var(--spacing)*16))] px-(--thread-content-margin)&quot;&gt;&lt;div class=&quot;[--thread-content-max-width:40rem] @w-lg/main:[--thread-content-max-width:48rem] mx-auto max-w-(--thread-content-max-width) flex-1 group/turn-messages focus-visible:outline-hidden relative flex w-full min-w-0 flex-col&quot;&gt;&lt;div class=&quot;flex max-w-full flex-col gap-4 grow&quot;&gt;&lt;div class=&quot;min-h-8 text-message relative flex w-full flex-col items-end gap-2 text-start break-words whitespace-normal outline-none keyboard-focused:focus-ring [.text-message+&amp;]:mt-1&quot;&gt;&lt;div class=&quot;flex w-full flex-col gap-1 empty:hidden items-end rtl:items-start&quot;&gt;&lt;div class=&quot;flex gap-2 flex-wrap mt-1 max-w-[80%] justify-end&quot;&gt;&lt;div class=&quot;relative flex group/file-tile text-token-text-primary relative inline-flex w-(--file-tile-width) min-w-(--file-tile-width) justify-between text-sm [--file-tile-image-size:3.625rem] [--file-tile-action-size:16px] [--file-tile-width:15rem] md:[--file-tile-width:20rem]&quot;&gt;&lt;div class=&quot;absolute inset-0 z-0 grid&quot;&gt;&lt;div class=&quot;pointer-events-none z-1 max-w-full min-w-0&quot;&gt;&lt;div class=&quot;w-full p-2&quot;&gt;&lt;div class=&quot;overflow flex flex-row items-center gap-2&quot;&gt;&lt;div class=&quot;corner-superellipse/1.1 relative h-10 w-10 shrink-0 overflow-hidden rounded-lg&quot;&gt;&lt;div class=&quot;flex items-center justify-center rounded-lg h-10 w-10 shrink-0&quot;&gt;&lt;div class=&quot;overflow-hidden&quot;&gt;&lt;div class=&quot;truncate font-semibold&quot;&gt;Texte coll&eacute;(1).txt&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;truncate text-token-text-secondary&quot;&gt;Document&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;z-1 flex items-start&quot;&gt;&lt;div class=&quot;user-message-bubble-color corner-superellipse/0.98 relative min-w-0 overflow-hidden rounded-[22px] px-4 py-2.5 leading-6 rounded-se-lg max-w-(--user-chat-width,70%)&quot;&gt;&lt;div class=&quot;max-w-full min-w-0 [overflow-wrap:anywhere] whitespace-pre-wrap&quot;&gt;Iat&atilde; comentariile,
&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;z-0 flex justify-end&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;div class=&quot;text-base my-auto mx-auto pb-10 [--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-xs,calc(var(--spacing)*4))] @w-sm/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-sm,calc(var(--spacing)*6))] @w-lg/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-lg,calc(var(--spacing)*16))] px-(--thread-content-margin)&quot;&gt;&lt;div class=&quot;[--thread-content-max-width:40rem] @w-lg/main:[--thread-content-max-width:48rem] mx-auto max-w-(--thread-content-max-width) flex-1 group/turn-messages focus-visible:outline-hidden relative flex w-full min-w-0 flex-col agent-turn&quot;&gt;&lt;div class=&quot;flex max-w-full flex-col gap-4 grow&quot;&gt;&lt;div class=&quot;min-h-8 text-message relative flex w-full flex-col items-end gap-2 text-start break-words whitespace-normal outline-none keyboard-focused:focus-ring [.text-message+&amp;]:mt-1&quot;&gt;&lt;div class=&quot;flex w-full flex-col gap-1 empty:hidden&quot;&gt;&lt;div class=&quot;markdown prose dark:prose-invert wrap-break-word w-full light markdown-new-styling&quot;&gt;Mul&amp;#539;umesc.
 Acum avem materialul necesar pentru o analiz&atilde; serioas&atilde;. Cele 88 de 
comentarii constituie, de fapt, un mic e&amp;#537;antion de discurs public 
rom&amp;acirc;nesc privind retroced&atilde;rile, rela&amp;#539;iile rom&amp;acirc;no-maghiare &amp;#537;i rolul 
statului. Ele sunt interesante nu doar prin con&amp;#539;inutul lor, ci &amp;#537;i ca 
fenomen sociologic.
Prima observa&amp;#539;ie este c&atilde; &lt;strong&gt;doar aproximativ o treime dintre interven&amp;#539;ii discut&atilde; efectiv articolul&lt;/strong&gt;.
 Restul deriv&atilde; spre dispute istorice, polemici personale, geopolitic&atilde;, 
teorii politice sau invective. Acest lucru confirm&atilde; ceea ce autorul 
&amp;icirc;nsu&amp;#537;i observ&atilde; &amp;icirc;n mai multe r&atilde;spunsuri: tema retroced&atilde;rilor activeaz&atilde; 
simultan memoria istoric&atilde;, identitatea etnic&atilde; &amp;#537;i nemul&amp;#539;umirea fa&amp;#539;&atilde; de 
clasa politic&atilde;.
Din punct de vedere al pertinen&amp;#539;ei, comentariile pot fi &amp;icirc;mp&atilde;r&amp;#539;ite &amp;icirc;n mai multe categorii.
I. Comentarii juridice (cele mai valoroase)
Acestea reprezint&atilde; aproximativ 15&amp;ndash;20% din total.
Ele ridic&atilde; probleme reale:
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
cazul optan&amp;#539;ilor;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
desp&atilde;gubirile deja pl&atilde;tite;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
bunurile CASBI;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
bunurile confiscate criminalilor de r&atilde;zboi;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
reforma agrar&atilde;;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
Legea nr. 10/2001;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
Legea nr. 247/2005;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
diferen&amp;#539;a dintre desp&atilde;gubire &amp;#537;i restituire.
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
Exemple sunt interven&amp;#539;iile lui &lt;strong&gt;justinianus&lt;/strong&gt;, &lt;strong&gt;nae girimea&lt;/strong&gt;, comentariul lui &lt;strong&gt;dan&lt;/strong&gt; privind hot&atilde;r&amp;acirc;rea Tribunalului Prahova &amp;#537;i numeroase interven&amp;#539;ii ale lui Dan Culcer.  
Aceste comentarii contribuie efectiv la dezbatere.

II. Comentarii istorice
A doua categorie prive&amp;#537;te istoria Transilvaniei.
Aici apar teme precum:
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
Unio Trium Nationum;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
Bob&amp;acirc;lna;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
Teleki;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
Horthy;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
Mihai Viteazul;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
Avram Iancu;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
optan&amp;#539;ii;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
Imperiul Austro-Ungar.
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
Problema este c&atilde; multe afirma&amp;#539;ii sunt formulate absolut.
Exist&atilde; &amp;#537;i afirma&amp;#539;ii documentate.
Exist&atilde; &amp;#537;i numeroase generaliz&atilde;ri istorice imposibil de demonstrat.

III. Comentarii politice
Foarte numeroase.
&amp;#538;intele principale sunt:
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
PSD;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
PNL;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
Adrian N&atilde;stase;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
Traian B&atilde;sescu;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
Monica Macovei;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
Klaus Iohannis;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
Uniunea Democrat&atilde; Maghiar&atilde; din Rom&amp;acirc;nia;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
Uniunea European&atilde;.
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
Aceste comentarii reflect&atilde; 
ne&amp;icirc;ncrederea &amp;icirc;n clasa politic&atilde; &amp;#537;i percep&amp;#539;ia c&atilde; legisla&amp;#539;ia retroced&atilde;rilor
 a fost rezultatul unor op&amp;#539;iuni politice, nu doar juridice.

IV. Comentarii morale
Acestea sunt mai interesante dec&amp;acirc;t par.
Tema lor central&atilde; este:
&lt;strong&gt;este moral s&atilde; reconstruim vechile privilegii?&lt;/strong&gt;
Aceasta este, de fapt, &amp;icirc;ntrebarea profund&atilde; a articolului.
Aici comentatorii vorbesc despre:
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
echitate;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
dreptatea istoric&atilde;;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
sacrificiul genera&amp;#539;iilor;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
obliga&amp;#539;iile statului.
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
Aceste comentarii sunt pertinente chiar dac&atilde; nu sunt formulate juridic.

V. Comentarii identitare
Aici apar numeroase generaliz&atilde;ri.
Exemple:
&amp;bdquo;to&amp;#539;i ungurii&amp;hellip;&amp;rdquo;
&amp;bdquo;to&amp;#539;i rom&amp;acirc;nii&amp;hellip;&amp;rdquo;
&amp;bdquo;ardelenii sunt&amp;hellip;&amp;rdquo;
&amp;bdquo;nomazii&amp;hellip;&amp;rdquo;
Aceste afirma&amp;#539;ii nu au valoare argumentativ&atilde;.
Ele exprim&atilde; emo&amp;#539;ii colective.
Dan Culcer intervine de mai multe 
ori tocmai pentru a corecta asemenea generaliz&atilde;ri, folosind exemplul 
anecdotei din Paris pentru a ar&atilde;ta c&atilde; o experien&amp;#539;&atilde; individual&atilde; nu 
justific&atilde; o concluzie despre un &amp;icirc;ntreg popor. 
Aceste interven&amp;#539;ii sunt probabil cele mai importante din &amp;icirc;ntreaga dezbatere.

Rolul lui Dan Culcer &amp;icirc;n comentarii
Interven&amp;#539;iile autorului sunt remarcabile prin consecven&amp;#539;&atilde;.
El &amp;icirc;ncearc&atilde; permanent:
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
s&atilde; readuc&atilde; discu&amp;#539;ia la argumente;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
s&atilde; elimine generaliz&atilde;rile etnice;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
s&atilde; disting&atilde; &amp;icirc;ntre maghiari &amp;#537;i politica unor organiza&amp;#539;ii;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
s&atilde; propun&atilde; ac&amp;#539;iune civic&atilde; concret&atilde;.
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
Foarte important este comentariul &amp;icirc;n care spune:
&lt;blockquote&gt;
&amp;bdquo;S&atilde; trecem de la vaiete la propuneri.&amp;rdquo;
&lt;/blockquote&gt;
Acesta schimb&atilde; registrul dezbaterii.
&amp;Icirc;n locul indign&atilde;rii propune:
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
modificarea legii;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
campanii c&atilde;tre parlamentari;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
organizare civic&atilde;.
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
Aceasta este probabil contribu&amp;#539;ia cea mai constructiv&atilde; din &amp;icirc;ntregul forum. 

Din punct de vedere sociologic
Forumul ilustreaz&atilde; existen&amp;#539;a a cinci tipuri de discurs.
&lt;strong&gt;1. Discurs juridic&lt;/strong&gt;
Minoritatea.
Este argumentat.
Produce informa&amp;#539;ie.
&lt;strong&gt;2. Discurs istoric&lt;/strong&gt;
Amestec de documentare &amp;#537;i mitologie.
&lt;strong&gt;3. Discurs politic&lt;/strong&gt;
Foarte dominant.
Mut&atilde; responsabilitatea asupra clasei politice.
&lt;strong&gt;4. Discurs identitar&lt;/strong&gt;
Foarte emo&amp;#539;ional.
Generalizeaz&atilde;.
Produce polarizare.
&lt;strong&gt;5. Discurs civic&lt;/strong&gt;
Foarte rar.
Apare aproape exclusiv &amp;icirc;n interven&amp;#539;iile autorului.

Cum poate fi consolidat&atilde; juridic teza articolului?
Aici cred c&atilde; exist&atilde; loc pentru o dezvoltare semnificativ&atilde;.
&amp;Icirc;n forma actual&atilde;, articolul critic&atilde; &amp;icirc;n primul r&amp;acirc;nd principiul &lt;em&gt;restitutio in integrum&lt;/em&gt;.
&amp;Icirc;n opinia mea, demonstra&amp;#539;ia ar 
deveni mult mai puternic&atilde; dac&atilde; centrul de greutate s-ar muta asupra unei
 &amp;icirc;ntreb&atilde;ri juridice precise:
&lt;blockquote&gt;
&lt;strong&gt;Poate
 fi acordat&atilde; restituirea &amp;icirc;n natur&atilde; atunci c&amp;acirc;nd acela&amp;#537;i drept patrimonial
 a fost deja reparat prin desp&atilde;gubiri acordate &amp;icirc;n executarea unui tratat
 interna&amp;#539;ional sau a unei conven&amp;#539;ii bilaterale?&lt;/strong&gt;
&lt;/blockquote&gt;
Aceasta este &amp;icirc;ntrebarea decisiv&atilde;.
Nu faptul c&atilde; beneficiarul era:
&lt;ul&gt;&lt;li&gt;
nobil;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
maghiar;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
rom&amp;acirc;n;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
sas;
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
evreu
&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;
este esen&amp;#539;ial.
Ci dac&atilde; prejudiciul patrimonial a fost sau nu deja compensat.

Cum ar putea fi corectat&atilde; situa&amp;#539;ia juridic?
Din perspectiva statului de drept, 
f&atilde;r&atilde; a afecta &amp;icirc;n mod arbitrar drepturile c&amp;acirc;&amp;#537;tigate, ar putea fi avute &amp;icirc;n
 vedere c&amp;acirc;teva direc&amp;#539;ii:
&lt;ol&gt;&lt;li&gt;
&lt;strong&gt;Inventarierea complet&atilde;&lt;/strong&gt;
 a tuturor dosarelor privind fo&amp;#537;tii optan&amp;#539;i, bunurile CASBI &amp;#537;i celelalte
 categorii relevante, pentru a identifica eventualele suprapuneri &amp;icirc;ntre 
desp&atilde;gubiri &amp;#537;i retroced&atilde;ri.
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
&lt;strong&gt;Obliga&amp;#539;ia legal&atilde; de verificare&lt;/strong&gt;
 a existen&amp;#539;ei unor desp&atilde;gubiri istorice &amp;icirc;nainte de validarea unei 
retroced&atilde;ri sau, dac&atilde; aceasta a avut deja loc, &amp;icirc;n cadrul unor proceduri 
expres prev&atilde;zute de lege.
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
&lt;strong&gt;Reglementarea efectelor dublei repara&amp;#539;ii&lt;/strong&gt;.
 Dac&atilde; aceea&amp;#537;i persoan&atilde; sau succesorii s&atilde;i au primit at&amp;acirc;t desp&atilde;gubiri, 
c&amp;acirc;t &amp;#537;i restituirea &amp;icirc;n natur&atilde; pentru acela&amp;#537;i prejudiciu, legiuitorul 
poate prevedea mecanisme de compensare sau recuperare, cu respectarea 
principiilor constitu&amp;#539;ionale &amp;#537;i a hot&atilde;r&amp;acirc;rilor definitive.
&lt;/li&gt;&lt;li&gt;
&lt;strong&gt;Instituirea unei comisii istorico-juridice independente&lt;/strong&gt;,
 alc&atilde;tuit&atilde; din istorici, juri&amp;#537;ti &amp;#537;i arhivi&amp;#537;ti, care s&atilde; stabileasc&atilde; 
metodologia de verificare a cazurilor complexe. O astfel de abordare ar 
reduce riscul ca dezbaterea s&atilde; fie purtat&atilde; pe baze emo&amp;#539;ionale sau 
identitare.
&lt;/li&gt;&lt;/ol&gt;
&amp;Icirc;n ansamblu, consider c&atilde; articolul lui Dan Culcer are o &lt;strong&gt;intui&amp;#539;ie juridic&atilde; important&atilde;&lt;/strong&gt;: necesitatea de a verifica dac&atilde; principiul &lt;em&gt;restitutio in integrum&lt;/em&gt;
 a fost aplicat f&atilde;r&atilde; a &amp;#539;ine seama de existen&amp;#539;a unor desp&atilde;gubiri 
anterioare. Totu&amp;#537;i, for&amp;#539;a sa argumentativ&atilde; ar cre&amp;#537;te dac&atilde; accentul s-ar 
deplasa de la critica general&atilde; a unei categorii istorice de proprietari 
c&atilde;tre demonstrarea, pe baza documentelor &amp;#537;i a dreptului pozitiv, a 
eventualei &amp;icirc;nc&atilde;lc&atilde;ri a unor principii precum interdic&amp;#539;ia dublei 
repara&amp;#539;ii, egalitatea &amp;icirc;n fa&amp;#539;a legii &amp;#537;i protec&amp;#539;ia patrimoniului public. 
Astfel, critica ar deveni mai pu&amp;#539;in vulnerabil&atilde; la acuza&amp;#539;ii de 
partizanat &amp;#537;i mai solid&atilde; at&amp;acirc;t din punct de vedere juridic, c&amp;acirc;t &amp;#537;i 
metodologic.&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;z-0 flex min-h-[46px] justify-start&quot;&gt;&lt;div class=&quot;mt-3 w-full empty:hidden&quot;&gt;&lt;div class=&quot;text-center&quot;&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;pointer-events-none -mt-px h-px translate-y-[calc(var(--scroll-root-safe-area-inset-bottom)-14*var(--spacing))]&quot;&gt;&lt;div class=&quot;pointer-events-none translate-y-(--scroll-root-safe-area-inset-bottom) R6Vx5W_threadScrollVars min-h-(--gutter-remaining-height,0px) group-data-stream-active/scroll-root:h-[calc(var(--thread-response-height)-16*var(--spacing))]&quot;&gt;&lt;div class=&quot;sticky bottom-0 z-10 group/thread-bottom-container relative isolate w-full basis-auto has-data-has-thread-error:pt-2 has-data-has-thread-error:[box-shadow:var(--sharp-edge-bottom-shadow)] md:border-transparent md:pt-0 dark:border-white/20 md:dark:border-transparent print:hidden content-fade single-line flex flex-col&quot;&gt;&lt;div class=&quot;pointer-events-none&quot;&gt;&lt;div class=&quot;relative mx-auto h-0&quot;&gt;&lt;div class=&quot;flex h-0 items-end justify-center motion-safe:transition-all motion-safe:delay-300 motion-safe:duration-300 group-[:not([data-scroll-from-end])]/scroll-root:scale-50 group-[:not([data-scroll-from-end])]/scroll-root:translate-y-2 group-[:not([data-scroll-from-end])]/scroll-root:opacity-0 group-[:not([data-scroll-from-end])]/scroll-root:pointer-events-none group-[:not([data-scroll-from-end])]/scroll-root:duration-100 group-[:not([data-scroll-from-end])]/scroll-root:delay-0 absolute start-1/2 z-10 -translate-x-1/2 bottom-[calc(100%+1*var(--spacing)+var(--thread-scroll-to-bottom-banner-offset,0px))]&quot;&gt;&lt;div&gt;&lt;div&gt;&lt;div class=&quot;text-base mx-auto [--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-xs,calc(var(--spacing)*4))] @w-sm/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-sm,calc(var(--spacing)*6))] @w-lg/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-lg,calc(var(--spacing)*16))] px-(--thread-content-margin)&quot;&gt;&lt;div&gt;&lt;div class=&quot;[--thread-content-max-width:40rem] @w-lg/main:[--thread-content-max-width:48rem] mx-auto max-w-(--thread-content-max-width) flex-1 mb-[var(--thread-component-gap,1rem)]&quot;&gt;&lt;div class=&quot;w-full&quot;&gt;&lt;div class=&quot;pointer-events-auto relative z-1 flex h-(--composer-container-height,100%) max-w-full flex-(--composer-container-flex,1) flex-col&quot;&gt;&lt;div class=&quot;absolute start-0 end-0 bottom-full z-20&quot;&gt;&lt;div class=&quot;relative&quot;&gt;&lt;div class=&quot;bg-(--composer-surface-primary) cursor-text overflow-clip bg-clip-padding px-2 py-[9px] contain-inline-size motion-safe:transition-colors motion-safe:duration-200 motion-safe:ease-in-out group-not-data-expanded/composer:min-h-[52px] group-not-data-expanded/composer:py-[5px] grid grid-cols-[auto_1fr_auto] [grid-template-areas:'header_header_header'_'leading_primary_trailing'_'._footer_.'] group-data-expanded/composer:[grid-template-areas:'header_header_header'_'primary_primary_primary'_'leading_footer_trailing'] max-sm:[grid-template-areas:'header_header_header'_'primary_primary_primary'_'leading_footer_trailing'] shadow-short-composer&quot;&gt;&lt;div class=&quot;self-center [grid-area:leading]&quot;&gt;&lt;div class=&quot;-my-2.5 flex overflow-x-hidden ps-1.75 pe-1.5 [grid-area:primary] group-data-expanded/composer:mb-0 group-data-expanded/composer:ps-2.5 group-data-expanded/composer:pe-2.5 min-h-14 items-center&quot;&gt;&lt;div class=&quot;wcDTda_prosemirror-parent text-token-text-primary max-h-[max(30svh,5rem)] max-h-52 min-h-[var(--deep-research-composer-extra-height,unset)] flex-1 overflow-auto [scrollbar-width:thin] firefox vertical-scroll-fade-mask group-data-[expanded-composer-mode-button]/composer:pe-9&quot;&gt;&lt;div class=&quot;ProseMirror&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;flex items-center gap-1 [grid-area:trailing]&quot;&gt;&lt;div class=&quot;ms-auto flex items-center gap-2&quot;&gt;&lt;div&gt;&lt;div class=&quot;inline-flex&quot;&gt;&lt;div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;-mt-4 text-token-text-tertiary relative w-full overflow-hidden text-center text-xs [view-transition-name:var(--vt-disclaimer)] md:px-[60px]&quot;&gt;&lt;div class=&quot;text-base mx-auto [--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-xs,calc(var(--spacing)*4))] @w-sm/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-sm,calc(var(--spacing)*6))] @w-lg/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-lg,calc(var(--spacing)*16))] px-(--thread-content-margin)&quot;&gt;&lt;div class=&quot;[--thread-content-max-width:40rem] @w-lg/main:[--thread-content-max-width:48rem] mx-auto max-w-(--thread-content-max-width) flex-1&quot;&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class=&quot;bg-surface-primary relative min-h-0 shrink-0 overflow-hidden ease-out motion-reduce:transition-none transition-[width] duration-300&quot;&gt;&lt;div class=&quot;h-full w-full&quot;&gt;&lt;div class=&quot;h-full w-full&quot;&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;div class=&quot;sr-only&quot;&gt;&lt;div class=&quot;sr-only&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;</description>
</item>

<item>
<title>Nicolae DIMA Faliment Moral</title>
<link>http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&amp;file=article&amp;sid=1630</link>
<description>&lt;div&gt;&lt;strong&gt;Nicolae DIMA&amp;nbsp;Faliment
Moral&amp;hellip;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&amp;nbsp;Tr&atilde;iesc
de zeci de ani &amp;icirc;n America, luna aceasta &amp;icirc;mplinesc 90 de ani &amp;#537;i
pentru mine nu mai doresc nimic. M&atilde; fr&atilde;m&amp;acirc;nt&atilde; &amp;icirc;nsa soarta &amp;#539;&atilde;rii
&amp;icirc;n care m-am n&atilde;scut &amp;#537;i pentru care m-am zb&atilde;tut toat&atilde; via&amp;#539;a&amp;hellip;
Am revenit prima oar&atilde; la Bucure&amp;#537;ti &amp;icirc;n 1990 dup&atilde; o absen&amp;#539;&atilde; de 22
de ani. Lucram la Vocea Americii &amp;#537;i eram la curent cu ce se
&amp;icirc;nt&amp;acirc;mpl&atilde;. Credeam &amp;icirc;n libertate, democra&amp;#539;ie &amp;#537;i adev&atilde;r, &amp;#537;i &amp;icirc;n
calitate de geograf speram &amp;icirc;n reunificarea Basarabiei cu &amp;#539;ara. M-a
cutremurat ceea ce am reg&atilde;sit acas&atilde; &amp;icirc;n 1990, dar am continuat s&atilde;
sper. C&amp;acirc;nd m-am &amp;icirc;napoiat la Washington le-am spus colegilor c&atilde;
norocul Rom&amp;acirc;niei era c&atilde; se pr&atilde;bu&amp;#537;iser&atilde; &amp;#537;i &amp;#539;&atilde;rile din jurul ei;
altfel riscam s&atilde; fim &amp;#537;ter&amp;#537;i de pe harta Europei.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;***&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Au
trecut anii, am ajuns &amp;icirc;n 2026 &amp;#537;i constat c&atilde; dup&atilde; 36 de ani de
zbucium &amp;#537;i agonie, &amp;#539;ara a fost aruncat&atilde; din nou &amp;icirc;n criz&atilde;. Ce a&amp;#537;
mai spune acum este ceva asem&atilde;n&atilde;tor celor afirmate &amp;icirc;n 1990. De data
aceasta, norocul nostru este c&atilde; se pr&atilde;bu&amp;#537;e&amp;#537;te &amp;#537;i Europa &amp;#537;i cumva
toat&atilde; lumea. Cum &amp;#537;i
de ce s-a ajuns aici? Spun sincer c&atilde; pe mine m&atilde; intereseaz&atilde;
Rom&amp;acirc;nia, dar la ora actual&atilde; soarta &amp;icirc;ntregii lumi este
interdependent&atilde;, complex&atilde; &amp;#537;i imprevizibil&atilde;. 


Rom&amp;acirc;nia
de azi este prins&atilde; &amp;icirc;ntr-un cle&amp;#537;te: e sugrumata din exterior de
for&amp;#539;e malefice &amp;#537;i e abuzat&atilde; din interior de urma&amp;#537;ii comuni&amp;#537;tilor.
&amp;Icirc;mpreun&atilde;, aceste for&amp;#539;e au r&atilde;pus con&amp;#537;tiin&amp;#539;a na&amp;#539;ional&atilde; &amp;#537;i
procesul de refacere a con&amp;#537;tiin&amp;#539;ei necesit&atilde; zeci de ani de efort
&amp;#537;i noi sacrificii. Mai are Rom&amp;acirc;nia aceste rezerve umane &amp;#537;i putere
de lupt&atilde;? R&atilde;spunsul ar trebui s&atilde; fie: Da, le are, dar cei care ne
sugrum&atilde; se vor opune dr&atilde;ce&amp;#537;te
ca nu cumva s&atilde; ne trezim din somn &amp;#537;i s&atilde; ne revendic&atilde;m drepturile.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;***&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Lumea
de azi se zbate &amp;icirc;ntr-o &amp;icirc;ncle&amp;#537;tare quasi-apocaliptic&atilde; &amp;#537;i pu&amp;#539;ini
lideri mai au curajul s&atilde; &amp;icirc;nfrunte realitatea sumbr&atilde; la care s-a
ajuns. America se men&amp;#539;ine cu greu ca putere suprem&atilde; &amp;#537;i viitorul nu
pare deloc roz. China &amp;icirc;&amp;#537;i urmeaz&atilde; calm cursul ascendent &amp;#537;i se
pare c&atilde; nimic nu o poate opri din acest proces de afirmare
interna&amp;#539;ionala. Rusia se zbate nervoas&atilde; &amp;#537;i nesigur&atilde;, dar reu&amp;#537;e&amp;#537;te
s&atilde;-&amp;#537;i men&amp;#539;in&atilde; echilibrul &amp;#537;i pozi&amp;#539;ia dominant&atilde; &amp;icirc;ntre Europa &amp;#537;i
Asia. Europa de vest &amp;#537;i-a pierdut &amp;icirc;ns&atilde; &amp;#537;i echilibrul &amp;#537;i
influen&amp;#539;a global&atilde; pe care a avut-o &amp;icirc;n ultimele dou&atilde; secole.
R&atilde;m&amp;acirc;ne Israelul, care manipuleaz&atilde; lumea din culise, controleaz&atilde;
America, &amp;#537;i &amp;icirc;l &amp;icirc;mpinge pe Trump la r&atilde;zboi. &amp;#536;i aici lucrurile se
complic&atilde;.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&amp;Icirc;n
Orientul Mijlociu se confrunt&atilde; toate puterile importante ale lumii
&amp;#537;i se pare c&atilde; nici una dintre ele nu se poate retrage din conflict.
Dac&atilde; America cedeaz&atilde;, s-a terminat cu suprema&amp;#539;ia. Dac&atilde; Moscova d&atilde;
&amp;icirc;napoi, Rusia risc&atilde; a doua dezmembrare teritorial&atilde; &amp;icirc;ntr-o singur&atilde;
genera&amp;#539;ie. Dac&atilde;
China nu intervine s&atilde; apere Iranul, pierde &amp;#537;ansa istoric&atilde; de a se
impune la nivel global. &amp;#536;i dac&atilde; Israelul pierde r&atilde;zboiul, risc&atilde;
s&atilde; dispar&atilde; de pe harta lumii. Liderii belico&amp;#537;i israelieni sunt
&amp;icirc;ns&atilde; de neclintit; au g&atilde;sit &amp;lsquo;solu&amp;#539;ia final&atilde;&amp;rsquo;: amenin&amp;#539;&atilde; cu
bombe nucleare!

&amp;Icirc;n
ultima vreme, pre&amp;#537;edintele Trump a &amp;icirc;n&amp;#539;eles c&atilde; Israelul &amp;icirc;l
folose&amp;#537;te &amp;#537;i a &amp;icirc;nceput s&atilde; se distan&amp;#539;eze de Netaniahu.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Opinia
public&atilde; din Statele Unite a &amp;icirc;n&amp;#539;eles &amp;#537;i ea jocul riscant al
Israelului &amp;#537;i pozi&amp;#539;ia periculoas&atilde; &amp;icirc;n care a fost &amp;icirc;mpins&atilde; America. De altfel, &amp;icirc;ntr-un pod cast din ultimele zile (25 iunie)
cunoscutul jurnalist Tucker Carlson a explicat modul &amp;icirc;n care
Israelul l-a pus pe Trump &amp;icirc;ntr-o pozi&amp;#539;ie imposibil&atilde; &amp;icirc;n acest
r&atilde;zboi cu Iranul. &lt;em&gt;&amp;ldquo;Dac&atilde;
se retrage din actuala &amp;icirc;ncle&amp;#537;tare&lt;/em&gt;,
a sus&amp;#539;inut Carlson, &lt;em&gt;rezultatul
pare o &amp;icirc;nfr&amp;acirc;ngere; &amp;#537;i de fapt, este o &amp;icirc;nfr&amp;acirc;ngere!&lt;/em&gt;&amp;rdquo;

&amp;#536;i
s&atilde; nu uit&atilde;m c&atilde; se apropie alegerile de la mijlocul mandatului &amp;#537;i
popularitatea pre&amp;#537;edintelui Trump este &amp;icirc;n declin. Pe de alt&atilde;
parte, Tucker Carlson, este unul dintre liderii de opinie care crede
c&atilde; omenirea este controlat&atilde; de for&amp;#539;e malefice. Unde se va ajunge
&amp;#537;i unde se afl&atilde; &amp;#539;ara noastr&atilde;?&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;***&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&amp;Icirc;n
conjunctura actual&atilde;, Rom&amp;acirc;nia este prins&atilde; direct &amp;icirc;n vechiul
conflict militar dintre Est &amp;#537;i Vest &amp;#537;i indirect &amp;icirc;n noua
competi&amp;#539;ie, deocamdat&atilde; economic&atilde;, dintre Nord &amp;#537;i Sud. Situa&amp;#539;ia
este cu at&amp;acirc;t mai grav&atilde; cu c&amp;acirc;t &amp;#539;ara e divizat&atilde; social, se zbate
sub un munte de datorii, economia risc&atilde; s&atilde; ajung&atilde; la faliment, iar
liderii se pierd &amp;icirc;n dezbateri &amp;#537;i consultari.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Ce
se mai poate face acum &amp;icirc;n ceasul al 12-lea? Se poate face ceea ce nu
s-a f&atilde;cut &amp;icirc;n to&amp;#539;i  anii de dup&atilde; zisa revolu&amp;#539;ie din 89; acea mare
schimbare inspirat&atilde; de oculta interna&amp;#539;ional&atilde; &amp;#537;i manipulat&atilde; de
fosta securitate. Piaza rea a &amp;icirc;ntregii metamorfoze de dup&atilde; 1989 a
fost Ion Iliescu &amp;#537;i indivizii f&atilde;r&atilde; onoare, f&atilde;r&atilde; competen&amp;#539;e &amp;#537;i
idealuri na&amp;#539;ionale, pe care i-a propulsat la conducere.

***

Ultima
abera&amp;#539;ie a clasei politice rom&amp;acirc;ne&amp;#537;ti a fost anularea alegerilor
din noiembrie 2024.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Iata ce afirma Sheridan Hanson, analist&atilde;
britanic&atilde;, despre acele alegeri &amp;#537;i despre starea democra&amp;#539;iei
noastre:

&lt;em&gt;In
Rom&amp;acirc;nia, democra&amp;#539;ia pare s&atilde; func&amp;#539;ioneze dup&atilde; alte reguli. La
nou&atilde; zile dup&atilde; vot, opinia a nou&atilde; judec&atilde;tori a &amp;icirc;nc&atilde;lcat vocea
celor 9 milioane de cona&amp;#539;ionali, iar rezultatul alegerilor a fost
anulat... Anularea unor alegeri &amp;icirc;ntr-o democra&amp;#539;ie t&amp;acirc;n&atilde;r&atilde; este
riscant&atilde;. A face acest lucru f&atilde;r&atilde; explica&amp;#539;ii, singura justificare
fiind declara&amp;#539;iile serviciilor de securitate &amp;#537;i deciza unor
judec&atilde;tori neale&amp;#537;i, este autocra&amp;#539;ie... &lt;/em&gt;&lt;em&gt;Ap&atilde;r&atilde;torii
democra&amp;#539;iei &amp;icirc;n Rom&amp;acirc;nia &amp;#537;i &amp;icirc;n alte &amp;#539;&atilde;ri, fie c&atilde; sunt
jurnali&amp;#537;ti, judec&atilde;tori sau demonstran&amp;#539;i, ar trebui s&atilde;-&amp;#537;i
aminteasc&atilde; faptul c&atilde; o democra&amp;#539;ie este democra&amp;#539;ie doar dac&atilde; i se
permite s&atilde;-i deranjeze pe cei care pretind c&atilde; o ap&atilde;r&atilde;...&amp;rdquo;&lt;/em&gt;
(Postat &amp;icirc;n limba englez&atilde;
de &lt;strong&gt;commentcentral.co.uk&lt;/strong&gt;.
24 June 2026).&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Aceast&atilde;
analiz&atilde; survine &amp;icirc;ntr-un moment critic deoarece Rom&amp;acirc;nia se afl&atilde;
&amp;icirc;ntr-o situa&amp;#539;ie extrem de grav&atilde;. Unii demonstran&amp;#539;i cer &amp;bdquo;turul
doi &amp;icirc;napoi,&amp;rdquo; aluzie la candidatul C&atilde;lin Georgescu. De&amp;#537;i
controversat, Georgescu este un nume bine cunoscut &amp;icirc;n &amp;#539;ar&atilde; &amp;#537;i
chiar &amp;icirc;n lume. Numele s&atilde;u este temut de noua clas&atilde; politic&atilde; nu neap&atilde;rat pentru ceea ce este, ci pentru c&atilde; provine dinafara 
sistemului mafiot de la putere. Un asemenea lider ar r&atilde;sturna sistemul &amp;#537;i ar pune &amp;icirc;n lumin&atilde; toate ilegalit&atilde;&amp;#539;ile pe care
guvernan&amp;#539;ii le comit din 1989 &amp;icirc;ncoace.&amp;nbsp;&lt;em&gt;&lt;br&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;em&gt;&lt;br&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;em&gt;***&lt;/em&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Dac&atilde;
starea de &amp;icirc;ncordare care domin&atilde; &amp;icirc;n prezent continu&atilde;, se va ajunge
la tulbur&atilde;ri sociale, revolte de strada, &amp;#537;i posibil haos.

 Singurele
institu&amp;#539;ii &amp;icirc;n care rom&amp;acirc;nii &amp;icirc;nc&atilde; mai au &amp;icirc;ncredere sunt Biserica
&amp;#537;i Armata. De altfel, armata, institu&amp;#539;ie recrutat&atilde; &amp;#537;i formata din
popor, ar fi trebuit s&atilde; preia puterea &amp;icirc;n 1989. Din p&atilde;cate numero&amp;#537;i generali fuseser&atilde; forma&amp;#539;i la Moscova &amp;icirc;n spirit
comunist. Armata a preluat puterea in Polonia, dar generalii polonezi
erau patrio&amp;#539;i. Alta ar fi fost soarta &amp;#539;&atilde;rii azi dac&atilde; generalii
rom&amp;acirc;ni cu dragoste de &amp;#539;ar&atilde;
ar fi preluat puterea &amp;icirc;n decembrie 89. 


La
r&amp;acirc;ndul ei, biserica lui Iisus, &amp;#537;i &amp;icirc;n special Biserica Ortodox&atilde;,
deoarece majoritatea noastr&atilde; suntem ortodoc&amp;#537;i, reprezint&atilde; sufletul
&amp;#537;i speran&amp;#539;a na&amp;#539;iunii.Credin&amp;#539;a &amp;icirc;n dreptate, &amp;icirc;n neamul rom&amp;acirc;nesc,
&amp;#537;i &amp;icirc;n Dumnezeu sunt marea noastr&atilde; speran&amp;#539;&atilde;. S&atilde; punem um&atilde;rul
&amp;icirc;mpreun&atilde; &amp;#537;i s&atilde; ne salv&atilde;m &amp;#539;ara, onoarea &amp;#537;i neamul...&amp;nbsp;&lt;a name=&quot;_GoBack&quot;&gt;&lt;/a&gt;&lt;strong&gt;&lt;br&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;strong&gt;&lt;br&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;strong&gt;Prof.
Dr. Nicolae Dima, &lt;u&gt;Activenews&lt;/u&gt;,
3 Iulie 2026.

&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;



</description>
</item>

<item>
<title>Prof. Dr. Tiberiu Tudor. ISTORIA &amp;Icirc;N MERS 8. &amp;amp;#8222;Let the oil flow!&amp;a</title>
<link>http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&amp;file=article&amp;sid=1629</link>
<description>ISTORIA &amp;Icirc;N MERS&lt;br&gt;8. &amp;bdquo;Let the oil flow!&amp;rdquo;&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &lt;strong&gt;&amp;nbsp; R&atilde;zboi &amp;#537;i Diploma&amp;#539;ie&lt;/strong&gt;&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; La 14 iunie 2026, zi care a coincis cu &amp;icirc;mplinirea v&amp;acirc;rstei sale de 80 de ani, pre&amp;#537;edintele Trump a postat pe platforma sa social&atilde;, Truth Social, &amp;icirc;n termeni neobi&amp;#537;nui&amp;#539;i stilului s&atilde;u, mesajul asupra acordului cu Iranul: &amp;bdquo;Acordul cu Republica Islamic&atilde; Iran este acum complet. Felicit&atilde;ri tuturor! Autorizez prin prezenta deschiderea f&atilde;r&atilde; taxe a Str&amp;acirc;mtorii Ormuz &amp;#537;i, simultan, autorizez ridicarea imediat&atilde; a blocadei navale a Statelor Unite. Nave ale lumii, porni&amp;#539;i motoarele. S&atilde; curg&atilde; petrolul!&amp;rdquo;&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; La 17 iunie Memorandumul de &amp;Icirc;n&amp;#539;elegere &amp;icirc;n 14 puncte &amp;icirc;ntre SUA &amp;#537;i Iran [1] a intrat oficial &amp;icirc;n vigoare, fiind semnat la cel mai &amp;icirc;nalt nivel, dar de la distan&amp;#539;&atilde;, de c&atilde;tre pre&amp;#537;edintele american Donald Trump &amp;#537;i pre&amp;#537;edintele iranian Masoud Pezeshkian (de profesie chirurg cardiovascular). Trump l-a semnat &amp;icirc;n cursul unui dineu care a urmat summitului G7 de la Paris, la Palatul Versailles, iar Pezeshkian la Teheran. Ambele semn&atilde;ri au fost mediatizate &amp;icirc;n direct (slide 1).&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; De-a lungul celor trei luni de r&atilde;zboi, ultimatumurile &amp;#537;i amenin&amp;#539;&atilde;rile&amp;nbsp; postate pe Truth Social, inclusiv cel de &amp;#537;tergere a Iranului ca civiliza&amp;#539;ie de pe harta lumii (&amp;laquo;A whole civilization will die tonight, never to be brought back again&amp;raquo;&amp;nbsp; &amp;#822; 7 aprilie 2026), au urmat un curs paralel cu eforturile diplomatice ale diferitelor state, &amp;icirc;n primul r&amp;acirc;nd ale Pakistanului (Republica Islamic&atilde; Pakistan), de a media un compromis rezonabil &amp;icirc;ntre Statele Unite &amp;#537;i Iran. Cu excep&amp;#539;ia &amp;icirc;nt&amp;acirc;lnirii directe de la Islamabad din 11-12 aprilie (un e&amp;#537;ec total), la care delega&amp;#539;ia american&atilde; a fost condus&atilde; de vicepre&amp;#537;edintele J. D. Vance, negocierile s-au purtat prin intermediari, &amp;icirc;ntr-o diploma&amp;#539;ie a navetei &amp;#537;i transmiterii versiunilor de acord ale celor dou&atilde; p&atilde;r&amp;#539;i, ambele refuz&amp;acirc;nd contactul oficial direct.&lt;br&gt;&lt;div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; Un rol deosebit &amp;icirc;n p&atilde;strarea canalelor diplomatice deschise l-a avut mare&amp;#537;alul pakistanez Asim Munir, liderul de facto al Pakistanului (secondat de premierul Shehbaz Sharif), ale c&atilde;rui eforturi pentru continuarea negocierilor au fost considerate de c&atilde;tre pre&amp;#537;edintele Trump &amp;bdquo;fantastice&amp;rdquo; (slide 2). O rela&amp;#539;ie deosebit de c&atilde;lduroas&atilde; s-a stabilit &amp;icirc;ntre vicepre&amp;#537;edintele Vance &amp;#537;i mare&amp;#537;alul Munir. A st&amp;acirc;rnit reac&amp;#539;ii de simpatie &amp;icirc;n pres&atilde; afirma&amp;#539;ia lui Vance c&atilde; are dou&atilde; persoane extrem de importante &amp;icirc;n via&amp;#539;a sa: so&amp;#539;ia&amp;nbsp; (Usha Vance, de origine indian&atilde;) &amp;#537;i Field Marshal-ul pakistanez. Vance &amp;#537;i Munir au men&amp;#539;inut linii de comunicare constante, inclusiv discu&amp;#539;ii telefonice maraton pe parcursul nop&amp;#539;ilor, pentru gestionarea crizelor geopolitice din regiune. Vicepre&amp;#537;edintele american l-a numit pe Munir un &amp;bdquo;diplomat extraordinar&amp;rdquo; &amp;#537;i a subliniat c&atilde; avansarea discu&amp;#539;iilor de pace dintre SUA &amp;#537;i Iran nu ar fi fost posibil&atilde; f&atilde;r&atilde; implicarea direct&atilde; &amp;#537;i abilit&atilde;&amp;#539;ile strategice ale &amp;#537;efului armatei pakistaneze. J. D. Vance&amp;nbsp; &amp;#822;&amp;nbsp; f&atilde;r&atilde; nicio distan&amp;#539;are explicit&atilde; fa&amp;#539;&atilde; de linia belicoas&atilde; a pre&amp;#537;edintelui Trump&amp;nbsp; &amp;#822;&amp;nbsp; s-a p&atilde;strat, sau a fost p&atilde;strat, &amp;icirc;ntr-o deta&amp;#537;at&atilde; rezerv&atilde; diplomatic&atilde;. Av&amp;acirc;nd &amp;icirc;n vedere perspectivele lui J.D. Vance pentru urm&atilde;torul mandat preziden&amp;#539;ial &amp;#537;i rolul de lider regional pacificator al mare&amp;#537;alului Munir, rela&amp;#539;ia aceasta poate va aduce solu&amp;#539;ii ale unei stabilit&atilde;&amp;#539;i viabile &amp;icirc;n Orientul Mijlociu &amp;icirc;ns&amp;acirc;ngerat de aproape un secol de extremismul islamic &amp;#537;i de cel sionist deopotriv&atilde;.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp;&lt;strong&gt; &amp;bdquo;Capitularea Necondi&amp;#539;ionat&atilde;&amp;rdquo; (martie 2026)&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; Intens mediatizat imediat dup&atilde; atacul americano-izraelian de la 28 februarie 2026, punctul de vedere al pre&amp;#537;edintelui Trump a fost capitularea necondi&amp;#539;ionat&atilde; a Iranului (&amp;laquo;There will be no deal with Iran except UNCONDITIONAL SURRENDER!&amp;raquo;&amp;nbsp; &amp;#822;&amp;nbsp; postare pe Truth Social la 6 martie 2026, &amp;icirc;n grafia original&atilde; Trump).&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; Capitularea necondi&amp;#539;ionat&atilde; a Iranului, cerut&atilde; de c&atilde;tre pre&amp;#537;edintele Trump &amp;icirc;n martie 2026 avea urm&atilde;torii termeni:&lt;br&gt;- demantelarea total&atilde; a programului nuclear iranian&lt;br&gt;- ridicarea stocului de uraniu &amp;icirc;mbog&atilde;&amp;#539;it al Iranului de c&atilde;tre for&amp;#539;ele militare americane&lt;br&gt;- distrugerea complet&atilde; a programului &amp;#537;i industriei de rachete balistice &amp;#537;i drone iraniene&lt;br&gt;- schimbarea de regim prin alegerea unor &amp;bdquo;lideri noi &amp;#537;i acceptabili&amp;rdquo;&lt;br&gt;- &amp;icirc;ncetarea imediat&atilde; a finan&amp;#539;&atilde;rii, &amp;icirc;narm&atilde;rii &amp;#537;i controlului iranian asupra tuturor mili&amp;#539;iilor &amp;#537;i grup&atilde;rilor aliate Teheranului din Orientul Mijlociu (Hamas, Hezbollah, rebelii Houthi din Yemen &amp;#537;i mili&amp;#539;iile &amp;#537;iite din Irak)&lt;br&gt;&lt;div&gt;- predarea controlului militar asupra str&amp;acirc;mtorii Ormuz.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &lt;strong&gt;Memorandumul de &amp;Icirc;n&amp;#539;elegere (iunie 2026)&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; Memorandumul reflect&atilde; o retragere a pre&amp;#537;edintelui Trump dincolo de &amp;bdquo;liniile ro&amp;#537;ii&amp;rdquo; ini&amp;#539;iale, accept&amp;acirc;nd concesii majore, fapt cere a fost criticat la Washington, inclusiv de c&atilde;tre unii senatori republicani, &amp;icirc;n special de aripa sus&amp;#539;in&atilde;torilor priorit&atilde;&amp;#539;ilor Israelului. Democra&amp;#539;ii&amp;nbsp; &amp;#822;&amp;nbsp; care ceruser&atilde; anterior oprirea r&atilde;zboiului&amp;nbsp; &amp;#822;&amp;nbsp; condamn&atilde; acum, &amp;icirc;n bloc (se apropie alegerile parlamentare par&amp;#539;iale), &amp;bdquo;capitularea lui Trump&amp;rdquo;, &amp;bdquo;predarea absolut uluitoare &amp;#537;i oribil&atilde;&amp;rdquo; &amp;icirc;n fa&amp;#539;a Teheranului (Susan Rice). &amp;Icirc;n Israel, Netanyahu a subliniat &amp;icirc;n mod repetat c&atilde; memorandumul este &amp;bdquo;decizia Americii&amp;rdquo;, nu a Israelului, &amp;#537;i c&atilde; &amp;#539;ara sa nu este legat&atilde; juridic de acest text. R&atilde;spunsul lui Trump la toate criticile: &amp;bdquo;Aceasta este capitularea necondi&amp;#539;ionat&atilde;&amp;rdquo;.&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; Cele 14 puncte ale Memorandumului sunt, de fapt, rezonabile; ele prev&atilde;d, &amp;icirc;n esen&amp;#539;&atilde;:&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;bdquo;1. &amp;Icirc;ncetarea imediat&atilde; &amp;#537;i permanent&atilde; a opera&amp;#539;iunilor militare pe toate fronturile, inclusiv &amp;icirc;n Liban&amp;hellip; garant&amp;acirc;nd totodat&atilde; integritatea teritorial&atilde; &amp;#537;i suveranitatea Libanului. Acordul final va confirma &amp;icirc;ncetarea permanent&atilde; a r&atilde;zboiului pe toate fronturile, inclusiv &amp;icirc;n Liban&amp;hellip;&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; 2. Statele Unite ale Americii &amp;#537;i Republica Islamic&atilde; Iran se angajeaz&atilde; s&atilde; respecte suveranitatea &amp;#537;i integritatea teritorial&atilde; a celeilalte &amp;#537;i s&atilde; se ab&amp;#539;in&atilde; de la orice amestec &amp;icirc;n afacerile interne ale celeilalte.&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; 3. Statele Unite ale Americii &amp;#537;i Republica Islamic&atilde; Iran se angajeaz&atilde; s&atilde; negocieze &amp;#537;i s&atilde; &amp;icirc;ncheie un acord final &amp;icirc;ntr-un termen maxim de 60 de zile&amp;hellip;&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; 4. &amp;hellip; Statele Unite ale Americii vor &amp;icirc;ncepe s&atilde;-&amp;#537;i ridice blocada naval&atilde; &amp;hellip;&amp;#537;i vor pune complet cap&atilde;t blocadei navale &amp;icirc;ntr-un termen de 30 de zile... Statele Unite ale Americii se angajeaz&atilde;, &amp;icirc;n plus, s&atilde;-&amp;#537;i retrag&atilde; for&amp;#539;ele din jurul Republicii Islamice Iran &amp;icirc;n urm&atilde;toarele 30 de zile de la acordul final&amp;hellip;&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; 5. &amp;Icirc;nc&atilde; de la semnarea prezentului protocol de acord, Republica Islamic&atilde; Iran va lua m&atilde;surile necesare, depun&amp;acirc;nd cele mai bune eforturi pentru a asigura securitatea trecerii navelor comerciale, f&atilde;r&atilde; cheltuieli numai timp de 60 de zile, din Golful Persic c&atilde;tre Marea Oman &amp;#537;i invers&amp;hellip;&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; 6. Statele Unite se angajeaz&atilde;, &amp;icirc;mpreun&atilde; cu partenerii lor regionali, s&atilde; elaboreze un plan definitiv, convenit de comun acord, &amp;icirc;n valoare de cel pu&amp;#539;in 300 de miliarde de dolari, destinat reconstruc&amp;#539;iei &amp;#537;i dezvolt&atilde;rii economice a Republicii Islamice Iran&amp;hellip;&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; 7. Statele Unite ale Americii se angajeaz&atilde; s&atilde; pun&atilde; cap&atilde;t tuturor tipurilor de sanc&amp;#539;iuni impuse Republicii Islamice Iran, inclusiv rezolu&amp;#539;iile Consiliului de Securitate al ONU, rezolu&amp;#539;iile Consiliului Guvernatorilor AIEA [Agen&amp;#539;ia Interna&amp;#539;ional&atilde; pentru Energie Atomic&atilde;] &amp;#537;i tuturor sanc&amp;#539;iunilor unilaterale americane, primare &amp;#537;i secundare, dup&atilde; un calendar convenit &amp;icirc;n cadrul acordului final&amp;hellip;.&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; 8. Republica Islamic&atilde; Iran reafirm&atilde; c&atilde; nu-&amp;#537;i va procura &amp;#537;i nici nu va dezvolta arme nucleare. Statele Unite ale Americii &amp;#537;i Republica Islamic&atilde; Iran au convenit s&atilde; solu&amp;#539;ioneze soarta materialelor &amp;icirc;mbog&atilde;&amp;#539;ite acumulate, dup&atilde; un mecanism care va fi convenit reciproc &amp;#537;i conform calendarului men&amp;#539;ionat la paragraful 7, metodologia minimal&atilde; const&amp;acirc;nd &amp;icirc;ntr-o metod&atilde; de diluare la fa&amp;#539;a locului sub supervizarea AIEA. Cele dou&atilde; p&atilde;r&amp;#539;i au convenit, de asemenea, s&atilde; discute despre problema &amp;icirc;mbog&atilde;&amp;#539;irii &amp;#537;i despre alte subiecte convenite &amp;icirc;n comun legate de nevoile nucleare ale Republicii Islamice Iran, pe baza unui cadru satisf&atilde;c&atilde;tor care urmeaz&atilde; s&atilde; fie stabilit &amp;icirc;n acordul final. Acordul final va confirma dispozi&amp;#539;iile prezentului paragraf&amp;hellip;.&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; 9. &amp;Icirc;n a&amp;#537;teptarea acordului final, Statele Unite ale Americii &amp;#537;i Republica Islamic&atilde; Iran convin s&atilde; men&amp;#539;in&atilde; statu-quoul. Republica Islamic&atilde; Iran va men&amp;#539;ine statu-quoul actual al programului s&atilde;u nuclear, iar Statele Unite ale Americii nu vor impune nicio nou&atilde; sanc&amp;#539;iune &amp;#537;i nu vor desf&atilde;&amp;#537;ura for&amp;#539;e suplimentare &amp;icirc;n regiune.&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; 10. Statele Unite ale Americii se angajeaz&atilde; ca, &amp;icirc;nc&atilde; de la semnarea prezentului protocol de acord &amp;#537;i p&amp;acirc;n&atilde; la ridicarea sanc&amp;#539;iunilor, Departamentul Trezoreriei americane s&atilde; elibereze derog&atilde;ri pentru exportul de petrol brut iranian, de produse petroliere &amp;#537;i derivate &amp;#537;i pentru toate serviciile asociate, inclusiv tranzac&amp;#539;ii bancare, asigur&atilde;ri, transport, etc.&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; 11. Statele Unite ale Americii se angajeaz&atilde; s&atilde; fac&atilde; deplin disponibile &amp;#537;i utilizabile fondurile &amp;#537;i averile Republicii Islamice Iran &amp;icirc;nghe&amp;#539;ate sau supuse unor restric&amp;#539;ii, &amp;icirc;nc&atilde; de la punerea &amp;icirc;n aplicare a prezentului protocol de acord. Statele Unite ale Americii &amp;#537;i Republica Islamic&atilde; Iran se vor pune de comun acord asupra procedurilor referitoare la eliberarea acestor fonduri &amp;icirc;n timpul negocierilor..&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; 12. Statele Unite ale Americii &amp;#537;i Republica Islamic&atilde; Iran convin c&atilde; un mecanism de punere &amp;icirc;n executare va fi stabilit &amp;icirc;n vederea supravegherii bunei puneri &amp;icirc;n aplicare a prezentului protocol de acord &amp;#537;i respect&atilde;rii viitoare a acordului final.&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; 13. Dup&atilde; semnarea prezentului protocol de acord &amp;#537;i sub rezerva &amp;icirc;nceperii punerii &amp;icirc;n aplicare a paragrafelor 1, 4, 5, 10 &amp;#537;i 11 ale protocolului de acord &amp;#537;i a continu&atilde;rii punerii &amp;icirc;n aplicare a acestor m&atilde;suri, Statele Unite ale Americii &amp;#537;i Republica Islamic&atilde; Iran vor &amp;icirc;ncepe negocieri referitoare la acordul final exclusiv asupra celorlalte paragrafe.&lt;br&gt;&lt;div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; 14. Acordul final va fi aprobat printr-o rezolu&amp;#539;ie cu caracter constr&amp;acirc;ng&atilde;tor a Consiliului de Securitate al ONU.&amp;rdquo;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &lt;strong&gt;Negocierile SUA - Iran din Elve&amp;#539;ia &amp;#537;i problema libanez&atilde;&lt;/strong&gt;&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; Urmare a semn&atilde;rii Memorandumului, &amp;icirc;n sta&amp;#539;iunea B&amp;uuml;rgenstock din Alpii Elve&amp;#539;ieni au &amp;icirc;nceput lucr&atilde;rile comisiilor de exper&amp;#539;i pentru fundamentarea tehnic&atilde; a acordului final. Startul acestor lucr&atilde;ri a fost dat la 21 iunie, prin prima sesiune de negocieri politice directe la nivel &amp;icirc;nalt. Liderii&amp;nbsp; negocierilor politice sunt: J.D. Vance, Steve Witkoff, Jared Kushner (SUA); Mohammad Ghalibaf, Abbas Araghchi (Iran); Asim Munir, Shehbaz Sharif (Pakistan); Mohammed bin Abdulrahman (prim-ministrul Qatarului)&amp;nbsp; &amp;#822;&amp;nbsp; ultimii trei &amp;icirc;n calitate de mediatori.&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; Negocierile din 21-22 iunie au fost extrem de tensionate din cauza situa&amp;#539;iei din Liban.&lt;br&gt;Primul punct al Memorandumului prevede &amp;icirc;ncetarea opera&amp;#539;iunilor militare &amp;#537;i &amp;icirc;n Liban, dar acestea nu sunt ale americanilor sau iranienilor, ci ale alia&amp;#539;ilor acestora, respectiv Israelul &amp;#537;i Hezbollahul, care, ambele, refuz&atilde; s&atilde; &amp;icirc;nceteze r&atilde;zboiul din sudul Libanului.&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; Aripa militar&atilde; a grup&atilde;rii &amp;#537;iite (parlamentare) libaneze Hezbollah a considerat asasinarea de c&atilde;tre Israel, la 28 februarie 2026, a liderului suprem iranian (a c&atilde;rui autoritate ideologic&atilde;, religioas&atilde; politic&atilde; &amp;#537;i militar&atilde;&amp;nbsp; &amp;#822;&amp;nbsp; conform&atilde; doctrinei Velayat-e Faqih [2]&amp;nbsp; &amp;#822;&amp;nbsp; se extinde &amp;#537;i asupra &amp;#537;ii&amp;#539;ilor Hezbollah), ca dep&atilde;&amp;#537;ire a unei &amp;bdquo;linii ro&amp;#537;ii absolute&amp;rdquo;. Hezbollahul a ripostat prin valuri masive de rachete &amp;#537;i drone asupra nordului Israelului, dar &amp;#537;i, &amp;icirc;n premier&atilde;, spre centrul Israelului. Israelul a interpretat riposta ca pe o declara&amp;#539;ie de r&atilde;zboi &amp;#537;i a declan&amp;#537;at o campanie aerian&atilde; generalizat&atilde; &amp;icirc;n Liban (lovind Beirut, Valea Bekaa &amp;#537;i sudul &amp;#539;&atilde;rii). Ulterior, pe 16 martie 2026, armata israelian&atilde; (IDF) a declan&amp;#537;at o nou&atilde; ofensiv&atilde; terestr&atilde; &amp;icirc;n sudul Libanului, mobiliz&amp;acirc;nd cinci divizii, bombard&amp;acirc;nd sudul Libanului &amp;#537;i ocup&amp;acirc;nd o f&amp;acirc;&amp;#537;ie de 10 km, ca zon&atilde; tampon de securitate. De&amp;#537;i pe parcursul prim&atilde;verii s-au &amp;icirc;ncercat negocieri diplomatice, mediate de SUA, ostilit&atilde;&amp;#539;ile nu s-au oprit.&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp;Presiunile pre&amp;#537;edintelui Trump asupra premierului Netanyahu au fost extrem de dure, dar f&atilde;r&atilde; alt rezultat dec&amp;acirc;t r&atilde;cirea sever&atilde; a rela&amp;#539;iei lor. Netanyahu a afirmat recent: &amp;bdquo;Vom r&atilde;m&amp;acirc;ne &amp;icirc;n zona tampon din sudul Libanului at&amp;acirc;ta timp c&amp;acirc;t va fi nevoie&amp;rdquo; [3], la care lideri din aripa militar&atilde; dur&atilde; iranian&atilde; (IRGC) au r&atilde;spuns c&atilde; vor re&amp;icirc;nchide str&amp;acirc;mtoarea Ormuz.&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;Icirc;n acest context, pre&amp;#537;edintele Trump, &amp;icirc;n cadrul unui interviu acordat canalului de televiziune Fox News, &amp;icirc;n 21 iunie&amp;nbsp; &amp;#822;&amp;nbsp; ziua &amp;icirc;nceperii negocierilor de la B&amp;uuml;rgenstock&amp;nbsp; &amp;#822;&amp;nbsp; s-a adresat direct negociatorilor politici: &amp;bdquo;&amp;Icirc;nchide&amp;#539;i-o &amp;#537;i nu ve&amp;#539;i mai avea o &amp;#539;ar&atilde;. Nici nu v&atilde; ve&amp;#539;i mai &amp;icirc;ntoarce &amp;icirc;n blestemata voastr&atilde; de &amp;#539;ar&atilde;&amp;rdquo; (textual: &amp;laquo;You close it and you won&amp;rsquo;t have a country. You won&amp;rsquo;t even make it back to your fucking country&amp;raquo; [3]). Delega&amp;#539;ia iranian&atilde; a p&atilde;r&atilde;sit imediat lucr&atilde;rile. Interven&amp;#539;ia insistent&atilde; &amp;#537;i plin&atilde; de tact a mediatorilor pakistanezi a evitat ruptura, negocierile politice fiind reluate a doua zi, cu c&amp;acirc;teva rezultate de principiu&amp;nbsp; &amp;#822; stabilirea unei foi de parcurs de 60 de zile pentru implementarea Memorandumului &amp;#537;i &amp;icirc;nfiin&amp;#539;area unui mecanism oficial de monitorizare, denumit &amp;bdquo;celul&atilde; de deconflictualizare&amp;rdquo; (&amp;laquo;de-confliction cell&amp;raquo;), pentru Liban&amp;nbsp; &amp;#822;&amp;nbsp; dup&atilde; care au r&atilde;mas s&atilde; lucreze grupurile de exper&amp;#539;i.&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; Amenin&amp;#539;&atilde;rile lui Trump contrasteaz&atilde; cu tonul vicepre&amp;#537;edintelui s&atilde;u, J.D. Vance, care a spus c&atilde; pre&amp;#537;edintele l-a mandatat s&atilde; foloseasc&atilde; discu&amp;#539;iile pentru &amp;bdquo;a da un curs nou rela&amp;#539;iilor cu Iranul&amp;rdquo; (&amp;laquo; to turn over a new leaf with Iran&amp;raquo;).&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; Pentru un tablou complet al situa&amp;#539;iei la ora actual&atilde;, este notabil&atilde; &amp;#537;i afirma&amp;#539;ia lui Ghalibaf, pre&amp;#537;edintele Parlamentului iranian &amp;#537;i conduc&atilde;torul delega&amp;#539;iei iraniene: &amp;bdquo;Nu-&amp;#537;i dau ei seama c&atilde;, dac&atilde; amenin&amp;#539;&atilde;rile lor ar fi avut vreun efect, nu ar fi ajuns la disperarea lor de ast&atilde;zi? Noi nu lu&atilde;m deloc &amp;icirc;n calcul amenin&amp;#539;&atilde;rile americanilor&amp;rdquo; [3].&lt;br&gt;&lt;div&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;&lt;div&gt; &lt;strong&gt;Prof. Dr. Tiberiu Tudor&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;&amp;nbsp;---------&lt;br&gt;&amp;nbsp;[1] Memorandum of understanding between the US and Iran,&amp;nbsp;&lt;br&gt;https://www.astrid-online.it/static/upload/memo/0001/memorandum-of-understanding-between-the-us-and-iran.pdf&lt;br&gt;[2]Tony Blair Institute for Global Change, What is Velayat-e-Faqih?&lt;br&gt;https://institute.global/insights/geopolitics-and-security/what-velayat-e-faqih&lt;br&gt;[3] Patrick Wintour, US - Iran talks strained as Trump threats spark Iranian walkout, Editorial, The Guardian, 22 06.2026, https://www.theguardian.com/world/2026/jun/21/us-iran-talks-jd-vance-switzerland-strait-of-hormuz-lebanon&lt;br&gt;erstanding between the US and Iran,&amp;nbsp;&lt;br&gt;https://www.astrid-online.it/static/upload/memo/0001/memorandum-of-understanding-between-the-us-and-iran.pdf&lt;br&gt;[2]Tony Blair Institute for Global Change, What is Velayat-e-Faqih?&lt;br&gt;https://institute.global/insights/geopolitics-and-security/what-velayat-e-faqih&lt;br&gt;[3] Patrick Wintour, US - Iran talks strained as Trump threats spark Iranian walkout, Editorial, The Guardian, 22 06.2026, https://www.theguardian.com/world/2026/jun/21/us-iran-talks-jd-vance-switzerland-strait-of-hormuz-lebanon&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;br&gt;&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp;&lt;br&gt;&lt;br&gt;</description>
</item>

</channel>
</rss>