Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Conținuturi
  • Recommend_Us
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 104 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Geopolitica Roata vremii: Radu Dragan. S'effondre le monde ?

    S’effondre le monde ? Il y a trois semaines, l’élection de Donald Trump à la présidence des Etats-Unis a été suivie avec beaucoup d’incrédulité en Europe. L’ambassadeur français aux USA, Gérard Araud, s’est même fendu d’un tweet vite effacé : « un monde s’effondre devant nos yeux » a-t-il écrit, oubliant au passage la traditionnelle réserve diplomatique. En France même, le président Hollande a semblé aussi désemparé, pas moins que la chancelière allemande. Le président Obama lui-même, après avoir fait campagne pour Madame Clinton et supplié ses concitoyens de ne pas voter Trump, a choisi l’apaisement et une courtoisie de façade en l’invitant à la Maison Blanche.
    Scris de asymetria on Monday, December 05 @ 19:57:25 CET (19 citiri)
    Citeste mai mult... | 18468 bytes in plus | Roata vremii | Scor: 0

    Memoria Restituiri: MIHAI SIN (5 noiembrie 1942 - 6 mai 2014) un mare scriitor roman II

    Despre MIHAI SIN, unul dintre marii prozatori ai ultimului sfert de secol XX, se vorbește tot mai puțin sau deloc, deși plecarea sa dintre noi în eternitate e destul de proaspătă – 6 mai 2014. Însă este și adevărat că, din mulțimea de iconoclaști-reconsideratori (se poate citi chiar “detractori”) actuali, este foarte probabil ca mulți să nu știe mare lucru despre autorul care, în anii’80, alcătuia un trio de forță în proza românească postbelică împreună cu Marin Preda și Augustin Buzura. Opera sa, publicată între anii 1973-1996, îi justifică un loc important în literatura română, după cum se poate observa din simpla enumerare a cărților publicate sau/și din multele comentarii de specialitate.
    Dumitru HURUBĂ


    Nota: DESPRE OPERA LUI MIHAI SIN, AU SCRIS, ÎNTRE ALȚII  :

    Dana Dumitriu, despre „Așteptând în liniște”, în revista Argeș nr. 5/1973; Laurențiu Ulici, în Prima verba, vol. I, p. 199-202; Dan Culcer, citat mai înainte; Sorin Titel, în Pasiunea, p. 153-155; Dinu Flămând, despre romanul „Bate și ți se va deschide”, în revista Ramuri, nr. 10/1978; Radu Petrescu, despre „Bate și ți se va deschide”, în Viața Românească, nr. 12/ 1978; Mircea Iorgulescu, în "Scriitori tineri contemporani", Editura Eminescu, Buc., 1978, p. 246-248; Constantin Hârlav, despre „Terasa”, în revista Steaua nr. 9/1979; Dan Culcer, în vol. Serii și grupuri, Ed. Cartea Românească, Buc. 1981, p. 240-245; Cornel Moraru, în vol. Semnele realului. Secționări critice convergente, Ed. Eminescu, Buc. 1982, p. 154-159 și 253-260; Valeriu Cristea, în vol. Modestie și orgoliu, p. 206-211; Alex. Ștefănescu, în vol. Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani), Ed. Eminescu, 1987, p. 302-308; Anton Cosma, în vol. Romanul românesc contemporan, I, Ed. Eminescu, Buc. 1988, p. 157-162; Eugen Simion, în vol. Scriitori români de azi, IV, Editura Cartea Rom., Buc., 1989, p. 436-465; Lucian Raicu, Proba realului, în România literară nr.16/1990; Ion Vlad, În universul nuvelei, în Steaua nr.4/1990; Virgil Podoabă, Al treilea timp, în Familia nr. 5/1990; Al. Cistelecan, Proza și conștiința, în Familia nr. 6/1991; Gabriel Dimisianu, Romanul antitotalitar, în România literară nr. 44/1991; Irina Petraș, A fi în mers, în revista Transilvania nr. 6/1992; Romulus Diaconescu, „Schimbarea la față”, în revista Ramuri nr. 4/1993; Tania Radu, Din lumea paralelă, în LAI nr. 4/1994; Alex. Ștefănescu, Quo vadis, Mihai Sin?, în România literară nr. 11/1994, și Un diavol mult prea simpatic, în România literară nr. 12/1994; Ștefan Borbély, Călimara cu otravă, în revista Apostrof, nr. 5-7/1994; Caius Dobrescu, Pro Sin, în România literară, nr. 45-46/1994; Dan C. Mihăilescu, În absența bubulilor, în România literarăL, nr. 45-46/1994; Ioana Pârvulescu, Obsesiile noastre, în România literară nr. 45-46/; Ion Negoițescu, Scriitori contemporani, 1994, p. 383-386; Ion Simuț, Incursiuni în literatura actuală, Oradea, Editura Cogito, 1994, p. 298-301;
    Scris de asymetria on Saturday, November 19 @ 14:26:07 CET (236 citiri)
    Citeste mai mult... | 43125 bytes in plus | Restituiri | Scor: 0

    Memoria Restituiri: MIHAI SIN (5 noiembrie 1942 -6 mai 2014), un mare scriitor roman

    Despre MIHAI SIN, unul dintre marii prozatori ai ultimului sfert de secol XX, se vorbește tot mai puțin sau deloc, deși plecarea sa dintre noi în eternitate e destul de proaspătă – 6 mai 2014. Însă este și adevărat că, din mulțimea de iconoclaști-reconsideratori (se poate citi chiar “detractori”) actuali, este foarte probabil ca mulți să nu știe mare lucru despre autorul care, în anii’80, alcătuia un trio de forță în proza românească postbelică împreună cu Marin Preda și Augustin Buzura. Opera sa, publicată între anii 1973-1996, îi justifică un loc important în literatura română, după cum se poate observa din simpla enumerare a cărților publicate sau/și din multele comentarii de specialitate.

    Nota: DESPRE OPERA LUI MIHAI SIN, AU SCRIS, ÎNTRE ALȚII  :

    Dana Dumitriu, despre „Așteptând în liniște”, în revista Argeș nr. 5/1973; Laurențiu Ulici, în Prima verba, vol. I, p. 199-202; Dan Culcer, citat mai înainte; Sorin Titel, în Pasiunea, p. 153-155; Dinu Flămând, despre romanul „Bate și ți se va deschide”, în revista Ramuri, nr. 10/1978; Radu Petrescu, despre „Bate și ți se va deschide”, în Viața Românească, nr. 12/ 1978; Mircea Iorgulescu, în "Scriitori tineri contemporani", Editura Eminescu, Buc., 1978, p. 246-248; Constantin Hârlav, despre „Terasa”, în revista Steaua nr. 9/1979; Dan Culcer, în vol. Serii și grupuri, Ed. Cartea Românească, Buc. 1981, p. 240-245; Cornel Moraru, în vol. Semnele realului. Secționări critice convergente, Ed. Eminescu, Buc. 1982, p. 154-159 și 253-260; Valeriu Cristea, în vol. Modestie și orgoliu, p. 206-211; Alex. Ștefănescu, în vol. Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani), Ed. Eminescu, 1987, p. 302-308; Anton Cosma, în vol. Romanul românesc contemporan, I, Ed. Eminescu, Buc. 1988, p. 157-162; Eugen Simion, în vol. Scriitori români de azi, IV, Editura Cartea Rom., Buc., 1989, p. 436-465; Lucian Raicu, Proba realului, în România literară nr.16/1990; Ion Vlad, În universul nuvelei, în Steaua nr.4/1990; Virgil Podoabă, Al treilea timp, în Familia nr. 5/1990; Al. Cistelecan, Proza și conștiința, în Familia nr. 6/1991; Gabriel Dimisianu, Romanul antitotalitar, în România literară nr. 44/1991; Irina Petraș, A fi în mers, în revista Transilvania nr. 6/1992; Romulus Diaconescu, „Schimbarea la față”, în revista Ramuri nr. 4/1993; Tania Radu, Din lumea paralelă, în LAI nr. 4/1994; Alex. Ștefănescu, Quo vadis, Mihai Sin?, în România literară nr. 11/1994, și Un diavol mult prea simpatic, în România literară nr. 12/1994; Ștefan Borbély, Călimara cu otravă, în revista Apostrof, nr. 5-7/1994; Caius Dobrescu, Pro Sin, în România literară, nr. 45-46/1994; Dan C. Mihăilescu, În absența bubulilor, în România literarăL, nr. 45-46/1994; Ioana Pârvulescu, Obsesiile noastre, în România literară nr. 45-46/; Ion Negoițescu, Scriitori contemporani, 1994, p. 383-386; Ion Simuț, Incursiuni în literatura actuală, Oradea, Editura Cogito, 1994, p. 298-301;
    Scris de asymetria on Saturday, November 19 @ 13:10:27 CET (124 citiri)
    Citeste mai mult... | 63249 bytes in plus | Restituiri | Scor: 0

    Dumitru HURUBA. despre Magda Ursache : NOI VREM CUVÂNT, sau alte feluri de

    PENTRU A NU FI ACUZAT DE SUBIECTIVISM, citiți carteaMagda Ursache : NOI VREM CUVÂNT, sau alte feluri de cenzură, Editura Eikon, București, 2015
    Scris de asymetria on Saturday, November 19 @ 13:04:13 CET (131 citiri)
    Citeste mai mult... | 8519 bytes in plus | Scor: 0

    Distribuitor de afise Proza: Cornel Dimovici. Crucile de fier (fragment de roman)

    Fragment de roman. Crucile de fier. În curs de apariție. Este versiunea românească a unui capitol din romanul Crucile de fier, scris de Cornel Dimovici, autor lansat de Mihai Sin în seria veche a revistei Vatra. De câteva decenii Cornel Dimovici trăiește în Germania și a început să scrie și în germană.
    Titlul aparține redacției.
    Scris de asymetria on Saturday, September 03 @ 18:22:22 CEST (350 citiri)
    Citeste mai mult... | 8923 bytes in plus | Proza | Scor: 0

    Memoria Interviu: Flori Balanescu : 'Nu pot sa iert românilor amnezia"

    „Ce v-a venit fraților să vă legați la cap cu Goma, să vă dați foc la valiză...?”
    „Nu pot să iert românilor apetența pentru amnezie, lipsa
    de discernământ, absența nevoii de solidarizare.”
    interviu apărut în revista „POLEMICI”, nr. 7-8/ 2016
    Scris de asymetria on Friday, August 26 @ 11:21:28 CEST (404 citiri)
    Citeste mai mult... | 38483 bytes in plus | Interviu | Scor: 0

    Historia oculta Polemici: Paul Goma. L'art de la désinformation : Holocaust versus Goulag?

    L'art de la désinformation : Holocaust versus Goulag?
    Paul Goma en dialogue avec Dan Culcer. Polémique autour d'une manipulation de contexte


    Nota: Le texte a ete initialement publié dans la versiopn ancienne de la revue  Asymetria, dont certain pages sont encore accessibles sur Internet Archive a l'adresse suivante :
    http://web.archive.org/web/20020307084351/http://www.asymetria.org/gomafrench.html
    Scris de asymetria on Wednesday, August 24 @ 19:40:14 CEST (425 citiri)
    Citeste mai mult... | 53815 bytes in plus | Polemici | Scor: 0

    Lecturi critice Polemici: Francis Dworschak. Eliade si Turcanu: doi prizonieri ai istoriei

    A aparut o noua carte despre Eliade menită să facă valuri si sa starneasca tot feluri de comentarii: “Mircea Eliade. Le Prisonnier de l’Histoire” a unui relativ necunoscut autor roman, Florin Turcanu, scrisa in limba franceza si tiparita la Paris, Éditions La Découverte. Dar ceea ce este mult mai important, acest volum este considerat de unii drept cea mai marcanta carte a acestui an (2003).
    De fapt in ultimii doi ani au fost publicate trei lucrari de mare anvergura despre Eliade: Cartea Alexandrei Laignel-Lavastine (Cioran, Eliade Ionesco. L’oubli du Fascisme,2002), care este mai mult un dosar judiciar in stil stalinist impotriva celor trei romani. Pe urma aceasta noua carte a lui Turcanu cu multe documentari importante, dar in care speculatia, contrariu la ce se spune, uneori isi ia zbor liber si iresponsabil, (sau cadere libera), si o a treia carte, mai putin trambitata, dar scrisa de un adevarat academician, constient de responsabilitatea scriitorului sa spuna numai adevarul, numai ce poate fi dovedit si in care fiecare subiect este analizat in mod obiectiv, si din toate punctele de vedere. Ne referim la cartea lui Mac Linscott Ricketts “Former Friends and Forgotten Facts”, Criterion Publishing, 2003 in care in 140 de pagini acesta demoleaza cam toate argumentele Alexandrei L.L impotriva lui Eliade si a carui lectura va proiecta si cateva umbre de indoeli asupra lucrarii lui Turcanu.
    Scris de asymetria on Wednesday, August 24 @ 13:59:32 CEST (377 citiri)
    Citeste mai mult... | 54848 bytes in plus | Polemici | Scor: 0

    Titus Filipas. Trei mesage romanesti din Blogul ideologic

    Forțele din exterior și liberul arbitru al inițiativei din interior februarie 4, 2016
    Introspecția nu este o acțiune abulică. Introspecția este o acțiune în hotărâre. Dar spațiul introspecției este de asemenea spațiul alegerilor pentru libertatea personală. Se poate face o distincție clară între spațiul memoriei și spațiul introspecției ? Spațiul discursului devine spațiul memoriei și al repetiției. Acțiunile de supraviețuire ale omului sunt ghidate de ordine de luptă în comanda fiziocrată. Nu “mânca!” este o comandă fiziologică. Dar ea trebuie repetată, topită într-un discurs simplu alcătuit de expresii repetate pentru a o menține în memorie. În felul acesta, introspecția este memorie, iar memoria este introspecție. Or, chiar termenii introspecției sunt ordinele de luptă! Ai tu însuți o trupă personală în discursul tău! Chiar dacă-i mai mult o bătaie de tobă ienicerească.
    Titus Filipas
    Scris de asymetria on Wednesday, August 24 @ 13:22:46 CEST (388 citiri)
    Citeste mai mult... | 9042 bytes in plus | Scor: 0

    In epicentru: Magda Ursache. Gemelarii: exilul exterior si 'exilul de acasa'

    Magda Ursache. Gemelarii: exilul exterior și ”exilul de acasă” Exilul, în ambele lui laturi, apare unora ca mediocru, cauza fiind anticomunismul ferm. Cel mai elocvent exemplu este Omul din Belleville, continuând să fie receptat securistic: non-talent. Ne displac reperele morale, de vreme ce Paul Goma e rău tratat, mal iubit? În cazul său, aș folosi sintagma banalizarea răului (Hannah Arendt), pe care Gh. Grigurcu (în ”Confesiuni” de februarie, 2013) o complinește prin alta: banalizarea adevărului.
    Scris de asymetria on Wednesday, August 24 @ 12:53:20 CEST (379 citiri)
    Citeste mai mult... | 16365 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

    Editoriale: Vasile Lechintan. Nevoile mari ale Romaniei de astazi (III)

    Una din uriașele nevoi ale României de astăzi este și angajarea românilor în proiecte fondatoare pentru națiunea română, așa cum toate națiunile care se respectă au procedat în istorie și procedează și astăzi. Așa au fost create, prin inițiative fondatoare de anvergură, marile instituții ale lumii, cu clădirile lor aferente: de la Grădinile suspendate ale Semiramidei din Babilonul antic la Partenonul din Atena al marelui arhitect Fiadias, de la Catedrale mărețe la Opere și Teatre, de la Parlamente fastuoase la Ateneuri și Universități, de la Grădini Botanice impresionante la Parcuri celebre etc. Nu avem, de exemplu, autostrăzi ultramoderne care să străbată munții și să lege toate provinciile istorice românești.
    Scris de asymetria on Tuesday, August 23 @ 23:12:27 CEST (372 citiri)
    Citeste mai mult... | 11515 bytes in plus | Editoriale | Scor: 0

    Geopolitica Editoriale: Vasile LECHINTAN. Nevoile mari ale Romaniei de astazi (II)

    O problemă de prim ordin a României este asigurarea integrității ei teritoriale în condițiile în care Rusia nu-și retrage armata din Transnistria, a anexat Crimeea, sfidând orice tratat internațional, și este acuzată că a intervenit în conflictul separatist din Ucraina.
    Scris de asymetria on Thursday, July 28 @ 16:35:42 CEST (466 citiri)
    Citeste mai mult... | 11299 bytes in plus | Editoriale | Scor: 0

    Geopolitica Editoriale: Vasile LECHINTAN. Nevoile mari ale Romaniei de astazi

    Eu ? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul... MIHAI EMINESCU, Scrisoarea III

    Patria noastră, România – folosesc sintagma „patria noastră” pentru că mulți vorbesc de „România” ca și cum s-ar distanța de acest leagăn al strămoșilor noștri, leagăn al devenirii noastre istorice, ca și cum nu am mai avea o patrie, aflați acum în malaxorul Uniunii Europene – așadar, patria noastră se află astăzi – știe toată lumea - într-o situație extrem de grea, ceea ce afectează zi cu zi întreaga națiune română
    Scris de asymetria on Thursday, July 28 @ 16:11:44 CEST (462 citiri)
    Citeste mai mult... | 12547 bytes in plus | Editoriale | Scor: 0

    Limba dulce Proza: Ion Nete . UMBRA SI BLAKY

    Pustiul zării e greu de cuprins cu ochii. Răsar, întruna umbre și dispar. Uimit, se recunoaște în fiecare. Pașii lor deșiră dâre nămoloase peste verdele catifelat. Așternând o cărare alburie spre adâncul zării, apăsată de poalelor grele ale cupolei cerului. Prin misterioasa lor fremătare umbrele se asemuie unui șir ordonat de furnici uriașe. Intrând și ieșind din adâncul tunelului săpat în lungul zariștii.
    Scris de asymetria on Monday, July 25 @ 17:39:00 CEST (492 citiri)
    Citeste mai mult... | 33880 bytes in plus | Proza | Scor: 0

    Memoria Proza: Dr. Cornelia Paun Heinzel : MAGIA UNEI VECHI FOTOGRAFII

    Cititor scrie "Alexandru studia cu interes, în sala bibliotecii universitare, cursurile de geometrie diferențială. Era student la “Matematică” și se afla în sesiune. Deodată, frunzărind cartea din care ìnvăța, printre foi, găsi o fotografie. Era o poză alb negru, veche. “Este din epoca trecută, din socialism”, gândi tânărul, privind-o fascinat. Observă că ceva în poză îl fermeca cu totul și nu știa ce anume. Cadrul, având în fundal Biserica Neagră - construită pe locul unei biserici romanice vechi, din secolul al XIII-lea, distrusă în marea invazie tătară din 1241, afectată apoi de multe cutremure și de marele incendiu, datorită căruia a primit acest nume - statuia impunătoare a lui Johannes Honterus, atât de expresivă, încât îți transmitea parcă personalitatea omului,  ca și cum ar fi fost viu, de parcă ar fi grăit și transmis mesajul său sau tinerii care se pozaseră, frumoși, veseli, cu ținută și aspect de intelectuali. Alexandru înțelesese imediat. Erau foști studenți ai Universității, care studiind aceleași cursuri ca și el, uitaseră poza între filele cărții. Imaginea avea un farmec deosebit, încât Alexandru nu se mai putea opri a o privi, a o admira. Fotografia exercita asupra lui o atracție inexplicabilă. Era surmenat, obosit, după câteva nopți nedormite, în care învățase pe rupte. . "
    Scris de asymetria on Monday, July 25 @ 17:35:31 CEST (412 citiri)
    Citeste mai mult... | 21663 bytes in plus | Proza | Scor: 0


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Regionalizarea sau dezmembrarea. Este acceptabilã pentru români aceastã prop




    Rezultate | Chestionar

    Voturi 0

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 3.03 Seconds