|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 52 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
Apeluri: Ion LAZU. Pentru o placa memoriala dedicatã scriitorilor combatantiScriitorul Ion Lazu (membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor) e cel ce a pus plăci memoriale cu numele scriitorilor dispăruți, la locurile la care au avut domiciliu (a publicat și o carte despre acțiunea aceasta, „Odiseea plăcilor memoriale” – de consultat https://arhiva.bibmet.ro/Uploads/Lazu_OdiseaPlacilorMemoriale.pdf). Ion Lazu a făcut un apel pe e-mail adresat scriitorilor, invitați să contribuie la realizarea unui nou proiect al său. Revista Asymetria îl difuzează în speranța că îl vor citi nu numai scriitori, ci și cititori (prieteni ai scriitorilor) care ar putea dona o sumă rezonabilă pentru o operă de memorie, de cinstire a scriitorilor combatanți din România care și-au dăruit viața în vreme Primului Război Mondial, cel care a dus la Marea Unire. Mesajul scritorului Ion LAZU Dragelor, Dragilor, iertare că mă adresez la plural, însă în chestiune este o problemă care ne interesează pe noi toți, ca iubitori de literatură, cultură, națiune etc. Fapt este că, după trei luni de refacere a sănătății (căci am trecut printr-o grea cumpănă…), sfătuindu-mă și cu câțiva prieteni de suflet, m-am hotărât să reiau lupta pentru Proiectul meu cultural privind punerea unei plăci memoriale cu cei 120 scriitori care au combătut în Primul Război Mondial, care nouă ne-a adus Marea Unire de la 1918. Chiar astăzi am postat din nou pe-al meu blog Lista celor 120 scriitori, dintre care 37 au plătit cu viața, mulți alții fiind răniți, mutilați, luați prizonieri etc. Lista se află și pe saitul Uniunii, însă acolo lipsesc chiar scriitorii căzuți în luptă… Oricum, Uniunea noastră, căreia i-am prezentat Proiectul, a declarat că nu îl poate susține financiar… Am luat deci hotărârea să deschid o Listă de subscripție pentru strângerea fondurilor necesare fixării plăcii memoriale – este vorba de cca 20.000 lei. Mă adresez în primul rând Dvs. (”cei o sută, cei o sută”, vorba lui Labiș…), ca prieteni și onești condeieri, dar prin Domniile voastre sper ca inițiativa să fie cunoscută și de alți actanți ai vieții noastre literare-culturle. Intenționez ca în zilele Crăciunului să postez pe blogul ilazu.blogspot.com o primă listă cu numele celor care doresc să contribuie la acest gest de demnitate. Vă rog ca în zilele ce urmează să mă anunțați prin e-mail dacă doriți să contribuiți – și care este suma pe care o donați – Lista pornește de la suma de 100 lei, dar contribuția poate fi mai mare, așa după cum deja mi-au notificat câțiva confrați de condei. Personal voi contribui cu suma de 2.000 lei, iar Lidia Lazu cu 1.000 Lei. Devotat, Ion Lazu Dintre donatori, doar o persoană se regăsește pe Lista indemnizațiilor de merit… De ce oare? Ion Lazu, Adresa poștală: Ion Lazu, B-dul Rm. Sărat nr. 6, Bloc 21.B, scara A, ap. 26, sector 3, București, of. p. 80, cod poștal 031912; e-mail: ion.lazu@gmail.com Cont curent RO06INGB0000999904295963 (RON) RO46INGB0000999907025599 *EUR) Cu deosebită stimă și calde mulțumiri, Sărbători fericite!Ion Lazu |
|
Scris de asymetria on Tuesday, January 08 @ 19:57:19 CET (122 citiri) Citeste mai mult... | Apeluri | Scor: 0 |
|
Dialoguri: Adrian ROZEI. La masa cu diavolul... La masă cu diavolul… În luna septembrie a anului trecut, am cunoscut din întâmplare, într-un sanatoriu din Paris, un domn de la care am aflat, vorbind vrute și nevrute, că era evreu din Budapesta. Mai apoi, mi-a mărturisit că se născuse în Satu Mare, imediat după Primul Război Mondial. După ce am mai discutat câteva minute, mi-a venit deodată în minte o întrebare delicată: voiam să știu cum a scăpat din deportările masive care au avut loc în Ungaria, la sfârșitul războiului.
A ezitat câteva clipe, după care m-a întrebat: “Ai timp să asculți o istorie mai lungă?” Intrigat de această reacție, i-am răspuns afirmativ.
Descrierea evenimentelor pe care am auzit-o în continuare s-a desfășurat de-a lungul a trei zile, câte o oră în fiecare zi.
» Service après vente (vezi mai jos) Boulogne, aprilie 2018„ După ce am auzit
această relatare cutremurătoare, am rămas în contact cu Szigmond
Kalocsai. Nota: » Service après vente. Boulogne, aprilie 2018 „După ce am auzit
această relatare cutremurătoare, am rămas în contact cu Szigmond
Kalocsai.Mărturisesc
că n-am reușit să vorbesc niciodată cu el românește! Însă, am
remarcat că înțelegea perfect tot ce-i spuneam. El mi-a arătat
nenumărate documente de familie, și mi-a permis să le utilizez în
textul scris atunci, care poate fi citit la www.adrian-rozei.net,
sub titlul „La masă cu diavolul!”Il sunam, din trei în
trei luni. De fiecare dată, sănătatea lui era tot mai șubredă.Până când, în
ianuarie 2011, soția lui m-a anunțat că Szigmond ne-a părăsit în
luna decembrie a anului precedent.Eram convins că
această aventură se sfârșise, pentru mine. Numai că, în aprilie
2012, am aflat că un film intitulat „LE
JUIF QUI NÉGOCIA AVEC LES NAZIS”, (Evreul care a negociat cu
naziștii) urma să fie prezentat
în premieră pe ecranele pariziene.Am alergat la seara de
lansare a filmului, care povestește aventura lui Reszo (Israel)
Kasztner și a grupului din care făcea parte Kalocsai.Acest
film, realizat de Gaylen
Ross,
a fost prezentat în Statele Unite sub titlul „Killing Kasztner”.Filmul a rulat în
prezența realizatoarei, și a fost urmat de o dezbatere cu publicul,
printre care se afla și un supraviețuitor al „trenului evreilor
unguri” din 1944. Dar care avea, pe atunci, numai 11 ani. Filmul și dezbaterea care a urmat, se învârtesc asupra unui subiect esențial: „Kasztner: erou sau trădător?”Pentru că, 13 ani după evenimentele povestite mai sus, în 1957, Reszo a fost împușcat, în plină stradă, la Tel Aviv, de către un extremist de dreapta, care-i reproșa contactele cu Eichman, înaltul responsabil nazist care s-a ocupat de acest grup.Acest eveniment a fost precedat de nenumărate polemici, procese, dezbateri contradictorii... care continua până azi, la mai bine de 70 ani după sfârșitul acestei tragedii. Și fiica lui Kasztner se mai luptă, încă, pentru reabilitarea „evreului care a negociat cu naziștii”.Ascultând dezbaterea și întrebările ridicate de asistență, mi se părea că aud răspunsurile, date de Szigmond Kalocsai, un martor atât de esențial, al acestei aventuri, în care el jucase unul dintre cele trei roluri principale.Mai mult decât orice, regretam că realizatoarea filmului, care a lucrat câțiva ani la finalizarea lui, nu l-a întâlnit pe Kalocsai. Deși el a decedat doi ani după premiera filmului în USA, exact pe când eu făceam cunoștință cu Szigmond.*La sfârșitul prezentării, la care a participat și fiul lui Kalocsai, am schimbat câteva cuvinte cu realizatoarea. I-am lăsat și cartea mea de vizită și i-am indicat adresa internet unde poate găsi mărturia lui Szigmond. După câteva săptămâni, am primit un mail prin care Gaylen Ross îmi mulțumea pentru că am asistat la premieră și mă ruga să-i confirm că am fost în trenul „Budapesta- Bergen-Belsen”! Eu, care în acea vreme...nici nu eram măcar în proiect!Puțin importă ce cred eu despre acest subiect!Prefer să-i las ultimul cuvânt lui Szigmond Kalocsai: „Kasztner a salvat
două grupuri de evrei: al nostru și cel care, ajuns la
Theresienstatd, a fost eliberat de aliați. Mie,
Kasztner mi-a salvat viața și nimic nu e mai prețios… Nu știu dacă
mărturia mea va fi luată în considerație. În orice caz, dacă
mai există supraviețuitori din grupul nostru, ei nu vor putea spune
altceva decât ce-am spus eu. Cu
aceasta am povestit totul!” *Szigmond
Kalocsai a înregistrat, în 1995, o casetă în care povestește în
detaliu toată aceastà aventură. Caseta poate fi consultată în
arhiva “Survivors of the Shoah”, din Statele Unite.
Nota redacției.
Unul din membri grupului de evrei plecați de la Budapesta la
Bergen-Belsen a fost excepționalul actor Kovacs Gyorgy. După Diktatul de
la Viena, în 1941, el se afla în căutarea unui angajament profesional
la Budapesta. A ajuns apoi, pus pe lista aleșilor și astfel salvat, în
Elveția, de unde s-a repatriat în România, la chemarea lui Kemény János,
care îl invita să vină pentru a participa la constituirea echipei
Teatrului Secuiesc din Târgu Mureș. Cariera sa, după 1946, a fost deci
legată mai ales de teatrele maghiare din Cluj și Târgu Mureș, ca și de
Institutul de Teatru «Szentgyorgy Istvan» din această localitate, unde
era profesor de actorie, și unde ajunsesem preparator și eu în 1963, la
catedra de istoria teatrului. «Hamarosan Budapesten találjuk, de a zsidótörvények miatt 1941 után nem kapott szerződést, s csak a kolozsvári zsidó színház előadásain léphetett fel hetente két alkalommal. Nem szívesen nyilatkozott arról, hogy a német megszállás után Bergen-Belsenbe deportálták. Onnan Svájcba került, s ott kapta meg Kemény János táviratát 1946-ban, melyben Marosvásárhelyre, az alakuló Székely Színházhoz hívta. Amikor azt 1965-ben átszervezték, a Kolozsvári Állami Magyar Színházhoz szerződött. Életének utolsó éveiben filmekben is játszott, és rendezett is. »Sursa: http://szinhaz.net/2011/03/29/gajdo-tamas-kovacs-gyorgy-oroksege/ |
|
Scris de asymetria on Monday, January 07 @ 15:58:10 CET (131 citiri) Citeste mai mult... | 67003 bytes in plus | Dialoguri | Scor: 0 |
|
In epicentru: Magda Ursache.Ce am pierdut si ce a mai ramas de pierdut ? Ce am pierdut și ce a mai rămas de pierdut ? „Azi deci, fâlfâind drapele, cântă, Țară fără pâine, Și – cum cer ai tăi Arhangheli – judecata s-o-ncepi mâine/Ori destinului tău mare fir de aur știi să-i torci/Ori întreaga ta grădină va fi cocină de porci…” Vasile Militaru, Bucură-te, Țară ! Prozatoarea, eseista, redactorul șef de la știri.botoșani, am numit-o pe Florentina Toniță, a pus o întrebare colectivă, în pragul celebrării Centenarului Marii Uniri : Ce am pierdut și ce a mai rămas de pierdut ? Ce am pierdut ? Populație cât Siria, aflată, în 2011, în război civil. Ce nu mai avem ? „Resurse umane” pentru economie națională (întrebați-l pe Petre Roman de ce s-a opus metodei MEBO), pentru construcții (dar avem borduri), pentru medicină (dar spitalele s-au îmbogățit cu Klebsiella și alte bacterii ucigașe), pentru învățământ (dar fenomenul bulling în școli e în creștere, iar pe copii îi îmbrăcăm în draci și-n strigoi de Halloween ; satul s-a golit și de copii, și de învățători). |
|
Scris de asymetria on Thursday, January 03 @ 20:06:05 CET (137 citiri) Citeste mai mult... | 16498 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0 |
Studii: Liviu Valenas. Cercetari speologice si arheologice în LaosRecomandîm citiorilor noștri versiune ilustrată a unui stddiu semne de Liviu Văîlenaș, de speologie și arheologie, realizat pe baza unor cercetări în peșterile din Laos. |
|
Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 20:07:22 CET (121 citiri) Citeste mai mult... | Studii | Scor: 0 |
|
Studii: Liviu Valenas Misterul vechilor statui din pesterile din Laos Misterul
vechilor statui din peșterile din Laos Într-o seară din aprilie 2004 țăranul Boun Nong din satul Ban Na Khang Xang (provincia Khammouane) a plecat la vânătoarea de lilieci. În Laos liliecii sunt considerați, din păcate, o delicatesă culinară. Atenția lui Boun Nong a fost atrasă de o mică intrare suspendată într-o faleză la 15 m înălțime, un posibil loc unde s-ar fi adăpostit mult doritii lilieci. Cu ajutorul unor liane Boun Nong a reușit riscantă ascensiune a peretelui vertical. După mică intrare a urmat o sala mai mare, însă în loc de lilieci, perfect aliniate în gururi erau 229 de statui ale lui Budha, înalte de până la 1,5 m, majoritatea din bronz, dar și 15 din aur masiv! A fost cea mai importantă descoperire arheologică din ultimii 100 de ani din Laos. Peștera Tham Pha Fă a devenit aproape imediat o mare atracție turistică, dar și un loc permanent de pelerinaj pentru laotienii budhiști. |
|
Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 19:39:22 CET (129 citiri) Citeste mai mult... | 9506 bytes in plus | Studii | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Matei Cazacu, Borsi Kalman Bela. Au berceau de la nation roumaine moderne
Dans une brochure publiée en 1932 sous
le titre Contre l'inimitié entre les nations. Roumains et
Hongrois, Nicolae Iorga écrivait :
"Depuis presque cent ans, une
haine injustifiée sévit entre deux peuples qui vivent en partie sur
les mêmes territoires, qui ont dans de nombreux domaines le même
mode de vie, dont l'histoire a été maintes fois commune, qui ont à
remplir, sur les lieux où ils se trouvent, la même mission et qui
voient se dresser devant eux les mêmes dangers. Il s'agit des
Roumains et des Hongrois.[...]
Béla Borsi Kalman a entendu l'appel de
Nicolae Iorga et son livre est un exercice d'analyse objective mais
non dénuée de sympathie des relations entre les élites
révolutionnaires hongroises de 1848 et les hommes politiques
roumains. Ceux-ci étaient eux d'aussi anciens révolutionnaires,
eux aussi avaient été condamnés au bannissement et aux
persécutions, mais ils avaient réussi, lors de l'exil parisien, à
susciter l'intérêt et la sympathie des historiens, des politiciens
et des journalistes français pour ce qui deviendra, avec le concours
de Napoléon III, un problème international : les principautés
danubiennes, îlot latin dans une mer slave, poste avancé de
l'Europe et gardien des bouches du Danube face à l'expansion des
barbares et plus récemment de la Russie. Image naïve et fausse,
mais soutenue par l'autorité d'hommes comme Lamartine, Jules
Michelet et Edgar Quinet . L'auteur croit déceler dans cette
prouesse le pragmatisme et le byzantinisme des boyards roumains qui
comptaient parmi leurs ancêtres bon nombre de Grecs (et de
balkaniques) ayant apporté dans leur bagage génétique toute la
subtilité et la finesse de l'Empire romain d'Orient. Éditions des Archives Contemporaines - Éditions des Archives Contemporaines
298 pages - 13,5 × 21 cm ISBN 978-2-8130-0275-4 - septembre 2018 |
|
Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 18:52:06 CET (125 citiri) Citeste mai mult... | 11442 bytes in plus | Geopolitica | Scor: 0 |
|
Eseuri: Isabela Vasiliu-Scraba, 'Tacerea descriptiva' a filozofului Presimțind la Nae Ionescu o fire contemplativă (1), Mircea Vulcănescu asociază această intuiție a sa cu unele meditații naeionesciene asupra problemei acțiunii și contemplației. El încearcă să pună în lumină rolul „posibilului” (al „virtualului”) în concepția despre existență a fostului său profesor. |
|
Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 18:35:55 CET (136 citiri) Citeste mai mult... | 45316 bytes in plus | Eseuri | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Nicolae Trifon. La nation roumaine dans le miroir hongrois La nation roumaine dans le miroir hongrois
Nicolas Trifon
|
lundi 22 octobre 2018 Non, les
rapports entre les Hongrois et les Roumains n’ont pas été toujours ce
qu’ils sont maintenant, c’est-à-dire pas très bons, et il n’y a pas de
raison qu’ils restent ainsi à l’avenir, semble vouloir faire comprendre
Béla Borsi-Kálmán aux lecteurs de ses « essais pour servir à l’histoire
des rapports hungaro-roumains aux XIXe et XXe siècles » qui viennent
d’être traduits en français [1].
|
|
Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 18:29:08 CET (132 citiri) Citeste mai mult... | 32308 bytes in plus | Geopolitica | Scor: 0 |
|
Poeme: Soril Miavoe. Scrisoare de pe front Scrisoare de pe front
Uneori
scriu câte o poezie fie că
am de ce, fie că nu. Pe
unele le scriu pe hârtie, pe
cele mai multe dintre ele - nu. Pe
unele le poate scrie orișicine
pe
cele mai multe dintre ele - nu. Pe
unele aș vrea să le citească școlarii, pe
altele, seară de seară, doar tu.
|
|
Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 17:37:13 CET (237 citiri) Citeste mai mult... | 12714 bytes in plus | Poeme | Scor: 0 |
|
Apeluri: Europa ne apartine si noi apartinem Europei. Declaratia de la Paris Declarația de la Paris «EUROPA ÎN CARE PUTEM CREDE» este concepută de un grup de intelectuali conservatori care s-au întâlnit în luna mai și au redactat-o. Sursa versiunii românești
|
|
Scris de asymetria on Tuesday, December 04 @ 21:09:56 CET (156 citiri) Citeste mai mult... | 36815 bytes in plus | Apeluri | Scor: 0 |
|
Editoriale: Magda Ursache. 1918-2018 Magda
Ursache. 1918-2018
„Vremea vremuiește și
timpul trage nădejde.”
Proverb
românesc
Eminenții
intelectuali pro Unire, făuritori ai ei, nu numai că au fost
trecuți prin închisori, lagăre, domiciliu obligatoriu, dar sunt
uitați sau denigrați ca naționaliști obtuzi, definiți ca
detestându-i pe străini, când naționalistul îl iubește mai mult
pe al său decât pe celălalt, sentiment deloc rejectabil.
Soldații
români, eroii tăcuți ai Primului Război Mondial, „război
imperialist” după Roller, pe oasele cărora s-a făcut Unirea
Mare, au devenit iarăși „fantome albe”, cum erau ironizați în
manualul de istorie RPR, pentru că fuseseră surprinși de atacul
nemțesc dezbrăcați.Îmi plăcea să cred că „Pe aici nu se
trece” au fost cuvintele generalului Eremia Grigorescu.S-a corectat
: Nu , greșeală! Poate. Dar de trecut nu s-a trecut. Iar
imperialiștii desculți i-au luat generalului Mackensen, supranumit
Cap de Mort (pe căciulă), 3000 de germani prizonieri. Numai că
Rollerii II, cum le zice Paul Goma, minimalizează victoriile de pe
„drumul oaselor”, Mărăști-Mărășești-Oituz , deși Crucea
de pe Caraiman înștiințează că e vorba despre 880.000 de
jerfe.După învățătura Părintelui Iustin Pârvu, „jertfa
fortifică neamul”. N. Titulescu a spus-o unde trebuia s-o spună :
„România nu poate fi întreagă fără jertfă”. |
|
Scris de asymetria on Sunday, November 11 @ 20:31:39 CET (192 citiri) Citeste mai mult... | 16702 bytes in plus | Editoriale | Scor: 0 |
|
Proza: Ovidiu Bufnila. Orient Expres Vogoride mi-a trimis o
scrisoare printr-un copil de casă de la Palatul Știrbei, șleampăt
copil și cam peltic, movuliu, jupiterian get-beget. Dragul meu
Vogoride obișnuia să mă pună pe jeratec în felul ăsta. Am
pornit către Băiceni și în drum am schimbat trei trăsuri, un
poștalion și un aeroplan, dincolo de Pașcani. O ninsoare puternică
m-a oprit la Fălticeni dar am reușit să trec, în sfârșit,
vizitiul, un marțian cam tembel, s-a descurcat binișor.
Un
val electromagnetic a deschis un portal și așa, în sfârșit, pe
un soare năpraznic, am ajuns la Istanbul. Locomotiva duduia, du,
dum, du, dum. Vagoanele străluceau, le frecau niște feroviari
venusieni, oacheși, sâsâitori. Niște copii liliachii, sosiți de
pe Lună, țipau de mama focului jucându-se printre tampoane. Câțiva
ieniceri se plimbau țanțoș pe peron, Stalin se certa cu Dali
dintr-o pricină încă neștiută de mine, la fel Elvis cu
Marghiloman, Carol al II-lea cu Macron, Coandă cu Sophia Loren,
Dalida cu Meghan Trainor, Ceaușescu, și el, se certa cu Camus și
cu Donald Trump și cu Havel, Santana îi zicea nu știu ce lui
Adrian Păunescu, Adrian Păunescu îi zicea nu știu ce lui Arghezi.
Unul dintre conductorii trenului, unul blondiu, electromagnetic, își
rupea mâinile de supărare, avea unghii date cu lac, Vogoride
întoarce-ți fața către mine, am zis.
|
|
Scris de asymetria on Wednesday, October 10 @ 18:33:11 CEST (259 citiri) Citeste mai mult... | 29757 bytes in plus | Proza | Scor: 0 |
|
Jurnal: In memoriam Traian Alexandru filip, gravor si pictor român Alexandru Traian Filip a fost un grafician român. Stabilit înainte de 1989 în Statele Unite, și-a continuat opera de gravor în metal, ilustrator de carte. Era cunoscut în România pentru ilustrațiile sale la opera lui Dante, printre altele. Ca redactor la revista Vatra am primit prin intermediul mentorului și prietenului său, poetul și editorul Mircae Ciobanu, câteva desene în tuș care urmau să ilustreze poeme sau proze din revista noastrră.
Desenele în peniță, cu linii foarte fine, evocau o lume bizară, cu semne ale unei violențe fără cauze explicite. O răstignire care părea în același timp o ilustrație la Călătoriile lui Gulliver de Swift și alte asemenea imagini au rămas în posesia mea, fiindcă, după ce am reușit să public un desen, celelalte au fost mereu refuzate, cenzurate. Între timp am părăsit Românai și am recuperat târziu desenele lui Traina Alexandru Filip, alături de alte opere de artî din colecția mea. Înainte de a le depune în păstrare în Fondul Dan Culcer la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca, am decis ăs le reproduc pentru a permite și altora să le privească în toată fioroasa lor simplitate și acurateâțețe. Biblioteca lui Dan Culcer https://biblioteca-lui-dan-culcer.blogspot.com/ Dan Culcer
O legătură spre blogul Biblioteca lui Dan Culcer duce la desenele lui Traian Alexandru Filip. Un artist care a fosat susținut înainte și după moarte sa de către o galerie americană,https://www.turnercarrollgallery.com/artist-profiles/traian-a-filip/traian-a-filip-news/ |
|
Scris de asymetria on Thursday, October 04 @ 20:55:43 CEST (232 citiri) Citeste mai mult... | Jurnal | Scor: 0 |
|
Editoriale: Ioan Rosca. Slabiciunile nationalismului Putem
constata reculul curentului naționalist în fața cosmopolitismului
invadator, a curentului mercantil- progresist, neoimperialismului,
degenerării civilizaționale. "Externaționala" (cum
inspirat o numea cineva) câștigă continuu în România războiul
pentru pradă, putere și sens, se instalează imparabil în masa
conștiințelor, din care naționalismul incomodant este stins
treptat, mai pâlpâind doar atavic în câteva suflete. Ioan Roșca Nota: Nota
lui Dan Culcer Ioan
ROȘCA, explicator civic Cercetător (chercheur,
researcher) si formator (formateur, trainer) Inginer (ingénieur, engineer) de sisteme socio-tehnice e-mail: ioan_rosca@yahoo.com Harta unei perplexități (în lucru) http://www.ioanrosca.com/ Proiecte de implicare, cercetare si
explicare civica
* 1989-2004. Istoria
unei contestații
(combaterea contrarevoluției FSN, Alternativa '90, Dialog
Piatra Neamt, Proclamația de la Timișoara, Piata
Universității, FDAR/CDR, Alianta Civica, Procesul
Comunismului, Rezistenta din exil); /Actiunea
pentru Eliberarea Romaniei
* 2004-2012. Spațiul Piața
Universității;
/Editoriale;
* Forumul
Piața Universității
* 2004-2008. Spațiul Procesul
Comunismului Contrarevoluției și Tranziției criminale
- Documentatie
* 2008-2012. Spațiul CIVES
(crimele comunismului și feseniada, uzurparea statului și
criminalitatea justiției, jaful funciar, privatizările
delictuale și distrugerea economiei, aservirea
neocolonială, solidaritatea justițiară și sinaptica
civică pentru democrație reala, degradarea informării) -
Rapoarte
Bi(bli)ografie - Sumarul eseurilor
explicative
* Cercetarea
și judecarea crimelor comunismului
* Justițiarism
și criminalitatea justitiei
* Revolutia
inceputa in 1989
* Contrarevoluția
FSN din 1990
* Tranzitia
criminala, distrugerea socio-economica
* Activism,
orientarea contestatiei in Romania
* Intelectualitatea
disidentă
* Scrisori
deschise, dialoguri, sinteze de presa
* Zbuciumul
intre ramurile FSN (securicomuniste)
* Reintregirea
Romaniei
* Combaterea
aserivirii neocoloniale a Romaniei
* Situatia
internationala
* Exil,
diaspora, munca in strainatate
* Cosmopolitism,
patriotism, securicomunism
* Sinaptica
Internet, manipulare, explicatie
* Teoria
sistemelor, politicii, statului si dreptului
* Conditia
umana, individuala si colectiva
* Eseuri
personale
Incursions explicatives
*Théorie
de l'éducation, phénomène de l'explication, technologie
de l'instruction
*Matematica
*Information
Systems Engineering
*Electronica
si Telecomunicatii
|
|
Scris de asymetria on Wednesday, August 29 @ 15:24:30 CEST (292 citiri) Citeste mai mult... | 58623 bytes in plus | Editoriale | Scor: 0 |
|
Editoriale: Dan Culcer O banda de eunuci, pazitori ai Seraiului, angajati la Poarta Noului I O bandă de eunuci, păzitori ai Seraiului, angajați la Poarta Noului Ierusalim, se străduiesc să incite, cu toate ocaziile, sub toate pretextele disprețul, ba chiar ura localnicilor, prin provocări din ce în ce mai nerușinate, doar pentru a-și motiva existența de stipendiați, de lefegii, pentru a putea beneficia, până la pensie și după, de soldele pe care li le asigură celor care îi slujesc ca „saianimi" (ca să folosim termenul tehnic lansat de Jacob Cohen) autoritățile unui mic stat din Orientul Apropiat, una din teocrațiile din zonă, Israel, sau ale unui stat vecin, iredent prin însăși ideologia care stă la baza constituirii sale. Statul Magyarorszag, în contururile sale actuale, există doar din 1919. Continuitatea constituțională, cu formele statale anterioare este imaginară, ideologică, nu juridică, ca monarhie fără monarh, condusă de un regent, apoi republică populară. Sistemul anterior a fost o monarhie dualistă austro-ungară, care a dispărut ca stat. Nota: Codul penal "Art. 155. - Fapta cetățeanului român sau a persoanei fără cetățenie, domiciliată pe teritoriul statului român, de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizație străină ori cu agenți ai acestora, în scopul de a suprima sau știrbi unitatea și indivizibilitatea, suveranitatea sau independența statului, prin acțiuni de provocare de război contra țării sau de înlesnire a ocupației militare străine, ori de subminare economică sau politică a statului, ori de aservire față de o putere străină, sau de ajutare a unei puteri străine pentru desfășurarea unei activități dușmănoase împotriva siguranței statului, se pedepsește cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi. Art. 161. - Atentatul săvârșit contra unei colectivități prin otrăviri în masă, provocare de epidemii sau prin orice alt mijloc, de natură să slăbească puterea de stat, se pedepsește cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi. Art. 165. - Fapta de a folosi o unitate din cele la care se referă art. 145 [obștească], ori de a împiedica activitatea normală a acesteia, dacă fapta este de natură să submineze economia națională, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi. Art. 167. - Inițierea sau constituirea unei asociații sau grupări în scopul săvârșirii vreuneia dintre infracțiunile prevăzute în art. 155-163, 165 și 1661, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asociații sau grupări se pedepsește cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi. Art. 168. - Distrugerea, alterarea ori ascunderea unui document sau înscris în care sunt stabilite drepturi ale statului român în raport cu o putere străină, dacă fapta este de natură a compromite interesele de stat, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi. Art. 168.1. - Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de știri, date sau informații false ori de documente falsificate, dacă fapta este de natură să aducă atingere siguranței statului sau relațiilor internaționale ale României, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. Art. 173. - Tentativa infracțiunilor prevăzute în prezentul titlu se pedepsește. Se consideră tentativă și producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum și luarea de măsuri în vederea comiterii infracțiunilor prevăzute în art. 156, 157, 159-163, 165, 166, 1661 și art. 158 raportat la infracțiunea de trădare prin ajutarea inamicului. Tăinuirea și favorizarea privitoare la infracțiunile din acest titlu se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani. " |
|
Scris de asymetria on Wednesday, August 29 @ 15:13:03 CEST (269 citiri) Citeste mai mult... | 11902 bytes in plus | Editoriale | Scor: 0 |
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |