Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Contul personal
  • Conținuturi
  • Members_List
  • Recommend_Us
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 295 gazda(e) si 19 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Distribuitor de afise Dialoguri: Cseke Gabor. Prietenul meu, Kocsis Francisko. BARÁTOM, KOCSIS FRANCISKO

    Kocsis Francisko . LA O ANIVERSARE

    Am publicat mai jos un grupaj realizat de prietenul nostru, poetul și traducătorul Cseke Gabor, în onoarea poetului, traducătorului și redactorului revistei Vatra, Kocsis Francisko.
    Trebuie scris aici că de mai multă vreme Kocsis Francisko nu mai este un poet tânăr, așa cum l-am cunoscut eu, pe când eram redactor la Vatra. Este în schimb un tânăr pensionar. Mâine 18 ianuarie 2015 împlinește 60 de ani. Grupajul acesta îi este dedicat cu acest prilej.
    Omagiul ce-i aduce aici Cseke se adresează fără îndoială în primul rând artistului și doar în mod secund maghiaro-românului bilingv și biculturalului Francisko. Deși tocmai această trăsătură, aș zice, de caracter, de om dedicat comunicării interculturale, merită toate comentariile pozitive și elogiile noastre.
    Trebuie scris clar : fără Kocsis Francisko, multă vreme secretar de redacție al revistei românești Vatra, până la recenta pensionare, publicația la a cărei naștere am moșit între 1969 și 1971, avea toate șansele să piară. Nu din lipsă de colaboratori, nici din lipsa calității acestora, ci fiindcă, în condițiile reducerii bugetului și angajării tot mai acaparatoare în viața universitară târgu-mureșeană sau brașoveană a majorității realizatorilor periodicului românesc din Târgu Mureș, Vatra ar fi ajuns să tot întîrzie, ieșind încet dar sigur din circuitul cultural.
    Contribuția secretarului de redacție a fost vitală, a asigurat în condiții materiale deosebit de grele organizarea instituțională și periodicitatea relativ stabilă a publicației, difuzarea acesteia într-o lume în care sistemele tradiționale de organizare și răspândire a presei culturale au fost perturbate, dislocate sau neglijate.

    Că nu exagerez importanța acestui aspect organizatoric, o probează faptul că după pensionare, Kocsis Francisko a fost reangajat, de data asta în calitate de corector, în redacția Vatra, pentru a face probabil aceiași muncă ca mai înainte.
    Faptul că în România Restaurației capitalismului acultural, o excelentă revistă de cultură în limba română, care apare la Târgu Mureș, pentru toată țara și chiar pentru străinătate, își datorează stabilitatea, ba poate chiar supraviețuirea, alături de calitatea certă a colaborărilor, efortului și dăruirii dezinteresate a unui scriitor de limbă română cu nume maghiar și cultură bilingvă, va trebui consemnat pentru viitorime. 
    Prin Kocsis Francisko, Vatra a inaugurat singura rubrică de revista revistelor culturale maghiare, în limba română, sub titlul simpatic Ce scriu ungurii. Prin traducerile lui Kocsis Francisko, din care a ieșit o memorabilă antologie, s-a continuat sistematic efortul de menținere a contactului dintre comunitățile culturale ale Ardealului, în linia spirituală inaugurată de către vechea redacție, a fondatorilor.
    La cei 60 de ani împliniți, Îi urez prietenului mai tânăr, colegului, poetului și traducătorului Kocsis Francisko, o viață lungă, să-și poată vedea mari nepoții, ca să le transmită spiritul acțiunii sale de-o viață, în numele păcii, colabărării, tenacității și prieteniei. 
    Dan Culcer
    Scris de asymetria on Saturday, January 17 @ 21:01:43 CET (62 citiri)
    Citeste mai mult... | 57651 bytes in plus | Dialoguri | Scor: 0

    Limba dulce Proza: Ion Nete. Sa fie MÂINE !

     Mitrodor, așteaptă să se întâmple ceva, ispitit de vechea lui presimțire că a venit pe lume cu misiune aparte. Își încordează auzul, cât poate, fără a izbuti să deslușească nici măcar o frântură clară din deșirarea vorbelor șoptite și fiori, înfierbântați de neliniște îi cutreieră corpul, din cap până în tălpile picioarelor. Cea mai mare temere i-o dă gândul că, fără să bage de seama, oploșirea în sala de așteptare a gării fără nume, se brodise tocmai când avea loc tăinuita întrunirea a necunoscuților pe care îi ținea aproape speranță, că, laolaltă, ar mai putea supraviețui o vreme.  
    Scris de asymetria on Tuesday, January 13 @ 16:03:14 CET (88 citiri)
    Citeste mai mult... | 33580 bytes in plus | Proza | Scor: 0

    Lecturi critice Note de lectura: Nicolas Trifon. Karpathia de Mathias Menegoz


    Intrigué par le titre, un mot nouveau qui sonne assez étrange en français, un peu désuet, puisqu’il renvoie à l’ancienne orthographe des Carpates, Carpathes ou encore Karpathes, mais qui passe bien en fin de compte, j’ai plongé dans la lecture de Karpathia de Mathias Menegoz sans trop savoir au départ si j’irai bien loin. 696 pages c’est beaucoup pour quelqu’un qui ne lit plus que très rarement des romans et qui était engagé sur plusieurs fronts en matière de lecture et écriture en ce moment. A ma grande surprise, je l’ai lu d’un bout à l’autre avec un plaisir tout particulier parce que du même ordre que celui que je devais éprouver vers l’âge de 12-13 ans en lisant Walter Scott ou encore Alexandre Dumas. 
    En effet, Karpathiac’est du Dumas, mais écrit en ce début du XXIe siècle, sur un ton très XXIe siècle soucieux d’éviter toute remarque ou dérive frôlant ce qui peut faire figure de politiquement incorrect à l’égard des femmes, des pauvres, des minorités, etc., ce qui ne manque d’accentuer le décalage avec le contexte très XIXe siècle dans lequel se déroule le périple du personnage central du roman, un jeune noble hongrois, ancien officier de l’empereur, le comte Korvanyi. Héritier d’un vaste domaine, ce dernier quitte Vienne pour se rendre sur ses terres, à la périphérie d’un Empire en pleine mutation, quelque part en Transylvanie. Une fresque historique, un roman d’aventures, paru dans une maison d’édition réputée surtout pour ses performances en matière d’autofiction et qui compte parmi ses auteurs Emmanuel Carrère et Marie Darrieussecq ou, pour ce qui est des Roumains cette année, Dumitru Tsepeneag et Mircea Cărtărescu.(lire la suite)
    Scris de asymetria on Saturday, January 03 @ 14:40:34 CET (178 citiri)
    Citeste mai mult... | 11070 bytes in plus | Note de lectura | Scor: 0

    Biblioteca Babel Proza: S.Y. Agnon. ÎN FLOAREA VÂRSTEI

    Introducere Această nuvelă, de clar caracter psihologic, pune o serie de probleme, pe care voi încerca să le lămuresc parțial, după puterile mele.Mai întâi, vremea desfășurării acțiunii. Tatăl lui Lea îl amintește, în discuția lui cu Akavia Mazal, pe „Malbim, fie‑i amintirea binecuvântată”. MaLbIM (Meir Leibuș ben Ihiel Michal) rabin renumit din sec. XIX (o vreme rabin șef la București), a decedat în toamna lui 1879, și întrucât discuția susmenționată are loc vara (Akavia Mazal fiind pe atunci student în vacanță), prima dată când o asemenea observație ar fi putut fi făcută este vara lui 1880.După moartea lui Lea, Mince – prietena ei și a lui lui Tirța, fiica acesteia – îi dezvăluie fiicei că Akavia Mazal se află în orășel de șaptesprezece ani – și întrucât dezvăluirea aceasta are loc un an după deces, aceasta înseamnă că cea mai timpurie dată la care ar fi putut fi făcută afirmația „În floarea vârstei a murit mama” este 1896.Dar cea mai târzie?… La moartea mamei sale, Tirța avea 13 ani (14 la un an după aceea). Ea continuă să învețe la liceu până la 16 ani, după aceea trece la seminarul pedagogic, pentru vreo doi ani; dar nu termină anul al doilea, pentru că se îmbolnăvește de pneumonie, se zbate o vreme între viață și moarte, se însănătoșește, se căsătorește, rămâne însărcinată, trece printr‑o criză sufletească gravă, și mai apoi își revine, pare‑se după naștere.La acestea trebuie să adăugăm romanul „O povestire simplă”, în care perechea Tirța‑Akavia (și copilul lor) apar ca personaje episodice. Fără a intra aici în acțiunea acelui roman, și acolo se petrec fapte lungi și încurcate, dar nicăieri atmosfera idilică nu e tulburată de marea criză – primul război mondial. De aceea, putem spune că moartea mamei lui Tirța ar fi putut avea loc, cel mai târziu, în 1904.Mai puțin vizibilă în traducere, dar cu toate acestea extrem de importantă, este limba folosită de scriitor. Asemenea lui Sadoveanu, Agnon face uz de o limbă reconstruită, din toate straturile limbii, ceea ce presupune, în cazul limbii ebraice, un registru lingvistic imens, de peste trei mii de ani. În majoritatea cazurilor, preponderența o are limba rabinică; nuvela aceasta e una dintre puținele excepții, în care limba biblică prevalează. Explicația „realistă” la aceasta este în faptul că naratoarea e o fată, care, după convențiile epocii, n‑a făcut studii talmudice, ci doar a învățat ebraica biblică cu profesorul particular (pedant) Segal. Oricum, aceasta implică și ceva limbă rabinică, deoarece el o învață și Midrash (exegeză homiletică, folclor rabinic, cărți de predici).Numele personajelor sunt semnificative. Personajul principal, naratoarea, e numită Tirța (Voica – eu îi spun Târtița), unea dintre cele cinci fiice ale lui Zelofhad (Se teme de umbra lui), care au cerut – și au primit – drepturi egale cu bărbații la moștenire (Num. XXVII); dar împreună cu aceasta, le‑au fost impuse limitări în alegerea soților (Num. XXXVI).Soțul ei cu anasâna (curtezanul mamei ei din dragoste) e Akavia Mazal (transcripție aproximativă, dar, ca și în celelalte cazuri, nu există vreo transcripție bună; un sens posibil este – I‑a’ncurcat Dzeunorocul). El amintește de fariseul Akavia ben Mahallalel, dintre Părinții Sinagogii. În privința numelui Mazal (noroc), neobișnuit printre evreii europeni, acesta ar putea să facă aluzie la Wolf Aloys Meisel, rabin reformat din sec. XIX, cu anumite asemănări biografice (tată botezat și mamă care și‑a păstrat credința).Amorezul respins al lui Tirța se numește Landa, pentru că are pământ – fiul arendașului.Tatăl lui Tirța se numește Mintz – ban pe idiș, pentru că e negustor (de leguminoase); dar nu e vorba de o definiție stereotipă, căci avem de‑a face cu un om sensibil, cult, iubitor.Soția sa, Lea, o amintește pe biblica Lia (Obosita, bolnavă de ochi); această Lea e bolnavă de inimă, și nu se tratează, practic sinucigându‑se din cauza unei iubiri ratate.Soțul lui Mince, și el afacerist, e numit Gottlieb – nume fără îndoială batjocoritor: Dumnezeu îl iubește dar soția lui nu. (Alt nume batjocoritor, și asemănător, e pețitorul Gotteskind).Și acum ajungem la un personaj extrem de important, prietena din tinerețe a lui Lea, anume Mince. E vorba de un diminutiv al numelui Mina, raspândit printre evreicele est‑europene, și care vine din germanul Minne – dragoste. Dar Mince e o formă macaronică (cuvânt german cu sufix idiș de origine slavă), și indică o dragoste urâtă.Acum va trebui să căutăm cauza comportării lui Mince. După moartea prietenei sale Lea, ea îi manipulează fiica minoră, și o face pe aceasta să‑l oblige pe curtezanul mamei ei din tinerețe s‑o ia în căsătorie! Mulți s‑au străduit să găsească cauza acestei comportări nedemne, și au bănuit‑o pe Mince că încearcă să se răzbune josnic pe prietena ei, care-i fusese rivală.După părerea mea, în tinerețe nu fusese vorba de vreo rivalitate, ci de un triunghi, Akavia Mazal, Mince și Lea. Dar mai apoi, cele două fete au fost căsătorite de părinții lor, cum se obișnuia, cu afaceriști – Akavia Mazal, student neterminat la umanioare, părea un vântură‑vânt nedorit, mai ales că era urmaș de botezați (și, oricum, nu putea să se căsătorească cu ambele). Akavia Mazal a fost lovit de aceste manopere și nu s‑a căsătorit, dar a rămas în orășel și s‑a îmburghezit, lucrând mai întâi ca profesor la seminarul pedagogic, iar mai apoi ca cercetător al istoriei evreilor (publicarea studiului său ne este făcută cunoscută în romanul „O povestire simplă”). Triunghiul nu mai este pentru el; dar pentru satisfacerea necesităților imediate, el o preferă pe Mince, căsătorită fără dragoste cu un afacerist care lipsește mult de acasă, și fără copii care să‑i reclame atenția.De aceea e Lea atât de nenorocită: pentru că Akavia Mazal a trădat‑o. Ei i‑a scris versuri – pe când lui Mince doar i‑a încredințat memoriile (ca să le copieze) – dar pe Mince o frecventează, și pe ea nu. De aceea se sinucide Lea practic, netratându‑se; și de aceea, înainte de moarte, arde poeziile mincinoase pe care i le scrisese Akavia Mazal.Însă după moartea lui Lea, se creează o situație nouă. Și Mince e interesată de refacerea triunghiului; iar acum o are la dispoziție pe fiica lui Lea, foarte asemănătoare cu mama ei, și inocentă care poate fi manipulată. Mince o manipulează pe Tirța, și‑i dirijează puternica voință în direcția dorită de ea. Prin șantaj psihologic, Tirța reușește să‑l oblige pe cel ce fusese curtezanul mamei sale să se căsătorească cu ea.Dar succesul acesta al lui Mince reprezintă și cel mai mare eșec pentru ea: Akavia Mazal continuă să se dezintereseze de triunghiuri erotice, și având acum o soție tânără, se ocupă de ea și nu mai e interesat de Mince.De aici și posibilul mesaj al nuvelei. Părinții lui Lea, căsătorind‑o împotriva voinței sale cu un afacerist (fin și iubitor), au greșit; dar au fost bine intenționați. Tirța (Voica) aparține altei generații, ea respinge cu dispreț asemenea manopere, și luptă (eroic‑quijotesc) împotriva a tot ce i se pare o încercare de a‑i impune un soț. Dar, lipsită de apărarea societății tradiționale, ea cade ușor în mrejele unei „tanti” manipulative, și, sugestionată de aceasta, respinge avansurile unui tânăr de vârsta ei, de care fără îndoială e bine impresionată, și impune căsătoria unui bărbat de vârsta tatălui .ei, care nu e interesat de ea, și care fusese amorezul mamei ei.Pentru a încheia, sensul numelui câinelui lui Mince: Strâmbu. Strâmbul nu poate fi îndereptat (Ecl. I  gusturile perverse ale stăpânei lui.15). De remarcat că acest câine e mângâiat intotdeauna pe piele, adică n‑are blană –aluzie la gusturile perverse ale stăpânei lui
    Scris de asymetria on Tuesday, December 23 @ 21:25:06 CET (168 citiri)
    Citeste mai mult... | 74595 bytes in plus | Proza | Scor: 0

    Limba dulce Poeme: Sabina Ivascu. Elegii regasite

    Sabina Ivașcu revine, după un drum lung, cu multe răspântii, la elegiile îndepărtate dar nu uitate ale începutului. Să-i urăm regăsirea acestui ton și ritm prin care dădea semn poeta? Sau poate pe noile cărări și drumeaguri, se află în așteptare o altă nouă poezie.
    Scris de asymetria on Tuesday, December 23 @ 21:09:55 CET (147 citiri)
    Citeste mai mult... | 8180 bytes in plus | Poeme | Scor: 0

    PHP-Nuke Publicitate: Dan C. Mihailescu despre Unde e Aromânia ? de Nicolas Trifon

    La Gaudeamus, tîrg de carte frecventat, criticul Dan C. Mihăilescu a prezentat cartea colaboratorului noastu Nicola Trifon. Reproducem cuvintele pronunțate cu această ocazie de Vasie Ernu, Enache Tușa, Dan C. Mihăilescu.
    Scris de asymetria on Tuesday, December 23 @ 20:36:25 CET (177 citiri)
    Citeste mai mult... | 5641 bytes in plus | Publicitate | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda URSACHE. Noi vrem Cuvînt sau alte feluri de cenzura (I)

    E în trend să-i preamărești pe non-eroi ca Luca Laszlo, „chinuit” de Dej în închisoare (cu regim special!), ori pe „oratoarea” Pauker; pe Valter Roman, pentru ideea și ea în trend: înființarea statului independent Transylvania (în ortografia Gherman, cu y), în loc să-i slăvim pe eroi in aeternum. Tendința, în spiritul timpului, pare a fi de a-i uita pe martiri; mai rău, de a nega episoadele de martiriu ale istoriei românilor. Măcar, dacă nu de la evrei, să învățăm de la unguri: pe bulevardul Andrassy, sunt expuse fotografiile tinerilor uciși în ’56. întrebarea „cine-a tras în noi, după 22?” a rămas fără răspuns. Ungurii știu cine a tras, atunci, de pe clădirea Poliției Secrete; noi nu știm cine a tras din sediul Securității, fostul palat „Curentul” al singurului gazetar român condamnat la moarte în contumacie, Pamfil Șeicaru. Iar elitarzii de la „22” au preluat un interviu (de disculpare), din „Ziarul de Iași”, cu un Șef al Securității locale, că altceva n-au găsit ce să preia.
    Scris de asymetria on Friday, November 07 @ 18:24:18 CET (366 citiri)
    Citeste mai mult... | 14561 bytes in plus | In epicentru | Scor: 5

    Memoria In epicentru: Magda URSACHE. Onestitate si malonestitate editoriala

    După războiul komintern contra cărții (ca dușman al poporului muncitor) și culturii române, a venit și al doilea război, postsocialist: s-a început cu privatizarea editurilor și tipografiilor, cu biblioteci arse, închise, desființate, lichidate. în proletcultură, bibliotecile și librăriile erau golite de clasici, după plan; acum, clasicii au căzut în dizgrație, ca să se facă loc te miri cui și de ce.
    Scris de asymetria on Friday, November 07 @ 18:09:19 CET (366 citiri)
    Citeste mai mult... | 15230 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

    Historia oculta Restituiri: Marin Ifrim Buzau. Tainele desfasurarii Colocviului de literatura din 1982


    MEMORIALUL TĂCERII
    După mai bine de trei decenii, tainele desfășurării Colocviului de literatură din anul 1982 - desfășurat la Buzău -, încă sunt ferecate în mintea unora dintre participanți. Dacă, prin alte orașe, despre desfășurarea anchetelor Securității, după Colocviu, s-a scris și s-a discutat suficient, sau măcar cât să se facă un pic de lumină, participanții buzoieni la acea întrunire sunt, din păcate, campioni ai tăcerii. 
    Scris de asymetria on Friday, November 07 @ 15:38:45 CET (451 citiri)
    Citeste mai mult... | 45869 bytes in plus | Restituiri | Scor: 4.75

    Distribuitor de afise Anunturi: Unde e Aromânia ? de Nicolas Trifon, la Editura Cartier

    întrebarea Unde e Aromânia ? sună mai degrabă ca o provocare. Totuși, pentru autorul acestei cărți, răspunsul e oarecum firesc : Aromânia e acolo unde au trăit, trăiesc și vor trăi aromâni în carne și oase, care doresc să-și cultive diferențele și limba, să-și împărtășească experiențele comune și să le transmită mai departe, să facă planuri pentru viitor. 
    Scris de asymetria on Friday, November 07 @ 11:52:38 CET (336 citiri)
    Citeste mai mult... | 3378 bytes in plus | Anunturi | Scor: 5

    Biblioteca Babel Proza: S.Y. Agnon. Cartea Faptelor. La tata acasa


    S.Y. Agnon. Cartea Faptelor. La tata acasǎ
    Traducere din ebraicǎ : Yossef Abraham

    Scris de asymetria on Wednesday, October 15 @ 12:01:47 CEST (534 citiri)
    Citeste mai mult... | 7725 bytes in plus | Proza | Scor: 5

    Distribuitor de afise Poeme: Ioan Vasiu. Poeme urmate de un cv.

    Ioan Vasiu s-a născut la data de 4 ianuarie 1949, în comuna Periam din județul Timiș, fiind al treilea copil al familiei Victor și Valeria Vasiu.
    Școala generală și liceul le-a urmat și absolvit în comuna natală și din acea perioadă datează și primele încercări literare , unele dintre poeziile sale fiind adeseori afișate la gazeta de perete a instituției de învățământ sau recitate la serbările organizate de școală. Pentru că nu a reușit la examenul de admitere la Facultatea de Filologie din Baia Mare, în vara anului 1967, când a terminat liceul, a fost încorporat în armată, în luna februarie a anului 1968.
    Scris de asymetria on Monday, September 29 @ 15:45:15 CEST (619 citiri)
    Citeste mai mult... | 18386 bytes in plus | Poeme | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda URSACHE. Din gradina lui Dumnezeu-Popescu

    Mă simt obligată să reintru – nu-i chip altfel, cîtă vreme dezorientarea continuă – în cursa cu obstacole, ceea ce înseamnă, după mine, luare de poziție contra publiciștilor (intelectuali și mai puțin intelectuali sau mai mult sau mai puțin publici), eseiștilor, istoricilor, filosofilor cu atitudine simpatetică față de comunism. Iată-i gata să-i resusciteze, prin respirație gură la gură, ideologia. Și sunt de toate vîrstele și calibrele: vechi agitpropi kominterniști, tovarăși de steag socialist, fiii celor dintîi, tineri pe care căderea dictaturii i-a prins cînd aveau paișpe-cinșpe ani, unii chiar mai cruzi, abia deveniți „șoimi ai patriei” sau nenăscuți în fostul regim. Roboții mari ai Puterii, dar și roboțeii păstrînd sechelele programului comunist: antimemorie, antireligie, antitradiție, privesc cu înțelegere multă utopia comunistă, ca să nu-i spun cea mai mare minciună istorică. 
    Scris de asymetria on Wednesday, September 24 @ 19:24:49 CEST (700 citiri)
    Citeste mai mult... | 15757 bytes in plus | In epicentru | Scor: 5

    Lecturi critice Poeme: Andrei Mocuta: Katalán versek / Poeme catalane

    Poetul și prietenul Cseke Gábor este un cititor atent și un excelent traducător de poezie din română în maghiară. Astfel se face că scrisul lui Andrei Mocuța: din ciclul Poeme catalane/Katalán versek, recent publicate în Asymetria devine accesibil lectorului maghiar grație intervenției decisive a mediatorului.
     Despre opera și activitatea traducătorului se scrie în Wikipedia.
    Scris de asymetria on Saturday, September 20 @ 13:50:11 CEST (701 citiri)
    Citeste mai mult... | 32958 bytes in plus | Poeme | Scor: 0

    Memoria Eseuri: Ion Nete. Un întelept, dintre-aceia


    Cu fiecare rând citit sau recitit din scrierile lui Mihai Sin, simt mai convingător că, prin dispariția autorului, am mai bifat, pierderea sau risipirea, în nepăsare, a încă unui înțelept, de nu inclus între’acei…, stăpânind peste vreo limbă, ca să-l parafrazez pe Eminescu, sigur, însă, cu mintea însorită de harul menit a ne deschide calea împăcării cu Dumnezeu, tot ne plângem că și-a întors, demultișor, fața de la noi, baremi, o scurtă trezire, prin scuturarea somnolenței de pe ochi, (poate, poate, sporesc pulsațiile îndemnului în care opintim, zadarnic, intonând un imn ce, mai mult apasă mai, în loc să ne facă inimile să tresalte, de parcă ar fi fost ales, dinadins, să semnaleze golul în care ar trebui să se afle speranța care să ne anime)…

    Nota: Pe marginea romanului Ispita izbăvirii de Mihai Sin, apărut postum la Editura Nemira, 2014
    Scris de asymetria on Tuesday, September 09 @ 14:40:10 CEST (783 citiri)
    Citeste mai mult... | 11060 bytes in plus | Eseuri | Scor: 5


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Regionalizarea sau dezmebrarea. Este acceptabilã pentru români aceastã propunere




    Rezultate | Chestionar

    Voturi 0

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 2.10 Seconds