|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 86 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
Restituiri: Nicolas Trifon. A Trieste, sur les traces des Cici, Istroroumains et autres VlasA Trieste, sur les traces des Cici, Istroroumains et autres Vlassi par Nicolas Trifon Peu nombreux, quelques milliers à la fin du XIXe siècle, les Istroroumains ne sont plus que quelques centaines aujourd’hui dont une partie seulement parlent encore leur langue, de plus en plus mélangée au croate dans le champ lexical. L’accélération de l’exode rural et l’émigration à outrance, surtout vers les Etats-Unis, semblent la principale cause de ce phénomène. Leur présence dans la Ciceria - pour reprendre le mot utilisé par les Italiens pour désigner la région particulièrement aride où ils habitent encore de nos jours - est signalée dès le lendemain des grandes épidémies de peste qui ont frappée l’Istrie au XVe siècle. Nota: Versiunea română a acestui text a apărut aici : http://dilemaveche.ro/sectiune/la-zi-in-cultura/articol/trieste-de-vorba-cu-un-cicio-suta-la-suta |
|
Scris de asymetria on Tuesday, April 04 @ 11:01:24 CEST (354 citiri) Citeste mai mult... | 13901 bytes in plus | Restituiri | Scor: 0 |
Proza: Dan Culcer. Batrâna care nu mai voia sa moaraSania începu să suie pe lângă livada cea mare, trecu în câmp pe un drum care nu se vedea aproape de Ioc sub stratul gros de zăpadă. Era amiază pIină, zăpada ardea alb și rece ca o cămașă de mire mort, scârțâia sub tălpicile de lemn, aspru și ascuțit, de ger. Dealurile sunt golașe în aceste ținuturi, vântul spulberă zăpada pe alocuri și rămân pete mari de pământ galben tumefiat și înghețat. Cândva dealurile și colinele erau acoperite de viță de vie, oamenii făceau vin bun care se vindea bine prin negustorii armeni de la Gherla. Dar, după război, planificatorii și centralizatorii au decis să transforme dealurile cu vii în pășuni pentru oi. Iar oile năvălitoare au tăiat, cu negrele și ascuțitele lor copite, stratul protector al ierburilor în felii lungi despărțite de văiuguri, pe care apele ploilor se prăbușeau spre vale ducând cu ele pământul ierbos, carapace protectoare și fecundă, și dezgolind depunerile de argilă ale fostului fund de mare. |
|
Scris de asymetria on Friday, March 24 @ 19:42:48 CET (399 citiri) Citeste mai mult... | 15250 bytes in plus | Proza | Scor: 0 |
|
Polemici: Prof. univ. dr. Viorica Moisuc Istoria nu este 'o poveste'! (3) Nu sunt simpatizanta „teoriei conspirației" pe care o consider sinonimă - mai mult sau mai puțin - cu pasarea propriei lipse de acțiune și pasivismului în fața răului pe seama unor factori externi. Dar, ofensiva contra culturii românilor, scăderea dramatică a nivelului de cunoștințe elementare de istorie, de literatură, a românilor, în special a tineretului trecut dincolo de bacalaureat, îmbibarea cu obstinație a creierelor tinere cu o subcultură crasă difuzată prin toate mijloacele moderne existente azi, cultivarea cu aceeași obstinație a prostului gust, pervertirea artei adevărate prin invazia unor făcături venite de aiurea, te duce, vrând-nevrând la gândul că se vrea dezarmarea morală a poporului român, spolierea lui de valorile naționale autentice , anihilarea spiritului național-patriotic și aducerea lui în stadiul în care să accepte fără crâcnire ceea ce i se „oferă" prin mijloace dirijate. Viorica Moisiuc |
|
Scris de asymetria on Wednesday, March 22 @ 19:48:13 CET (406 citiri) Citeste mai mult... | 13624 bytes in plus | Polemici | Scor: 0 |
|
Polemici: Prof. univ. dr. Viorica Moisuc.'Carte de vizita' O carte te atrage fie prin numele autorului ei - specialist cunoscut și apreciat în domeniul de interes urmărit, fie prin titlul ei , care-ți stârnește curiozitatea. Cartea cu titlul de mai sus mi-a stârnit nedumerirea. După câte știu, nu există două sau mai multe istorii ale indiferent cărui eveniment sau fenomen istoric; nici în cazul de față nu pot exista mai multe istorii ale unei perioade aparte din Istoria Românilor, perioadă relativ scurtă dar care cuprinde momente ce ridică multe semne de întrebare, probleme controversate, păreri contradictorii. În anii care s-au scurs de la momentul în care România a fost oferită U.R.S.S.-ului , în vremea celui de-Al Doilea Război Mondial, prin înțelegerile dintre Aliați, și momentul decembrie '89, s-au petrecut modificări radicale în viața societății românești, având consecințe profunde pe toate planurile. Fără îndoială, cunoașterea în toată complexitatea ei, a evoluției acestor modificări, deslușirea fenomenelor și a evenimentelor petrecute într-o jumătate de secol, reprezintă o încercare temerară pentru oricine. Aș vrea însă să subliniez din capul locului că aici nu poate fi vorba de analizarea, chiar și pe baza unei cercetări multilaterale riguroase, doar a unei jumătați de secol, ci de cunoașterea, în ansamblu, a istoriei Românilor, a contextului internațional în care ea s-a desfășurat, a factorilor care au avut o înrâurire mai mare sau mai mică asupra evenimentelor, a relației cauză-efect care a acționat într-un moment sau altul. Așadar, o misiune extrem de dificilă, căreia, desigur, autorii și-au propus să-i reziste și s-o ducă la bun sfârșit. Și, pentru că spre regretul meu, numele majorității autorilor îmi era complet necunoscut, am încercat să aflu, din surse publicate, deci accesibile, cine sunt ei și ce au în lada lor de zestre științifică. Nota: Prof. univ. dr. Viorica Moisiuc - Istoria nu este „o poveste”! (2)
|
|
Scris de asymetria on Monday, March 20 @ 10:25:06 CET (428 citiri) Citeste mai mult... | 29021 bytes in plus | Polemici | Scor: 0 |
|
Istorie recenta: Istoria nu este 'o poveste' (1) de Prof. univ. dr. Viorica Moisiuc Istoria nu este „o poveste”! (1) Prof. univ. dr. Viorica Moisuc Joi, 16 Martie 2017 20:21 Comunismul este „epoca despotismului fără limite, a terorii sângeroase, a dezastrelor economice, unul mai cumplit decât altul, a celui mai pustiitor dintre războaiele pe care le-a cunoscut omenirea și a unei reacțiuni ideologice fără precedent în istorie". (Svetlana Alliluyeva, fiica lui Stalin) Domnul Adrian Cioroianu, prof. univ. dr. la Facultatea de Istorie a Universității din București, actualmente și ambasador al României la U.N.E.S.C.O., pupil al doamnei Zoe Petre de pe vremea Pieții Universității, cu doctoratul în istorie început în Canada (unde a studiat „cultul lui Nicolae Ceușescu" în circumstanțele unei substanțiale burse de studii) și terminat la București sub competenta îndrumare a prof. univ.dr. Lucian Boia (directorul Centrului de Istorie a Imaginarului), se apleca săptămânal asupra istoriei românilor și, vreme de cinci minute, la postul TVR 2, se referea la unele episoade considerate de domnia-sa ca fiind de interes public, încheindu-și permanent expunerea cu zicere: „nu uitați că istoria este cea mai frumoasă poveste!". Nota: Sursa : http://art-emis.ro/analize/4081-istoria-nu-este-o-poveste-1.html Comentarii polemice la Adrian Cioroianu, Istoria este o poveste și nimic altceva. http://www.bookaholic.ro/adrian-cioroianu-istoria-este-o-poveste-si-nimic-altceva.html |
|
Scris de asymetria on Monday, March 20 @ 09:24:25 CET (430 citiri) Citeste mai mult... | 17422 bytes in plus | Istorie recenta | Scor: 0 |
|
In epicentru: Magda URSACHE. Arta neobositului pagubas. Tetralogia lui N. Gheran Magda URSACHE Arta neobositului păgubaș „Județul de Apoi să nu-l aștepți, frățioare, Ascultă la betranul Kant: Ia-l pe securicomunist de semnificant Și-l dă pe râzătoare”. Luca Pițu Citiți tetralogia lui Niculae Gheran. Vă asigur că cititul nu dăunează decât „lătrăilor ideologici” vechi și noi. Magda URSACHE |
|
Scris de asymetria on Saturday, March 18 @ 13:43:48 CET (453 citiri) Citeste mai mult... | 19722 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0 |
|
Eseuri: Ovidiu Bufnilã. Trilogia Vãluririi Ce ar fi Vălurirea? Doar înfășurarea unui text, abstragerea lui într-o propoziție finală, un act textual ultim rămas, dăruit, uitat, livrat lumii spre interpretare?! Să se reducă existența umană doar la lectura acestui tulburător text înfășurat, ascuns în volutele spațio-temporale?! Căci fie furnică, fie filozof, înjghebările organice în care pâlpâie o scânteie spirituală nu par a avea ca fundamentală îngurgitarea unor porțiuni de spațiu, mici îngrămădiri de molecule sau celule palpitând sub varii forme colorate viu, atrăgător. Masticația nu pare a fi sensul ultim, deșertăciunea deșertăciunilor. |
|
Scris de asymetria on Sunday, March 12 @ 23:00:00 CET (503 citiri) Citeste mai mult... | 32995 bytes in plus | Eseuri | Scor: 0 |
|
Proza: Dan Culcer. Discurs despre memorie Prezența prietenului meu s-a aburit ca o oglindă într-o baie supra-încălzită. Voiam să mă eliberez, să mă spăl de acea multitudine de senzații care mă ocrotesc de viață, care mă izolează cu firele lor lipicioase, de păianjen care-și ține prada, de o percepere directă a obiectelor. Și n-am reușit să rămân curat, să pot reconstitui totul în puritate, memoria trădătoare a înmormântat, în adâncurile creierului, atmosfera concretă, înlănțuire de evenimente care formează singurul adevăr. Restul nu e decât înșelătorie, combinare arbitrară de date, senzații și experiențe pe care le-am trăit în alte condiții, în alte locuri, cu alte persoane decât acelea care au participat direct la această întâmplare. |
|
Scris de asymetria on Sunday, March 12 @ 19:08:23 CET (487 citiri) Citeste mai mult... | 28830 bytes in plus | Proza | Scor: 0 |
|
Eseuri: ION LAZU : Miorita - o ipotezã de lucru Preambul. În aceste comentarii voi încerca să mă păstrez în marginile textului pe care acum un secol și jumătate bardul de la Mircești l-a făcut cunoscut, în împrejurări asupra cărora nu are rost să stărui acum. Deci, fără a ignora un singur moment importanța excepțională pe care trebuie să o fi avut în modelarea sufletului popular cele vreo mie de variante prelucrate în creuzetul carpatin, îmi voi concentra atenția în exclusivitate asupra variantei Alecsandri, pentru bunul motiv că abia aceasta a căpătat statutul de capodoperă recunoscută în lumea culturală românească modernă și a fost considerată de străinătate drept o emblemă a românismului. Dacă este un fapt incontestabil că în ultimul secol au trăit mai mulți savanți decât în tot restul istoriei omenirii de până la 1900, presupun că nu ar fi hazardat să afirm că varianta Alecsandri a avut din 1965 încoace o audiență mai largă decât toate variantele ce au circulat în mileniul anterior. Mă voi referi deci în mod strict la textul în cauză, considerat ca un tot unitar și de sine stătător. Nu voi angaja o discuție în contradictoriu cu niciunul dintre exegeții care s-au exercitat în chestiune, pentru bunul motiv că interpretarea personală pornește de la alte premize, total diferite de cele admise îndeobște, și care, oficializate în manualele școlare, au reușit să facă din minunata baladă nimic mai mult decât un decalog al resemnării, fatalismului, defetismului etc etc. Nu mai trebuie să subliniez că aceste interpretări distorsionează/trădează spiritul capodoperei, nici faptul că ele sunt contraproductive în plan formativ privind noile generații și au un impact nedorit asupra străinilor ce se interesează de fenomenul românesc. Mai adaug în preambul doar faptul că interpretarea pe care o propun nu este o revelație de ultimă oră a subsemnatului, ci este cheia în care am citit dintotdeauna Miorița ; așa și nu altcum am perceput mesajul baladei încă de la prima lectură – și de fiecare dată am fost intrigat că exegeții rămân orbi și surzi la nenumăratele semnalizări de dincolo de aparența textului. La prima vedere. |
|
Scris de asymetria on Sunday, March 05 @ 13:18:49 CET (491 citiri) Citeste mai mult... | 48891 bytes in plus | Eseuri | Scor: 0 |
|
Editoriale: Magda Ursache. "A nu mai fi român?" „[...] numai viețuitorii în Ființă vor continua a fi” „Românii nu mai sunt nimica, pentru că au renunțat la a fi.” Vintilă Horia în „Stindardul românilor”, 25-26 aprilie, 1989 Am adăugat semnul întrebării la titlul articolului-pamflet al lui Mircea Eliade, din Oceanografie (1934), potrivit – cred - pentru un text care vrea să pună multe puncte pe i, riscând să fiu etichetată „mătușă patriotică” (sintagma lui Andrei Pleșu). Pare că istoria își trage din nou secvențele la xerox, privind ceea ce Dan Culcer numește lepădarea de sine. Așa cum se văd lucrurile, la originea globalizării stă internaționalismul proletar. Ca babă anticomunistă ce mă aflu, știu bine că, după „eliberare”, în perioada Dej-Pauker, ca să fii „pe linie”, trebuia să te declari: „Nu sunt român, sunt comunist internaționalist”, proletarii fiind transetnici. Lucrețiu Pătrășcanu a apărut în Tribunalul poporului, la proces, fără un picior, amputat după tortură cruntă și a fost ucis intra muros, pentru că s-a vrut întâi român și apoi comunist. În memoriile Lenei Constante, Evadarea tăcută. 3000 de zile în închisorile din România (Ed. Humanitas, 1922), autoarea l-a întrebat pe generalul Anton Marin de ce a fost pușcărizat. Și aviatorul, erou de război, i-a răspuns: „De ce? Fiindcă sunt român! Chiar numai pentru asta.” |
|
Scris de asymetria on Friday, March 03 @ 11:21:23 CET (516 citiri) Citeste mai mult... | 26794 bytes in plus | Editoriale | Scor: 0 |
|
Restituiri: Mircea ELIADE. NE PLUS ETRE ROUMAIN ! (A nu mai fi român) Moda lepădării de sine se manifestă recurent. În toate epocile istoriei românilor. A devenit «virală» după 1945, s-a stîmpărat din 1964 până prin 1980, a bântuit în vremea grea a crizei ceaușiste, mai ales printre emigranți, s-a calmat când românii s-au trezit revoluționari și a reapărut când propaganda globalizării, neocolonială, a privatizării obligatorii, însoțind distrugerea țesutului economic al României, a activat acuza "vinei colective" ( toți românii declarați responsabili de o politică care ar fi produs holocaust între 1940 și 1944).E o boală endemică, specifică românității ? Mă îndoiesc, deci exist. Ca român descendent din polonezi, care s-au stabilit pe Tisa înainte de 1600. Sau poate descndent din vlahi locuind pe teritoriul Poloniei actuale, a Ucrainei actuale, care se autoguvernau acum șase secole pe baza legii și tradiției numite « Jus walachicum»(vezi studiile istorucului Dimitrie Mototolescu)Publicarea versiunii franceze a acestui text important mi se părea o datorie, fiindcă va permite eventualilor cittitori francofoni să înțeleagă de ce întâlnesc adesea, nu doar printre intelectualii români, astfel de specimene, de inși care refuză să mai vorbească limba română, ba chiar îți inventează ascendențe care să le motiveze lepădarea. Dan Culcer |
|
Scris de asymetria on Friday, March 03 @ 11:00:05 CET (288 citiri) Citeste mai mult... | 15912 bytes in plus | Restituiri | Scor: 0 |
|
Jurnal: Ion Lazu. Despre ce vorbim? Ion Lazu. Despre ce vorbim? Foarte interesant și binevenit textul d-nei Magda Ursache comentând un pamflet din 1934 al lui Mircea Eliade. (Dl Dan Culcer îl inserează pe-al d-sale blog, tradus în franceză de Alain Parruit). Citisem textul la vremea când a fost retipărit în România, l-am recitit acum, cu viu interes. Se adeverește că ideile importante își păstrează pe deplin valabilitatea în timp. Eliade se adresa ”tinerilor intelectuali și scriitori” care la începutul anilor treizeci cârteau împotriva poporului român, găsindu-i la rigoare toate defectele din lume - nu insist - și dorindu-și să devină orice altceva, numai nu români, conaționali pe care îi copleșeau, mefienți, cu puzderie de reproșuri. |
|
Scris de asymetria on Thursday, March 02 @ 19:22:06 CET (242 citiri) Citeste mai mult... | 12937 bytes in plus | Jurnal | Scor: 0 |
|
Restauratia: Ion Coja. Prostia româneasca si Eugen Simion Eugen Simion nu știu să fi scris o carte despre Eminescu. Sau măcar un capitol despre Eminescu. Ori o pagină, în care să fi spus despre Eminescu ceva ce nu s-a mai spus. A făcut-o la emisiunea comemorativă din 15 ianuarie, la „Jocuri de putere”, când a afirmat că ”Eminescu a fost un democrat”. Prostia asta a spus-o, nu a scris-o, așa că n-o comentăm, ne facem că n-am fost de față! Verba volant! |
|
Scris de asymetria on Monday, January 16 @ 12:39:43 CET (503 citiri) Citeste mai mult... | 5295 bytes in plus | Restauratia | Scor: 0 |
|
Istorie recenta: Radu DRAGAN. Sur le symbole en politique En fait,
l’erreur du Président Johannis et des partis de droite avait été
d’accorder au gouvernement technocrate une légitimité qu’il
n’avait pas. Un tel gouvernement est une formule de transition, il
est censé gérer le pays sans prendre des décisions qui engagent
son avenir, de préparer le terrain au gouvernement légitime sorti
des élections. Il n’a aucune légitimité politique. Cette erreur
a été chèrement payée.
|
|
Scris de asymetria on Sunday, January 15 @ 19:07:54 CET (433 citiri) Citeste mai mult... | 13687 bytes in plus | Istorie recenta | Scor: 0 |
|
Câteva zile ne despart de încheierea președinției lui ibn Hussein Obama, lider din lumea a treia care a condus timp de opt ani cea mai dezvoltată țară din lume. Fiecare poate să-l aprecieze cum vrea – el, desigur, se vede un succes formidabil, alții nepreafiind de acord cu el – dar putem să căutăm anumiți indici obiectivi. Ca orice om (sau neom), președintele ibn Hussein a avut parte de succese și de eșecuri, dar nu întotdeauna așa cum le prezintă el. |
|
Scris de asymetria on Sunday, January 15 @ 18:57:11 CET (437 citiri) Citeste mai mult... | 13402 bytes in plus | Scor: 0 |
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |