Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

· Home
· Arhive
· AvantGo
· Avertizari
· Contul personal
· Conținuturi
· Members_List
· Recommend_Us
· Submit_News
· Surveys
· Top
· Topics

Who's Online

Exista in mod curent, 394 gazda(e) si 42 membri online.

Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

Cautare în labirint




Languages

Select Interface Language:


Lecturi critice Note de lectura: VIANU MURESAN : Autoportret cu Hegel


«Acestei uzine istorice, revoluția marxistă care lucra la foc continuu și care părea o versiune ciudată a spiritului faustic, în ultima idee formulată în teza sa Vasile Gogea i-l contrapune pe Hegel, cel care, asemenea eroului goethean vrea să oprească timpul, să oprească mersul mai departe al acelei istorii, să înghețe într-o formulă metafizică lumea devorată de entuziasmul propriei orbiri.»
Scris de asymetria on Tuesday, August 19 @ 14:15:31 CEST (162 citiri)
(Citeste mai mult... | 13078 bytes in plus | Note de lectura | Scor: 5)

Rezistenta Eseuri: Izabela Vasiliu Scraba. Mircea Ciobanu. Poet la vremea lui Ahab

Poezii incifrate de Mircea (Sandu) Ciobanu și salvatoarea neînțelegere a criticului Marian Popa   Motto: „...era un scriitor de mâna întâia, cu un stil care ne îmbogățea limba, cu moduri de gândire și de viziune care au adus trăsături singulare la vasta, la pasionanta frescă a literaturii românești dinainte de 1944” (N.I. Herescu despre Dan Botta, în rev. „Destin”, Madrid, nr.12/1962).   Intr-un fragment din Praznicul mare (amplu poem încifrat de Mircea Ciobanu, așezat și la începutul Istoriilor (vol. I-VI, 1977-1993) ne pare a fi înfățișată risipirea rodului spiritualității interbelice românești, asemuită cu mormane de struguri lăsați în părăsire după un presupus cataclism. Mustul scurs din grămezile abandonate (asemănate unui imens cadavru desupra căruia plutesc, - precum deasupra locurilor unde au fost îngropate comori -,  „flame spectrale”) ar fi ajuns în ape freatice și de acolo în fântâni si iazuri. Din imensul stârv țâșnesc „păsări cu zbor turbat”. „Ceața de-alcool străveziu” naște legiuni de viermi roșii care ivesc „legiuni muribunde de fluturi” (Mircea Ciobanu, Praznicul mare). Criticul literar Marian Popa, în cel de-al doilea volum al eruditei sale Istorii a literaturii..., nu-i vede înțelesul așa cum l-am decriptat noi  (1). Pentru Marian Popa ar fi vorba de o simplă descriere a unei realități neinteligibile, „prezentată relațional în cheie ermetică”, vol. II, 2001, p.500). Or, tema împărtășirii din rodul spiritualității românești interbelice apare și în Dies irae (http://www.scribd.com/doc/235388665/Mircea-Sandu-Ciobanu-Dies-Irae ), poezie pe care probabil chiar Mircea (/Sandu) Ciobanu i-a sugerat-o profesorului Dan Duțescu s-o traducă în engleză (2). Trecută de autor în ciclul „Suită pentru ieșirea din noapte” (M. Ciobanu, Patimile, Ed. Eminescu, București, 1991, p. 310), desigur din noaptea abrutizării ideologice dinainte de scurta liberalizare a anilor 1968-1969 prin care însuși Mircea (Sandu) Ciobanu a debutat odată cu scriitorii care au supraviețuit exterminării de după gratii sau cu unii dintre interziși (precum C-tin Noica, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Adrian Maniu, Ion Pillat, Alexandru Paleologu, Anton Dumitriu, Mircea Eliade, Vasile Pârvan, N. Iorga, Gh. Brătianu, St. Meteș, Ion Moga, Silviu Dragomir, Ion Nistor, etc., etc., vezi Paul Caravia, Gândirea interzisă. Scrieri cenzurate. Romania 1945-1989, Ed. Enciclopedică, București, 2000) a căror opere reintrau timid în cultura românească după mai bine de două decenii de totală interdicție.
Scris de asymetria on Saturday, August 09 @ 12:43:19 CEST (281 citiri)
(Citeste mai mult... | 31869 bytes in plus | Eseuri | Scor: 0)

Ion Gheorghe. Poetul nepereche


Cu mulți ani în urmă s-a făcut mare caz în lumea literară, nu și în presa literară, unde subiectul fusese cenzurat, de un plagiat, de care fusese acuzat Ion Gheorghe. Acuzatorul, poetul Dorin Tudoran, a demonstrat cu rigoare că era vorba de preluarea fără semnele citării a unor fragmente din traducerea unor texte filosofice chineze ale lui Lao Țzâ. Traducerea era probabil inexactă, având la bază o versiune intermediară din chineză în rusă. Din pricina acestui episod bizar și nelămurit îndeajuns, finalmente din treaptă în treaptă a răzvrătirii, ca vestitul Michael Kolhaas, eroul nuvelei lui Henrik von Kleist, tout proportion gardee, poetul Dorin Tudoran a ajuns să se exileze în SUA și să fie cunoscut mai tinerilor cititori de acum, mai degrabă ca ziarist decât ca poet.
Pentru Ion Gheorghe a însemnat un soi de exil intern, fiindcă gloria literară care i se acordase pînă atunci cu dărnicie de către critica literară, iar într-o perioadă chiar de către oficialități, i-a fost aparent retrasă. 
Dar lectura operei sale poetice, în care episodul cu Lao Țzâ a fost o ciudată și întortocheată buclă temporală, ne lasă să credem că izolarea sa se datorează unui mod ciufut de a fi, consecvenței cu care și-a manifestat orientarea politică levogiră, de care alții, mai slabi de înger, se lepădau în aceiași perioadă, ca și cum ar fi vrut să-și asigure viitorul de pseudorevoluționari cu condicuță, investind într-o poliță de asigurare declarativ nu atât anticomunistă cât mai ales anticeaușistă.
Originea socială a lui Ion Gheorghe explică poate evoluția sa literară, și invers evoluția sa literară este, în parte, determintă de un legat social. Evident, nu aveam de-a face cu vreo legitate a realismului-socialist. Cu vreun determinism mecanic. Dar legătura poate fi făcută și demonstrată.
Inclusiv și mai ales pentru opera sa tardivă, din Elegii politice (1980). Am solicitat unui poet din Buzău, Marin Ifrim, câteva note de lectură, pentru a permite republicarea unor texte antologice. Pro memoria. Ca să nu uităm că alături de cincisutiștii uitațați (Dan Deșliu, Maria Banuș), de «optezeciștii» inegali,  supralicitați global în ultimul timp, dar multă vreme marginalizați, în epoca în care revistele erau dominate de activiști uteciști de tipul Nicolae Dragoș, Corneliu Vadim Tudor, Dan Fruntelată, existau poeți care construiau tenace opere în afara timpului, după ce fuseseră măcinați, până aproape de pierderea ființei, de măselele cățelei Haosului postbelic. Din care s-au desprins puțini și au renăscut doar unii, dând semn că în Dacia Feniks se putea ieși din rând, părând încolonat dar nu încovoiat.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Gheorghe_(poet)

Dan Culcer

Transcrierea unui poem de Ion Gheorghe este urmată de scrisa lui Marin Ifrim, intitulată De la CASA DE BANI A CRITICULUI LITERAR la MASA DE LEMN DE PIATRĂ a POETULUI EPOCAL,

Mutul
Cind ies călușarii beți de jocuri și viziuni
prin semne deșucheate și schime,
Mutul zvonește despre ei că-s nebuni,
și le face loc prin mulțime.

Pocitanie cu fața arsă de mască,
purtîndu-și pe umăr măciuca zeului Priap,
pare că refuzînd să se nască,
a căzut pe lume ca vițelul cu pielea matricei în cap ;
de teama frigului lumii și-a propriilor hăuri,
rîde libidinos și face măscări ;
uitîndu-se prin buricele celor două găuri,
orbecăie-n pînza greșitei născări…

Numele nenumit al zeului uzurptat de la rit
pare că tot ce se petrece sfînt și măreț
n-a scăpat nepîngărit
pe-acest pământ zămislit în dispreț :
batjocoritorul zeu-părinte străbun
al unui popor ce s.-a temut să plîngă,
socotit dușmănos și nebun,
l-au prefăcut în paiață nătîngă ;
lăsat slobod în cumplita cămașă
a rezervației de smintiți
caraghios în batjocura-i lașă,
se trezește cînd și cînd chemat de semnul unor meteoriți ;
zeu pe măsura muritorilor,
leagăn al nemblînzitelor păcate,
batjocorește însăși mireasma florilor,
lăsîndu-se pe vine și dînd vînturi spurcate :
parcă deprins în mârșăviile neostoitei invidii
și-n legile decăzutului rit,
dinspre scoicile ochilor, împuțiți ca niște stridii,
Mutul rîde de lumea care l-a pîngărit…

Preot al unui oracol vorbind în dodii,
căci adevărurile se desfac ;
citește semnul nenorocitei zodii
după lumini și-n vorbe de leac ;
proroc slăvindu-și rapănul, furnicarul de buboaie și gîlci,
propovăduiește-n vînt pedepsele ce s-au pus pe cetate ;
face măscări și tumbe de bîlci,
vestind nenorocirea ce se abate :
menit să-i cheme să le ceară viața
și să-i arunce pe rugul unei lupte,
l-au jugănit de grai – și-atunci paiața
a hohotit cu baierele limbii rupte
de parcă pe-acest pămînt s-a murit în zadar,
moartea însăși părîndu-le glumă :
pe primul dintre ei ce l-ar chema la vreun hotar
îl smulg de pe scară și-l sugrumă ;
de mii de ani-zăbavă ;
nu și-a mai tras nimeni fierul prin sine,
de tot atîta timp nimeni nu și-a mai mușcat inelul cu otravă
de teama numelui ce i s-ar lăsa în rușine.

Marele Mut, zeu arlechin,
c-un ochi rîde, cu celălalt plînge
ca ouăle-n pasăre stau sufletele-n el – ciorchin
de inimi, viță nobilă, scăldată-n sînge ;
înțelept în pragul marilor greșeli,
ci drept în fața multelor nedreptăți
cască țărănește-n fața celei mai cumplite buimăceli,
cu sufletul la luceafărul sfintei lui judecăți ;
bogat de cît i-au smuls jefuitorii,
ci nespurcat în mîndra-i mizerie,
Mutul stă ca pietrele-n apa stricatei istorii,
pe malurile căreia ard focurile – și el nu se sperie ;
muncind un pămînt la răscruce,
pare-o seminție în eternitate,
în jurul căreia un neam vine, altul se duce
și toate-i pun foc la cetate.
Idol pecetluit cu fierul pe vrana gurii,
pierzîndu-și scrierea, însemnează și hîrșîie
Pe lemnul răbojului – ci nu-și greșește augurii
în înțelepciuneia sa de obîrșie…

Marele Mut, mușcîndu-și limba friptă de tăceri,
își răstește animialica încîlceală ;
prevestirile lui în doi peri
se vădesc atinse de piatra filozofală :
mugetul său este-un grai
de multă spunere și nespunere
prin el se-nțeleseră-mpărați și crai
a toate semințiile ce și-au spălat scutecele-n Dunăre ;
pune săgeți, și păsări, și broaște
pe tipsia de lemn ;
cel ce știe citește și-i vine de cunoaște
și-l apucă spaima dintr-acel semn.

Nu dă nimănui seamă
pentru ceea ce spune
cuvintele lui sînt întîmpinate cu teamă,
ucid, mor cu victima de gît în genune ;
greoi lătrînd graiul său de jivină
taină între ceea ce trebuie și nu trebuie știut,
vorbirea a ceea ce vine, dacă-i ursit să vină
Marele Mut ;
între ceea ce trebuie auzit și neauzit
spus și ascuns, cinstit și trădat ;
vești în zadar – de care însă aerul geme-mpînzit
ca un mare steag de mătase, brodat.

Idol mergînd pe catalige,
al unor țărani ce-și pierdură locul sub soare,
dar pe care știu să și-l cîștige
cu multă nepăsare ;
urs greoi, povîrnit de-un umăr
pe cînd această țară plătea-ndulcirea la tribut
copii și țări și fecioare cu sîngele iute și tînăr
o fericire să fii schilod și mut.

Zeu deghizat în propria-i țară,
căci toți cîți se dădură cu numele neamului în vileag
în multe vânători se vînară,
s-au pus în lanț și s-au ucis pe alt meleag
chipul unui popor nefericit de la sorginte :
nu știi de l-au cotropit crețurile măștii de burdihan de vită,
ori dacă vremea pîrli ca apa fierbinte
fața cea adevărată, dar neadeverită.

Marele Mut
adulmecînd relele poporului său,
se făcuse odată temut
ci ei îi tăiară nasul punîndu-i botniță de dulău ;
în locul rostrului, o cușcă fără chei
pliscul închis ; graiul zadarnic mare ;
batjocorindu-l, cum numai ei știu să se batjocorească-ntre ei,
veninul cuvîntului de-ndreptare ;v rînjindu-și fasolele colțoase și rare,
se strîmbă la țăraniii neguroși de viață și veșnicie,
făcîndu-i să rîdă cu multă speranță și neatârnare
pe vremuri de nimicnicie.

Marele Mut, fiară cu pielea întoarsă,
îmbrăcîndu-și cămașa de pedeapsă a propriei blăni
peste carnea ca o pupilă de ochi, arsă
a corpului zvâcnind prin milioane de răni :
animal-strămoș cinstit și azi în pomelnice
de-un popor care-a trăit la focul sfintei peșteri,
cu spatele spre bătăliile lumii vremelnice,
în legea propriei lui descreșteri și creșteri
încins cu propriul ombilic
tras din matcă, pe după sine strîns
Mutul și-a oprit nașterea la ultimul gong al sorocului idilic
dintre rîs și plîns.

Cu unealta prăsilei pe umăr
ca un cosaș cînd se-ntoarce de la coasă
țăranii-l întâmpină fără sfială și murmur,  v iertîndu-i înfățișarea scabroasă ;
căci ei sînt ctitori ai unui templu veșnic și nespurcat, 
sfioși – dar nu bolnavi, nici iubitori de scîrbe și măscări
aceasta le-a fost ghioaga adevăratului descălecat,
sceptrul pus în calea celei din urmă pierzări ;
iar cînd se face Mutul spre livadă,    
punînd ochiul de pasăre pe pomii sterpi și gata să cadă
aceștia-nfloresc și-n pietre cînd se uită șoimul acelei unelte
se-aude foșninid prolifică sămînța din granit ;
mîlul rodos al unei necunoscute delte
acoperă ogoarele stîncoase de-au îmbătrînit
holde și păsări și vite se umplu
de uitătura vieții,
supuise și blînde sfîntului suflu
într-a căruia apă invizibilă înoată stelele și planeții…

Marele Mut – preot hilar
al unei biserici în care predicile spuse pe șleau
se pustiesc de putere și har,
iară perechile se urăsc despărțite și nu se mai iau
Zeu animal – vedenie pe care scînteiază perii,
Zburător căzut, heruvim ;
împotriva Tatălui se ispăși, schimbînd firea căderii
în templul pe-a cărui lespede ne naștem și sfîrșim
venit dinspre planeții altei stele
muritor curat ca mireasma de leandru,
l-au uitat printre noi – căci masca de piele
nu-i decît batjocura acelui coif de scafandru ;
căzut pe prundul blestematei planete
pe cînd cerceta marea eterică,
Zeu fu numit din spaima sălbaticelor cete
și mag apoi – întemeie nevăzuta, uriașa firii biserică,

Marele Mut – bolnav de cît avea închis în minte,
nemuritor savant, luceafăr,
vorbind un grai fără cuvinte,
trecu drept năzdrăvan și neteafăr ;
zăcînd de boala sfintelor fantasme
ale unei patrii pierdute-n mările stelare,
viața lui și-a spus-o mai apoi în basme,
cu fiare enigmatice trăind enigmele-i clare ;
primind obiceiele hoardelor animale,
se supuse oamenilor – și astfel i-a supus
ci ei tot n-au putut pricepe firii sale
și ceea ce n-au priceput au luat în rîs.

Marele Mut, părintele poeților profeți
cărora le cîrmuiește augurii,
să treacă cu bine parabolele-acestei vieți
apoi le-nchide cu sărutul muțeniei floarea gurii,
precum în ceruri așa și pre pămînt
măsură a tuturor lucrurilor, sfîntă și tristă
a celor ce sînt, dacă sînt
și-a celor ce nu există – dacă ele nu există.



Nota: Marele Mut, părintele poeților profeți
cărora le cîrmuiește augurii,
să treacă cu bine parabolele-acestei vieți
apoi le-nchide cu sărutul muțeniei floarea gurii,
precum în ceruri așa și pre pămînt
măsură a tuturor lucrurilor, sfîntă și tristă
a celor ce sînt, dacă sînt
și-a celor ce nu există – dacă ele nu există.
Scris de asymetria on Friday, August 08 @ 19:01:31 CEST (287 citiri)
(Citeste mai mult... | 68162 bytes in plus | Scor: 0)

Memoria RestauratieTranzitie: Dana Sishmanian. Un simbol al coruptiei în România postcom


Afacerile de corupție evocate mai jos sînt legate de perioadele ministeriatului d-lui Varujan Vosganian: ministru al economiei și comerțului (decembrie 2006 – martie 2007) și ministru al economiei și finanțelor (aprilie 2007 – decembrie 2008), în guverne conduse de Călin Popescu-Tăriceanu (PNL); din nou, ministru al economiei și finanțelor (decembrie 2012 – octombrie 2013), în guvernul Victor Ponta II (PSD). Revelate, în cea mai mare parte, sub presiunea raporturilor Comisiei Europene, larg cunoscute opiniei publice prin presă și alte media, cercetate de Direcția Națională Anti-corupție (DNA) și de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și de Terorism (DIICOT), sub acuzațiile de participare la acte frauduloase, corupție, complot și subminare a economiei naționale, în special în sectorul energetic, aceste afaceri au rămas, totuși, neurmate de inculparea penală reclamată de Procuratura înaltei Curți de Casație și Justiție, d-l Vosganian fiind protejat de Senat, care a votat împotriva punerii domniei-sale la dispoziția justiției. Articolul de față pune în evidență periculozitatea acestei situații pentru România, în condițiile în care singura protecție a țării în fața politicii expansioniste a Rusiei lui Vladimir Putin, în special pe plan energetic («războiul gazului») dar și politic (în contextul anexării Crimeii și a amenințărilor la granițele fostului imperiu sovietic), nu poate veni decît dinspre țările de Vest, Uniunea Europeană și Statele-Unite: ori această protecție are ca supreme exigențe eradicarea corupției, și instaurarea durabilă a statului de drept. Exigențe pe care, luînd ca exemplu cazul d-lui Vosganian, România nu le onorează. Simbol al unei lumi care nu mai sfârșește să dispară, d-l Vosganian a devenit o piedică în calea evoluției țării spre un model de societate în care politicul să nu se mai opună justiției. Din motive tehnice, textul integral al acestei anchete ziaristice poate fi citit la adresa :
Scris de asymetria on Friday, August 01 @ 08:53:42 CEST (418 citiri)
(Citeste mai mult... | 11496 bytes in plus | RestauratieTranzitie | Scor: 0)

Distribuitor de afise Anunturi: 'Panglica fara sfârsit' de Cristina Passima Trifon la Bucuresti

Instalația « Panglica fără sfârșit » cu care Cristina Passima Trifon participă la expoziția internațională itinerantă « Dialogue with Emperor Qin – China/EU sculpture show » va fi expusă în perioada 31 iulie – 29 august 2014, la Muzeul Țăranului Român de la București. Expoziția a fost deja prezentată în opt muzee de artă din China, la Talin, la Tsinandali, (Georgia) și Lisabona, după care vor urma Paris, Rotterdam, Praga, Pisa, Luxemburg și Bruxelles.
Vernisajul va avea loc joi 31 iulie, orele 17.00 în sala Tancred Bănățeanu de la Muzeul Tăranului Român, Soseaua Kiseleff nr. 3, M. Piața Victoriei.
https://mail.google.com/mail/u/0/?account_id=nicolas.trifon%40gmail.com#inbox/14762337ffb5cf67?compose=147632dcf8c542f8&projector=1

Scris de asymetria on Tuesday, July 29 @ 16:46:37 CEST (443 citiri)
(Citeste mai mult... | Anunturi | Scor: 0)

Limba dulce Proza: Ion Nete . APOCRIFUL FURNICAR

Ion Nete                          APOCRIFUL  FURNICAR
Memento:
                                     “ Torna, torna, fratre ”

Tresar, surprins, că ispita mă îmbie să stau într-un picior. Mai degrabă, m-aș   învârti în jurul stâlpului, înfipt, cu un capăt în pământ și celălalt pierzându-se în albăstreala cerului. Sunt în biserică, dar nu știu cum am ajuns și nici ce caut. Din naos în pronaos, în sutane încovoiate, se furișează ca un alai de umbre. Una dintre ele ține neapărat să mă spovedească. C-așa se cuvine, înainte să mă apuc,  de ce am de făcut, trebuie să mă împărtășesc. Aproape băgasem capul sub patrafir, când mi-amintesc că nu știu ce uitasem, și privesc, întrebător, drept în ochii umbrei. Speriată, că o recunosc, își îngroapă capul în camilafcă. între timp mă dezmeticesc. Așa ispravă nu se poate petrece decât în închipuirea mea. Dintr-odată, simt greutatea cu care mă apasă bolovanul încordării. Aproape, să-mi înăbușe răsuflarea.  (Citiți urmarea)
Scris de asymetria on Sunday, July 27 @ 14:38:39 CEST (471 citiri)
(Citeste mai mult... | 33212 bytes in plus | Proza | Scor: 5)

Memoria In epicentru: Magda URSACHE. Copilaria, ca tortura psihica


 „Mor doar cei uitați”
Ștefan J. Fay
Dacă părinții erau în penitenciar, după gratii, copiii lor, aflați în lagărul mare al țării numite RPR, nu puteau fi integrați în societate. „Elemente dușmănoase”, cu „origine nesănătoasă”, erau umiliți de condițiile precare, înfricoșați de anchete, privați de dreptul de a învăța.
Scris de asymetria on Tuesday, July 08 @ 14:50:17 CEST (747 citiri)
(Citeste mai mult... | 11334 bytes in plus | In epicentru | Scor: 5)

Etnografie Jurnal: Magda URSACHE Neverosimilul Petru U.

Magda URSACHE
Neverosimilul Petru U.
„Privește mut în inimă și scrie”. Aura Christi
Simpozionul din 5 iunie, 2014, de la Piatra Neamț in memoriam s-a numit (mulțumesc, Adrian  Alui Gheorghe!) Cărturarul Petru Ursache în căutarea „omului frumos”, dar tot atît de bine s-ar fi putut numi Neverosimilul Petru U.De ce? Pentru că etnologul, istoricul literar, criticul, publicistul Petru Ursache a mers, în toate cărțile lui, în răspăr cu estetica urîtului.
Scris de asymetria on Monday, June 23 @ 16:45:39 CEST (961 citiri)
(Citeste mai mult... | 12694 bytes in plus | Jurnal | Scor: 0)

Distribuitor de afise Anunturi: Centenar Ion Siugariu: Evocare la München

Deutsch-Rumänische Kulturgesellschaft e.V.
Societate culturală Romano-Germană München Centenar Ion Șiugariu Poet de excepție căzut prematur în război (*6 iunie 1914, Băița, jud. Maramures - † 1 februarie 1945, Brezno, Cehoslovacia) Evocare de ION DUMITRU în ambianța și cu sprijinul amicilor și membrilor cenaclului „Apoziția“ întâlnirea va avea loc Vineri 27 iunie 2014, începând cu orele 18:00 la Centrul Cultural al Misiunii Române Unite, Dachauer Str. 23, etaj 2, 80335 München.
Scris de asymetria on Monday, June 23 @ 11:57:49 CEST (967 citiri)
(Citeste mai mult... | 13937 bytes in plus | Anunturi | Scor: 5)

Distribuitor de afise Anunturi: APEL.Tragedia Basarabiei si Bucovinei

Liviu Valenas adresează un apel tuturor basarabenilor și bucovinenilor (și nu numai acestora) din România, Republica Moldova (Basarabia), Ucraina, Federația Rusieioriunde s-ar afla in lume, de a contribuicu orice marturie, document de epoca sau fotografie, la reconstituirea istorica in memoria tuturor romanilor a acestei tragice perioade: 1944-1947.
Scris de asymetria on Saturday, May 31 @ 15:38:30 CEST (1304 citiri)
(Citeste mai mult... | 4899 bytes in plus | Anunturi | Scor: 0)

Geopolitica Geopolitica: Liviu Valenas. Istoria submarinelor romanesti, 1912-2014


De-a lungul anilor mai multi analisti militari navali au descris submarinul ca "arma saracilor", in realitate a fost si este o arma complexa, teribil de eficienta si, normal, foarte costisitoare. Nu e de mirare ca putine tari din lume si-au permis si-si permit sa posede submarine. Iar printre aceste tari a fost si este si Romania. O marina militara serioasa fara submarine este de neconceput in ziua de astazi.
Scris de asymetria on Friday, May 30 @ 16:49:06 CEST (1243 citiri)
(Citeste mai mult... | 65591 bytes in plus | Geopolitica | Scor: 0)

Memoria Roata vremii: Ion Nete. ASTEPTÂND(U-NE) ÎN LINISTE


«Mă bate gândul să cred că MIHAI SIN, prin alegerea neprevăzutei petreceri spre DINCOLO, a găsit de cuviință să îmi aducă aminte că îi rămăsesem dator cu niște cuvinte de mulțumire…»
Am pus cele scrise de Ion Nete la rubrica Roata vremii, pe care o susținuse Mihai Sin vreme de un an în Asymetria. Ca un fel de sfârșit pentru ceea ce abia începuse.
 Asymetria
Scris de asymetria on Friday, May 30 @ 12:19:34 CEST (1128 citiri)
(Citeste mai mult... | 9153 bytes in plus | Roata vremii | Scor: 5)

Memoria Istorie recenta: Primim la redactie de la scriitorul Ara Sismanian

Primim la redactie
Punctul de plecare al documentului pe care-l supun atenției Dvs. este subvenționarea, de către d-l Varujan Vosganian, în calitate, de data aceasta, nu de fost ministru al economiei ci de (încă actual) președinte al Uniunii Armenilor din România, a publicării unei cărți în cuprinsul căreia sînt ponegrit și calomniat pe parcursul unui întreg capitol de peste 40 de pagini ce-mi este „dedicat” (Memorialistică II, de Gabriel Diradurian, capitolul 19). Am scris despre aceasta pe larg într-o precedentă scrisoare deschisă (consultabilă pe siturile indicate mai jos).
Cum Asymetria a publicat deja pe aceasta tema ne facem datoria de ziaristi prin tinerea la curent a cititorilor nostri cu urmarile aceste polemici.

Scris de asymetria on Wednesday, May 28 @ 18:34:08 CEST (1158 citiri)
(Citeste mai mult... | 7567 bytes in plus | Istorie recenta | Scor: 0)

Distribuitor de afise Publicitate: DEUXIEME JOURNÉE D.ÉTUDE GRECE-ROUMANIE

Grèce-Roumanie : regards croisés au XXe siècle
Scris de asymetria on Wednesday, May 28 @ 17:08:40 CEST (1028 citiri)
(Citeste mai mult... | 2794 bytes in plus | Publicitate | Scor: 0)

Distribuitor de afise Proza: Ion NETE La Chisamera, în nod ... II

Inchinați-vă, că vă aflați dinaintea lui Iisus, pogorât, pentru a două oară pe pământ, numai că acum aici va rămâne, pentru totdeauna, să judece vii și morții, pentru a-i alege pe cei vrednici de mântuire. Fiule, i-am spus, dacă ai de gând să te ridici și tu la cer, să știi că eu n-am să te urmez. Aici, în ochii noștri, fă din lumea, asta, Raiul și-atunci nimeni nu are să se mai îndoiască de tine  sau să te vândă ca pe cel dinaintea ta.
Scris de asymetria on Tuesday, May 27 @ 15:16:49 CEST (1019 citiri)
(Citeste mai mult... | 40058 bytes in plus | Proza | Scor: 0)


Asymetria si Dan Culcer va recomanda





Enciclopedia României

Blogul ideologic. Titus Filipaș

Ioan Roșca
Contrarevoluția din România. O cercetare

Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

Revista Verso



Geovisite

Revista NordLitera

Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
Etimologii. Resurse lingvistice

Azi

Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

Societatea de maine

Daca nu acum, atunci cînd?
Daca nu noi, atunci cine?

S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu

Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga

Sondaje

Regionalizarea sau dezmebrarea. Este acceptabilã pentru români aceastã propunere




Rezultate
Chestionar

Voturi 0

Identificare

Nickname

Parola

Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




copyright Dan Culcer 2008
Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
«Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
Gentoo Linux Blog | Free Soft Seo
PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
Page Generation: 1.87 Seconds