|
Modules · Home · Arhive · AvantGo · Avertizari · Contul personal · Conținuturi · Members_List · Recommend_Us · Search · Submit_News · Surveys · Top · Topics |
|
Who's Online Exista in mod curent, 230 gazda(e) si 31 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
Proza: Paul TUMANIAN. Gheme de lanaNiciodată nu mi-a fost rușine să port șosetele pe care mi le cârpea mama. Cu capul în nori în multe privințe, eram totuși de-ajuns de lucid ca să-mi dau seama că situația nu ne permitea să ne punem ciorapi noi la prima găurică ivită în călcâi. Iar mama nu lăsa prima găurică să ia proporții: alegând ață de culoare potrivită o înlătura prompt restrângând-o la o abia perceptibilă dunguliță în țesătura ciorapului. |
|
Scris de asymetria on Tuesday, November 12 @ 19:32:23 CET (92 citiri) (Citeste mai mult... | 5281 bytes in plus | Proza | Scor: 0) |
|
Poeme: Mariana Al-Saleh. Dealuri întunecate si oile albe Mariana Al-saleh Risipite pe câmpuri Trenul trecea solitar printre dealuri întunecate și oile albe risipite pe câmpuri rămâneau ca niște pete incerte în urmă. Noaptea acoperea cu pânzele ei lungi de cenușă jarul licărind în zarea asfințitului. Departe. Miresmele verii mureau încet în ierburile strivite de frig și de întuneric…iar sufletul se zgribulea însingurat la fereastră. O ploaie măruntă și rece alungă praful așternut pe străzi și pe frunzele toamnei. Orașul strălucește galben, roșu, verde și-albastru în luminile serii. Viața văzută de-aici, de sus, de la fereastră, curge la fel ca în alte toamne printre stropii de ploaie reci, iar pervazul cojit, alb și vechi, e același prieten fidel. Doar tristețea pare că lipsește cu totul în toamna asta, tristețea aceea, atât de cunoscută, pare că a rămas departe, în toamnele care s-au dus… În seara asta bătrânul copac de la fereastră îmi întinde tăcut ramurile lui blânde și ude… întunericul tot mai dens de afară desenează umbre…mâna lui întinsă… mângâierea mea… într-o seară de toamnă… amândouă fără cuvinte. |
|
Scris de asymetria on Sunday, November 03 @ 19:52:31 CET (117 citiri) (Citeste mai mult... | Poeme | Scor: 0) |
Poeme: Vlad Badrajan. Un debutFiresc
E atât de firesc
Să vreau să trăiesc
E atât de firesc
Pe Pământ locuiesc.
E atât de firesc
Să am o Mamă
E atât de firesc
Să știu de tată
E atât de firesc
Să am un frate
E atât de firesc
Să am dreptate.
Pământul sub ghiulele geme
Case întregi năruite nătîng
Avioane năpustite devreme.
Cu lacrimi de lumină plâng,
Stele amare lupte supreme ...
Privesc, și Doamne,
De ce crezi că-i firesc?
Avem
Avem prea mult timp
Să gustăm din ură
Avem prea mult timp
Pentru o minciună
Avem prea mult timp,
Dar n-avem măsură
Avem prea mult timp
Pentru a nu fi împreună.
Și vine vârsta fulgilor albi
Când cu speranțe mari, moarte
Nu ne mai sunt mințile deșarte
Și de multe ne dăm seama:
Avem prea mult timp
Pentru a putea vorbi
Avem prea puțin timp
Pentru a mai auzi
Avem prea mult timp
Pentru a putea iubi
Și mai puțin timp
Pentru a trăi...
Nota: Un debut al unui tânăr din Moldova. Are încă multe de gîndit și învățat. Spre încurajare, Dan Culcer Și o recomandare tehnică. Un dicționar de rime accesibil aici |
|
Scris de asymetria on Sunday, October 27 @ 19:59:05 CET (197 citiri) (Citeste mai mult... | Poeme | Scor: 5) |
|
Proza: Paul Tumanian. Exit Paul Tumanian Exit Din foaier, Emanoil se uită la becurile roșii de deasupra ușilor ce dădeau în sală, care încă nu se aprinseseră. în acea atmosferă destinsă de sporovăială veselă, nimeni nu părea grăbit să intre, în afară de Viviana care, ca de obicei, se arăta nerăbdătoare să citească programul și să se acomodeze cu sala umbroasă în așteptare. Multe programe aveau prostul obicei să divulge toată acțiunea sau, mă rog, o bună parte din ea, stricând astfel tot farmecul noutății. Dar uite că se găseau destui care nu se sinchiseau de privarea de noutate și savurau nu neapărat intriga, cât mai ales replicile picante, chiar dacă le erau, să zicem, cunoscute în linii mari, și urmăreau totodată să vadă cum reacționează publicul, cum se descurcă actorii, dacă se plasează bine pe scenă, dacă își spun replicile cu spatele la public și dacă în asemenea situații ridică suficient vocea pentru ca nimeni, indiferent de colțul de sală unde șade, să nu piardă nimic. Viviana, bunăoară, asta făcea în timpul spectacolului, urmărea cu interes subtilitățile regizorale și actoricești. Și nimeni n-ar fi putut să spună că nu se bucura de spectacol. Mă rog, fiecare în maniera sa. Lui Emanoil, cât încă se mai aflau în foaier, îi căzură ochii pe planul de evacuare în caz de incendiu, afișat pe un panou, la vedere, și se gândi ca în sală, îndată ce va scădea lumina, să fie atent dacă se aprindeau luminile de siguranță pentru evacuare. Nota: Paul Tumanian s-a născut în 1938, la Chișinău, Basarabia, în prezent Republica Moldova. Absolvă liceul la Câmpina, apoi Facultatea de Matematică și Fizică a Universității din București, în 1960. Lucrează ca cercetător științific la Observatorul de Fizica Atmosferei al Institutului Meteorologic până în 1997. Fondează revista Romanian Journal of Meteorology. Editează, în cadrul unei organizații neguvernamentale, revista de ecologie ReMediu, care apare între 1997 și 2001. Debutează în beletristică cu volumul de povestiri Un pahar de cinzano, în 1969 (Ed. pentru Literatură), urmat, după un sfert de secol de refuzuri din partea editurilor controlate de cenzură, de romanul Domnul Marius și Doamna cea mică (Ed. Ararat), scris în 1983 și publicat în 1995. Publică apoi, în 1997, romanul Urma scapă turma (Ed. Ararat), scris în 1988, al cărui erou principal practică meseria de ospătar și în același timp încearcă să devină campion de box. în 1999 publică volumul Conspirația inocenților (Ed. Ararat), alcătuit din povestiri scrise în timpul regimului comunist. în 2005 publică volumul de povestiri Cu spatele la terenul de joc (Ed. Paralela 45), în care încearcă o rescriere a volumului său de debut. în 2012 publică la editura Limes din Cluj romanul autobiografic Refugiu în Vechiul Regat, iar în 2013, la aceeași editură, volumul de povestiri Visul văduvei. Traduce eseul științific Adevărul despre Cernobîl, de G. Medvedev, 1992 (Ed. Humanitas), apoi, în colaborare, Memorii, de Andrei Saharov, 1996 (Ed. Litera), și romanul lui Jean Cocteau, Copiii teribili, 2005 (Ed. Paralela 45). De asemenea publică proză și versuri în reviste literare, îndeosebi în Vatra, Familia, Convorbiri literare și Euphorion. Membru al Uniunii Scriitorilor din 1998, părăsește Uniunea în 2005. |
|
Scris de asymetria on Friday, October 25 @ 18:08:31 CEST (142 citiri) (Citeste mai mult... | 11302 bytes in plus | Proza | Scor: 0) |
|
Istorie recenta: Gabriel CATALAN. BOR sub impactul sovietizarii Gabriel CATALAN Biserica Ortodoxă Română și teologia ortodoxă românească sub impactul sovietizării în anii 1947-1955
Deși pentru unii (creștin-ortodocși, mai ales) poate părea greu de crezut, chiar și în acest domeniu s-a resimțit din plin malefica influență a marxism-leninismului și a stalinismului, îndeosebi în contextul impunerii de către comuniștii români și sovietici, încă din anii 1947-1948/1949, a unei noi legislații în domeniul ecleziastic prin care statul-partid își subordona și controla extrem de strict toate cultele religioase și, în primul rând, cel ortodox, majoritar, limitându-i atribuțiile aproape exclusiv la nivelul ritualului și doar în cadrul edificiilor de cult, înlocuindu-i parțial ierarhia prin pensionări și retrageri forțate, numiri și epurări pe motive politice, impunându-i ca membri majoritari ai adunărilor bisericești elective din toată țara și de la toate nivelurile pe activiștii și demnitarii comuniști și pe politicienii aliați lor, scăzându-i drastic numărul de prelați, profesori, publicații, seminarii și facultăți/institute teologice, reciclându-i constant din punct de vedere ideologic clerul de toate categoriile și chiar forțându-l prin teroare și demagogie să devină parte a aparatului de propagandă comunistă (individual ori colectiv, în cadrul institutelor și seminariilor teologice ori a unor organizații și asociații pro-comuniste precum Uniunea Preoților Democrați, Asociația Română pentru strângerea legăturilor cu Uniunea Sovietică – ARLUS, Partidul Național Popular, Frontul Plugarilor, comitetele de luptă pentru pace – CLP etc), confiscându-i o parte dintre proprietăți și bunuri (întreprinderile productive, acțiunile, școlile, grădinițele, spitalele, azilele, orfelinatele, unele cămine, case, terenuri, biblioteci și arhive), supraveghind permanent loialitatea clericilor ortodocși și, nu în ultimul rând, bineînțeles, răsplătind-o cu avantaje, favoruri, privilegii, bunuri și foloase materiale substanțiale, proporționale cu rangul bisericesc și serviciile aduse „cauzei” comuniste (de exemplu, contribuția la desființarea și persecuția contra Bisericii Unite cu Roma a adus mari oportunități majorității clericilor ortodocși, mai ales arhiereilor, care au preluat în mod abuziv, în cârdășie cu autoritățile comuniste, cea mai mare parte din proprietățile greco-catolice, inclusiv toate lăcașurile de cult; în mod similar, dar la proporții mai reduse, s-a petrecut persecuția împotriva stiliștilor și a „sectanților” neo-protestanți).
Nota: http://arhiva-romanilor.blogspot.com/2013/07/gabriel-catalan-biserica-ortodoxa_5261.html |
|
Scris de asymetria on Friday, October 25 @ 16:41:57 CEST (158 citiri) (Citeste mai mult... | 65858 bytes in plus | Istorie recenta | Scor: 5) |
|
In epicentru: Magda Ursache 'Un pamant numit Aiud' „Le stoarcem tot ce știu, le scoatem creierul din cap cu tot ce ascund, le deșirăm intestinele, le smulgem unghiile, dar măcar să știm că rezolvăm cazul” (din metodele peceriste) |
|
Scris de asymetria on Tuesday, October 08 @ 19:53:50 CEST (163 citiri) (Citeste mai mult... | 19189 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0) |
|
In epicentru: Magda Ursache. Petru "Dalbul de pribeag" Ce scrii tu acolo, Petru? „îmi organizez spațiul meu literar”.
Petru Ursache o să caute și o să găsească în cer „un colț românesc”. |
|
Scris de asymetria on Wednesday, August 21 @ 14:33:17 CEST (276 citiri) (Citeste mai mult... | 21177 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0) |
|
Editoriale: Adrian Alui Gheorghe La plecarea Profesorului Petru Ursache „Un plîns” pentru Petru Ursache Petru Ursache : “Moartea mai poate fi adevărată și reală cînd îndeplinește un rost ; spre deosebire de moartea banală, comună. Omul ales, eroul tragic știe să moară, experimentînd propria-i existență dramatică, în sens inițiatic și în circumstanțe misterice, așa cum i-a fost dat prin tradiție și păstorului carpatic.” Ce să răspundem ? „Lupii se mănîncă între ei,/ Noi ne hrănim cu idei./ Dumnezeu e sus, Dumnezeu e jos,/ Oamenii ? Vai de ei...!”. |
|
Scris de asymetria on Thursday, August 15 @ 10:00:07 CEST (348 citiri) (Citeste mai mult... | 36897 bytes in plus | Editoriale | Scor: 3) |
|
Poeme: Traianus. Poeme ajunse la destinatar E-atîta jertfire de-amin în morminte.
îmbrăcat în durere, trec prin țara de cer.
Eu zbor prin mine însumi și zilnic prin cuvinte
înviu și pier.
|
|
Scris de asymetria on Wednesday, August 14 @ 18:19:45 CEST (333 citiri) (Citeste mai mult... | 66061 bytes in plus | Poeme | Scor: 5) |
|
Anunturi: Simpozionul Centenarul Pacii de la Bucuresti, 1913
Pitritsem pali Comunicatlu ti Simpozionlu "Irinjia di Bucureshti, 1913" cu adâvgarli tu proyram tsi furâ confirmati.
FARA ARMâNEASCâ DIT ROMâNIA SUTSATA CULTURALâ ARMâNEASCâ
COMUNITATEA ARMâNĂ DIN ROMâNIA SOCIETATEA CULTURALĂ AROMâNĂ
Simpozionlu „Unâ Etâ di la Irinjia di Bucureshti, 1913 -Simasia avutâ tu mira a Armânjlor”
Fara Armâneascâ ditu Românii shi Sutsata Culturalâ Armâneascâ di Bucureshti andregu tu 9-li di Avgustu, la Tsentrul di culturâ Calderon di Bucureshti (Sucachea Jean Louis Calderon Nr. 39), simpozionlu cu numa „Unâ Etâ di la Irinjia di Bucureshti, 1913 - Simasia avutâ tu mira a Armânjilor”.
Tu proyramâ:
13.00 – 13.30: Apruchearea a oaspitsloru;
13.30 - 15.00: Prota parti a muabetsloru, moderatâ di Conf. Dr.
Alexandru Gica – Universitatea di Bucureshti; ljea zborlu: Cătălin Negoitsă – profesor di isturii la Universitatea di Galatsi, Dr. Nicolas Trifon (scriitor, Frântsii), Dr. Enache Tusha – Universitatea Ovidius di Custantsa, Nicolae Cusha – profesor di isturii, Chirana Darlaiane - avocat, Evanthia Bozgan - profesor di isturii, Raluca Tomi – xitâxitor la Institul de Istorie al Academiei Române, Conf. Dr. Alexandru Gica – Universitatea di Bucureshti;
15.00 – 15.30: Adyi ti cafe;
15.30 – 19.00: Daua parti, moderatâ di Lector Univ. Dr. Tanasi Stamule - ASE Bucureshti; ljea zborlu: Yiani Mantsu (Ghirmânii), Niculaki Caracota (Frântsii), Lila Cona (Serbia - Sutsata Lunjina di Belgrad), dr. Corneliu Zeana, Branislav Stefanoski (Republica Makidunia), Toma Kyurkchiev (Vâryârii).
Contact: fara_romania@yahoo.com
Fara Armâneascâ dit România (CARO) fu timiljiusitâ tu anlu 1991, ditu vrearea a Armânjlor ditu România ta s-andreagâ tu unâ turlii institutsionalâ ti tsânearea tu banâ a identitatiljei, pritu crishtearea a limbâljei shi a culturâljei armâneshtsâ. Fara ari ca protu scupo dutsearea ma largu a axiiloru spirituali a Armânjlor tu naua catastasi Evropeanâ.
FARA ARMâNEASCâ DIT ROMâNIA SUTSATA CULTURALâ ARMâNEASCâ
COMUNITATEA ARMâNĂ DIN ROMâNIA SOCIETATEA CULTURALĂ AROMâNĂ
Simpozionul „Centenarul Păcii de la București, 1913 –Consecințe asupra destinului armânilor”
Comunitatea Armână din România și Societatea CulturalăAromână organizează în data de 9 august, la Centrul Cultural Calderon din București (Strada Jean Louis Calderon Nr. 39), simpozionul „Centenarul Păcii de la București, 1913 –Consecințe asupra destinului armânilor”.
în program:
13.00 – 13.30: Primirea invitaților;
13.30 - 15.00: Prima parte, moderată de Conf. Dr. Alexandru Gica – Universitatea din București; vor lua cuvântul: Cătălin Negoiță – profesor de istorie la Universitatea din Galați, Dr. Nicolas Trifon (scriitor, Franța), Dr. Enache Tușa – Universitatea Ovidius din Constanța, Nicolae Cușa – profesor de istorie, Chirana Darlaiane - avucat, Evanthia Bozgan - profesor de istorie, Raluca Tomi – cercetător la Institutul de Istorie al Academiei Române, Conf. Dr. Alexandru Gica – Universitatea din București;
15.00 – 15.30: Pauză de cafea;
15.30 – 19.00: A doua parte, moderată de Lector Univ. Dr. Tănase Stamule - ASE București; vor lua cuvântul: Yiani Manțu (Germania), Nicolae Caracota (Franța), Lila Cona (Serbia - Asociația Lunjina din Belgrad), dr. Corneliu Zeana, Branislav Stefanoski (Republica Macedonia), Toma Kurkchiev (Bulgaria).
Contact: fara_romania@yahoo.com
Comunitatea Armână din România (CARO) a fost înființată în anul 1991 ca expresie a voinței cetățenilor români de origine armână de a se organiza instituțional în vederea păstrării propriei identități, prin dezvoltarea limbii și a culturii armâne. Promovarea valorilor spirituale ale armânilor, în contextul generos al Uniunii Europene, reprezintă principalul obiectiv al comunității.
Cu tinjii,
Puiu Bajdechi
COMUNITATEA ARMâNĂ DIN ROMâNIA
FARA ARMâNEASCâ dit ROMâNIA
Adresa: Str. Teiul Doamnei, nr.91, sector 2, Bucuresti.
Tel: 0746.087.977
Email: fara_romania@yahoo.com
|
|
Scris de asymetria on Friday, August 09 @ 00:14:11 CEST (299 citiri) (Citeste mai mult... | Anunturi | Scor: 0) |
|
Nicola Trifon. Kadaré le désenchanteur Kadaré le désenchanteur - quelques remarques sur La discorde : l’Albanie face à elle-même : essai littéraire (Fayard, 2013) |
|
Scris de asymetria on Wednesday, July 24 @ 14:24:22 CEST (507 citiri) (Citeste mai mult... | 22332 bytes in plus | Scor: 5) |
|
Poeme: Balada Sfantului Voievod Martir Constantin Brancoveanu
Balada Sfantului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu
Balada martiriului lui Brâncoveanu și a coconilor săi Am pus aici această legătiură spre o baladă pe care am ascultat-o prima dată, azi, 9 iulie 2013. Mărtursesc public că am plâns. Să fie bătrânețea sau gândul la cei trei copii ai mei, duși cu mine spre lumea mare? Nu știu. Sau este doar frumusețea fără hotar al acestui cîntec fără timp. Dan Culcer P.S. Dară comentariile sunt cutremurătoare, fiindcă sunt căutări în prezent ale sensului acestei credințe tari. Sensul există dar nu dăm de el. «Atunci ca si acum plenipotentiarii Germaniei, Rusiei, Angliei nu spun, nu fac nimic cand Romania sau romani de buna credinta sunt batjocoriti! Iar politicienii nostri ne vand ca niste sclavi din propria noastra voie pentru ca noi ii votam DEMOCRATIC ! Ce a construit MARELE BRANCOVEANU distrug acestia!» «Dacă mai plâng și acum este că suntem doar umbre ale Sfinților Brâncoveni și ale Sfinților închisorilor, Sfinți care nu sunt cinstiți de neamul nostru așa cât ar trebui și dați mereu exemple tuturor când ne este greu, tuturor Românilor Creștin Ortodocși nu și vorbitorilor de limba Română ! O clipă să vă gândiți că Sfântul Constantin Brâncoveanu a considerat insulta să mai rămâna în viață dar să renunțe la Ortodoxie și să fie păgân ! Sfinților Brâncoveni, rugați-vă pentru noi Bunului Dumnezeu !» |
|
Scris de asymetria on Tuesday, July 09 @ 10:56:01 CEST (420 citiri) (Citeste mai mult... | Poeme | Scor: 0) |
|
Restituiri: Petru Ursache. Istoria la ea acasa « După deceniile, să sperăm apuse, de genocid cultural sub comandă comunistă, opera sanitară de revenire la normalitate se impune imperios și ar trebui să cuprindă toate sectoarele vieții noastre spirituale, în mod serios și în profunzime. Și în această privință Gheorghe Buzatu, împreună cu echipa de specialiști de la Centrul de Istorie și Civilizație Europeană reprezintă un model activ și benefic.» |
|
Scris de asymetria on Tuesday, July 09 @ 10:34:48 CEST (404 citiri) (Citeste mai mult... | 11983 bytes in plus | Restituiri | Scor: 0) |
In epicentru: Magda URSACHE. Profesorul Gh.Buzatu. În epicentrul IstorieiPentru foștii agenți de bolșevizare și pentru fiii lor, acum multiculturalizatori, Gh. Buzatu a fost inamic redutabil. Și-a pus la punct adversarii de idei fără a fi agresiv, cu competență profesională de netăgăduit. Echilibrat, dar ferm. |
|
Scris de asymetria on Friday, July 05 @ 18:28:56 CEST (431 citiri) (Citeste mai mult... | 23407 bytes in plus | In epicentru | Scor: 5) |
|
Restituiri: Adrian Dinu Rachieru-Scoala Gusti si 'deznationalizarea' sociologiei Textul articolului este preluat cu acordul autorului de pe situl revistei CULTURA. http://revistacultura.ro/nou/2013/06/scoala-gusti-si-deznationalizarea-sociologiei/ El a mai fost reprodus aici : http://www.cooperativag.ro/scoala-gusti-si-deznationalizarea-sociologiei/ Adresă de newsletter, adică de buletin de informare, cum se zicea pe când mai vorbeam în România o limbă română mai puțin împănată de anglicisme inadaptate, care merită să fie consultată pentru cititorii interesați de cercetările actuale de istoria sociologiei din România. Recomand pentru început studiul lui Paul Cernat, Tertium datur: zona moderata a unei generatii „extremiste“ http://www.cooperativag.ro/paul-cernat-tertium-datur-zona-moderata-a-unei-generatii-extremiste/ Dan Culcer |
|
Scris de asymetria on Wednesday, July 03 @ 13:23:32 CEST (407 citiri) (Citeste mai mult... | 28233 bytes in plus | Restituiri | Scor: 5) |
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare |