Who's Online
Exista in mod curent, 67 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
| |
Geopolitica: Varianta Constantin Cojocaru. Reconstructia Statului. Teze si solutii
Scris la Sunday, January 24 @ 15:58:04 CET de catre asymetria |
Statul popular românesc va fi un stat care se va baza pe clasa mijlocie și va sluji, în primul rând, interesele acestei clase.
Clasa mijlocie a societății
românești va fi constituită din marea mjoritate a familiilor românești,
care vor câștiga venituri atât din muncă, din salarii, cât și din
profit, din capitaluri.
Construcția noului stat românesc, firesc, necesită elaborarea și adoptarea unei alte Constituții, o Constituție democratică.
Noua Constituție va trebui să prevadă, pe de o parte, o clară și reală separație a puterilor în stat, iar pe de altă parte, un strict control reciproc al acestor puteri și, cel mai important, instituirea unui real control al cetățenilor asupra statului. întregul stat, cu toate componentele sale, trebuie să devină un stat responsabil, să dea socoteală în fața poporului, a cetățenilor, pentru modul în care își exercită puterea constituțională.
Noua Constituție trebuie
concepută astfel încât nici o componentă a statului să nu-și poată
continua existența, să nu mai poată guverna, dacă a încălcat Constituția.
Șeful puterii executive, șeful guvernului, care trebuie să fie una și aceeași persoană cu șeful statului, adică Președintele Republicii, trebuie să fie ales direct de către popor și să răspundă direct în fața poporului pentru modul în care își exercită atribuțiile constituționale.
Președintele României răspunde
în fața poporului pentru aplicarea legii, pentru modul cum este
respectată legea. El trebuie să răspundă, direct, pentru creșterea
numărului și gravității infracțiunilor și contravențiilor.
Președintele României nu este
ales ca să facă pe “mediatorul” și “criticul” diverselor organe de stat
care nu-și fac datoria de a face să se respecte legea.
Președintele Republicii va avea puterea de a-și alege și numi membrii guvernului și va avea drept de veto
asupra legilor propuse spre adoptare de către Parlament. Legea respinsă
de Președinte, împreună cu observațiile acestuia, vor fi supuse
atenției Curții Constituționale, care va aproba, fie textul propus de
Parlament, fie cel propus de Președinte.
Pentru încălcarea prevederilor Constituției, pentru trădare, luare de mită, sau trafic de influență, Președintele va fi demis, prin referendum,
ca urmare a hotărârii înaltei Curții de Casație și Justiție, la cererea
a două treimi din numărul total al fiecăreia din cele două Camere ale
Parlamentului, sau a Avocatului Poporului.
Sursa Blogul - Varianta Cojocaru
Un stat popular românesc, cu adevărat democratic
2.2. Un stat popular românesc, cu adevărat democratic.
Grupul Independenților Români propune românilor crearea unui nou stat românesc, cu adevărat democratic, asemănător statelor europene avansate, un stat popular, care să fie creat de popor și să guverneze pentru popor.
Statul popular românesc va fi un stat care se va baza pe clasa mijlocie și va sluji, în primul rând, interesele acestei clase.
Clasa mijlocie a societății
românești va fi constituită din marea mjoritate a familiilor românești,
care vor câștiga venituri atât din muncă, din salarii, cât și din
profit, din capitaluri.
Construcția noului stat românesc, firesc, necesită elaborarea și adoptarea unei alte Constituții, o Constituție democratică.
Noua Constituție va trebui să prevadă, pe de o parte, o clară și reală separație a puterilor în stat, iar pe de altă parte, un strict control reciproc al acestor puteri și, cel mai important, instituirea unui real control al cetățenilor asupra statului. întregul stat, cu toate componentele sale, trebuie să devină un stat responsabil, să dea socoteală în fața poporului, a cetățenilor, pentru modul în care își exercită puterea constituțională.
Noua Constituție trebuie
concepută astfel încât nici o componentă a statului să nu-și poată
continua existența, să nu mai poată guverna, dacă a încălcat Constituția.
Șeful puterii executive, șeful guvernului, care trebuie să fie una și aceeași persoană cu șeful statului, adică Președintele Republicii, trebuie să fie ales direct de către popor și să răspundă direct în fața poporului pentru modul în care își exercită atribuțiile constituționale.
Președintele României răspunde
în fața poporului pentru aplicarea legii, pentru modul cum este
respectată legea. El trebuie să răspundă, direct, pentru creșterea
numărului și gravității infracțiunilor și contravențiilor.
Președintele României nu este
ales ca să facă pe “mediatorul” și “criticul” diverselor organe de stat
care nu-și fac datoria de a face să se respecte legea.
Președintele Republicii va avea puterea de a-și alege și numi membrii guvernului și va avea drept de veto
asupra legilor propuse spre adoptare de către Parlament. Legea respinsă
de Președinte, împreună cu observațiile acestuia, vor fi supuse
atenției Curții Constituționale, care va aproba, fie textul propus de
Parlament, fie cel propus de Președinte.
Pentru încălcarea prevederilor Constituției, pentru trădare, luare de mită, sau trafic de influență, Președintele va fi demis, prin referendum,
ca urmare a hotărârii înaltei Curții de Casație și Justiție, la cererea
a două treimi din numărul total al fiecăreia din cele două Camere ale
Parlamentului, sau a Avocatului Poporului.
Puterea legislativă va fi compusă din Senat și Camera Reprezentanților.
Membrii Camerei Reprezentanților vor fi aleși prin vot popular, uninominal,
în colegii electorale organizate în funcție de numărul cetățenilor cu
drept de vot, și vor fi desemnați de partidele politice, sau vor
candida ca independenți.
Membrii Senatului vor fi aleși
prin vot popular, uninominal, dar vor fi desemnați de către conducerile
naționale ale organizațiilor sindicale, patronale, civice,
profesionale, academice, confesionale, etc. Ei vor fi aleși de toți
cetățenii cu drept de vot ai țării.
Pentru funcția de senator, vor
putea candida numai persoane care au depășit vârsta de 50 de ani, s-au
remarcat, la nivel național, în viața profesională, sau publică, și nu
au participat la guvernare.
Pentru încălcarea prevederilor Constituției, pentru trădare, luare de mită, sau trafic de influență,
membrii Senatului și ai Camerei Reprezentanților vor fi demiși prin
hotărâre a înaltei Curți de Casație și Justiție, la cererea
Președintelui, a Avocatului Poporului, sau a unui număr de 80.000,
respectiv 35.000 de cetățeni cu drept de vot.
în toate instanțele judecătorești, cu excepția celor militare, verdictele vor fi date de jurii, ai căror membrii vor fi aleși prin vot popular.
Toți procurorii și judecătorii vor fi aleși prin vot popular, inclusiv membrii Curții Constituționale și cei ai înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pentru încălcarea prevederilor Constituției, pentru trădare, luare de mită, sau trafic de influență,
ca și pentru mai mult de două decizii anulate de instanțe superioare,
procurorii, judecătorii și membrii juriilor vor fi revocați din
funcție, prin hotărârea înaltei Curți de Casație și Justiție, la
cererea Președintelui Republicii, a Avocatului Poporului, sau a unui
număr de 1.000 de cetățeni cu drept de vot.
Guvernul statului democratic, al
statului popular, nu poate fi altceva decât putere executivă; el nu
poate adopta legi, indiferent că ele se numesc ordonanțe simple, sau de
urgență. El nu poate avea decât puterea de a elabora propuneri de legi, pe care să le supună adoptării Parlamentului, ca și puterea de a face să se respecte legea, adică de a-i aduce în fața instanțelor judecătorești pe cei care încalcă legea. Atât și nimic mai mult. Nici instrucțiuni, nici regulamente, nici sancțiuni, nici avize, nici licențe, nici aprobări, nici acorduri – toate surse de șpagă, mită, corupție.
Membrii Guvernului trebuie
demiși nu numai atunci când ei încalcă legea, ci și atunci când
procentul cetățenilor care încalcă legea devine îngrijorător pentru
societate, procent care trebuie stabilit prin lege.
Prin Constituția din 1991 a fost
creată instituția Avocatului Poporului. Așa cum o indică și denumirea
sa, cum de altfel prevede și Articolul 55 din Constituție, rostul și
rolul acestei instituții constă în “apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor”.
După 16 ani de existență,
această instituție este complet necunoscută cetățenilor României. Ea nu
și-a făcut simțită prezența în viața societății românești.
Instituția Avocatului Poporului, care ar trebui să apere pe toți cei 22 de milioane de cetățeni români de toate abuzurile și nedreptățile,
cu care aceștia sunt confruntați, zi de zi, își desfășoară activitatea
în câteva camere și are câțiva salariați. Aceasta, în condițiile în
care celelalte componente ale statului – președinție, parlament,
guvern, justiție – care au produs abuzurile și nedreptățile prin care
cetățenii României au ajuns cei mai săraci și năpăstuiți cetățeni ai
Europei, dispun de zeci și sute de palate, și publice, și private, și
de sute de mii de slujbași care le execută ordinele și dispozițiile.
Modul în care instituția
Avocatului Poporului a fost și este tratată în România reprezintă cea
mai elocventă dovadă a totalei rupturi care există între statul român
autocratic posdecembrist și poporul român, cetățenii țării.
Locul ocupat de instituția Avocatului Poporului în societatea românească trebuie schimbat radical.
Avocatul Poporului trebuie investit, prin Constituție, cu puterea reală
de a-i apăra pe cetățeni în fața abuzurilor și nedreptăților săvârșite
de toate componentele statului – legislativă, executivă, judecătorească.
Lui trebuie să i se adreseze
cetățenii atunci când sunt abuzați și nedreptățiți de către organele de
stat. Nu Președintelui țării, care are alte atribuții. Președintele țării aplică legea, nu supraveghează modul în care este adoptată și aplicată legea.
Nu Senatul trebuie să-l aleagă pe Avocatul Poporului, pentru ca acesta să stea “cuminte” în timp ce membrii Senatului votează legi prin care îi sărăcesc pe cetățeni și-și măresc propriile salarii și averi.
Avocatul Poporului trebuie ales de popor. El trebuie să fie servitor al poporului, nu slugă a puterii statale.
Avocatul Poporului nu trebuie ales pe 4 ani, sau pe 5 ani, ci pe viață.
El nu va putea fi demis decât de cel care l-a ales, adică de poporul
român, prin referendum, la cererea unui număr de 500.000 de cetățeni cu
drept de vot.
El va putea să-și exercite
puterea și obligațiile conferite prin Constituție fără teama că va fi
înlocuit de Președinte, Parlament, sau înalta Curte de Casație și
Justiție.
Demiterea lui va fi supusă
referendumului popular, după ce cererea pentru demiterea sa va fi
judecată de către înalta Curte de Casație și Justiție, în prezența
întregului popor, adică la postul național de televiziune.
Nimeni și nimic nu-l va putea
corupe pe Avocatul Poporului, nu-l va putea influența în îndeplinirea
atribuțiilor sale constituționale. El va avea același salariu și
același buget ca și Președintele României.
Pentru funcția de Avocat al
Poporului vor putea candida numai persoane care au depășit vârsta de 50
de ani, s-au remarcat la nivel național, în viața profesională, sau
publică, și nu au participat la guvernare.
Avocatul Poporului va fi
investit cu puterea de a cere demiterea Președintelui, a membrilor
Parlamentului, a membrilor Guvernului și a tuturor acelor care ocupă o
funcție publică, pentru orice încălcare a Constituției și a legilor
țării.
Instituția Avocatului Poporului trebuie să dispună de toate resursele materiale și financiare de care are nevoie pentru a-și îndeplini atribuțiile constituționale, inclusiv de agenții în toate județele țării și de reprezentanți remunerați în toate localitățile.
Avocatul Poporului va avea în subordinea sa serviciile publice de presă, radio și televiziune.
El va numi consiliile de administrație ale acestor servicii publice și
va fi ordonator de credite pentru resursele financiare puse la
dispoziția acestor servicii prin bugetul de stat.
Constituția adoptată în 1991, revizuită în 2003, prevede, pe hârtie, că cetățenii români se pot asocia liber și au acces liber la activitatea economică.
Sunt vorbe goale. în realitate, pentru români, este un adevărat calvar
să înființeze și să mențină în funcțiune o persoană juridică în
România, fie ea de natură economică, patrimonială, sau socială, civică
– asociație, fundație.
Prin numeroase legi, ordonanțe
și hotărâri de guvern, care încalcă, în mod grosolan, prevederile
Constituției, au fost instituite zeci și sute de “avize”, “aprobări” și
“acorduri”, pe care cetățeanul, pentru a înființa o persoană juridică,
trebuie să le obțină de la zeci și sute de agenții și alte componente ale caracatiței statale, la fiecare trebuind să plătească și o taxă și o șpagă. Este o sufocantă sursă de abuzuri și de corupție, care trebuie extirpată fără cruțare, dacă dorim să plasăm societatea românească pe drumul bunăstării și civilizației.
Noua Constituție va stipula clar
că, nici un organ de stat, cu excepția instanțelor judecătorești, nu
poate fi abilitat, prin lege, sau alt fel, să aprobe, să avizeze, să-și
dea acordul, indiferent în ce formă, pentru înființarea unei persoane
juridice cu caracter privat, de orice fel.
Legea va stabili condițiile
constituționale pe care trebuie să le îndeplinească o persoană juridică
pentru a primi autorizația de înființare și funcționare. Numai instanța
judecătorească va putea hotărî dacă aceste condiții cerute de lege sunt
îndeplinite, sau nu, și numai ea, instanța judecătorească, va putea
autoriza înființarea și funcționarea unei persoane juridice, fără nici
un aviz, acord, sau aprobare, din partea altcuiva.
Organele statului pot fi
abilitate, prin lege, să controleze dacă, după înființare, persoanele
juridice respectă condițiile legale de funcționare și, în cazul în care
observă încălcarea acestora, să ceară instanței judecătorești
constatarea încălcării legii și aplicarea sancțiunii prevăzută de lege.
Nici un organ al puterii
executive, sau legislative, nu va avea puterea de a constata încălcarea
legii și de a aplica sancțiunea prevăzută de lege. El va fi abilitat
numai să controleze, să verifice și să solicite instanțelor judecătorești constatarea încălcării legii și aplicarea sancțiunii prevăzută de lege.
Nici un organ al statului nu
poate fi abilitat, prin lege, sau altă decizie luată de un organ de
stat, să aprobe, sau să avizeze numirea unei persoane într-o funcție în
cadrul persoanelor juridice cu caracter privat. Nici un organ al
statului nu poate revoca o astfel de persoană.
O persoană poate primi interdicția de a ocupa anumite funcții publice sau private numai printr-o hotărâre judecătorească.
O persoană poate fi revocată din funcție numai de entitatea care a ales-o sau a numit-o în acea funcție.
în cadrul persoanelor juridice
cu caracter privat, angajarea și încadrarea pe funcție a persoanelor
fizice se face de organele abilitate prin statutele persoanelor
juridice respective, fără nici un aviz sau acord din partea vreunui
organ de stat.
Statul trebuie să renunțe la
orice fel de drepturi și atribuții a căror exercitare împiedică, sau
limitează, drepturile și libertățile cetățeanului, care-l fac dependent pe cetățean de organele de stat.
Statul trebuie să renunțe la puterea de care nu are nevoie și să-și însușească, în schimb, mai multă autoritate, mai mult respect din partea cetățenilor, pentru sprijinul pe care el, statul, îl acordă cetățenilor.
Autoritatea statului
democratic nu sporește prin prezența polițiștilor, controlorilor și
inspectorilor de stat pe străzi, în casele cetățenilor și la sediile
agenților economici ci, invers, prin reducerea prezenței acestora.
Autoritatea statului
democratic nu sporește prin lungimea cozilor la ghișeele instituțiilor
de stat, nici prin sporirea timpului petrecut de cetățeni în fața
acestor ghișee, nici prin mărirea șpăgii plătite de
cetățeni la aceste ghișee. Dimpotrivă, autoritatea statului va crește
direct proporțional cu reducerea numărului de ghișee cu care trebuie să
intre în contact cetățenii, cu reducerea timpului cheltuit de cetățeni
în fața acestor ghișee și cu eliminarea oricărei forme de șpagă pe care
cetățenii trebuie să o plătească la aceste ghișee.
2.3. Statul furnizor de servicii publice.
Statul democratic este nu numai furnizor de libertate, adică apărător al drepturilor și libertăților cetățenilor, dar și furnizor de servicii publice – servicii pe care cetățenii nu și le pot asigura singuri, sau pe care nu le pot asigura agenții economici: politica externă, respectiv, relațiile cetățenilor cu cei ai altor state; apărarea națională, adică protecția propriilor cetățeni în fața eventualelor agresiuni din partea altor state; protecția cetățenilor împotriva calamităților de orice fel; protecția limbii și a culturii naționale; educația tinerei generații; îngrijirea sănătății cetățenilor (sistemul public al asigurărilor de sănătate); protecția vârstnicilor (sistemul public de pensii); protecția tineretului (alocații pentru copii, burse pentru elevi și studenți); protecția persoanelor cu handicap; protecția șomerilor; protecția familiilor dezavantajate,
cu venituri insuficiente pentru susținerea unui trai decent, protecția
mediului înconjurător; cercetarea fundamentală; utilități publice –
drumuri, șosele, străzi, iluminat, termoficări, canalizări, etc.
Constituția trebuie să prevadă, în mod expres, obligația statului democratic de a furniza cetățenilor aceste servicii publice de interes național, ca și obligația unităților administrativ-teritoriale (componente ale statului democratic) de a furniza cetățenilor serviciile publice de interes local:
construcția și întreținerea căilor de comunicații de interes local –
străzi, drumuri, linii de metrou, tramvaie, etc; administrarea
parcurilor și grădinilor publice; construcția și întreținerea
serviciilor publice de alimentare cu apă, cu energie electrică,
canalizare, termoficare, etc.
Nu parlamentele, sau guvernele, trecătoare, stabilesc, prin lege, dacă statul furnizează sau nu furnizează aceste servicii publice, ci chiar cetățenii, prin Constituție.
Capacitatea statului de a furniza serviciile publice de care cetățenii au nevoie nu este dată de bunăvoința guvernanților, ci de veniturile
de care dispune statul și pe care le poate folosi pentru a furniza
aceste servicii. Statul va avea venituri suficiente pentru a asigura
servicii publice de calitate numai și numai dacă economia națională va
fi una performantă, productivă, eficientă.
Economia “implementată” în România după 1989 nu a fost una producătoare de venituri, pentru cetățeni și pentru stat, ci a fost o economie de pradă,
o economie pusă în slujba îmbogățirii guvernanților, prin însușirea
atât a capitalului național acumulat până în 1989, dar și a unei mari
părți a veniturilor produse de cetățeni după 1989.
Guvernanții postdecembriști au
furat nu numai băncile, uzinele și fabricile construite înainte de
1989, nu numai fondul de pensii acumulat până în 1989, dar au furat și
din veniturile produse de cetățeni după 1989 – bani depuși la bănci și
la fonduri de investiții, la casele de asigurări de sănătate, ș.a.m.d.
Numai o economie democratică, în care capitalul național se va afla în proprietatea clasei mijlocii, formată din marea majoritate a cetățenilor, va fi capabilă să asigure bugetului de stat și bugetelor locale veniturile necesare pentru furnizarea de servicii publice de calitate.
2.3.1. Politica externă.
Cetățenii au nevoie de protecția statului lor atunci când intră în relații cu alte state, sau cu cetățenii altor state.
Statul democratic românesc
trebuie să fie investit cu puterea și obligația de a colabora cu
celelalte state ale lumii, astfel încât toți cetățenii români să
trăiască în pace, fără războaie, să fie în deplină siguranță oriunde
s-ar afla, să poată circula în deplină liberate, să facă schimb de
mărfuri și de activități și să intre în orice fel de relații cu toți
cetățenii lumii, cu singura condiție a respectării legilor statelor cu
ai căror cetățeni intră în contact.
Scopul politicii externe a
statului democratic românesc este protecția cetățeanului român în
relația lui cu cetățenii celorlalte state.
Constituția trebuie să interzică
statului democratic puterea de a intreprinde orice fel de acțiune care
să aibă ca scop să impună altor popoare un regim politic sau altul.
Constituția trebuie să interzică
statului democratic puterea de a interveni în vreun fel sau altul în
treburile interne ale altui stat, oricare ar fi acesta.
Noi considerăm că fiecare popor,
fiecare națiune, are dreptul inviolabil de a-și construi propriul stat
democratic, capabil să asigure cetățenilor săi libertățile și
serviciile publice la care aceștia sunt îndreptățiți.
Națiunea română este o națiune
europeană. Civilizația românească este o civilizație creștină, este o
componentă a civilizației creștine europene.
Națiunea română și-a adus din plin contribuția la construcția și la apărarea civilizației europene.
Națiunea română nu a intrat în Europa la 1 ianuarie 2007. Națiunea română este în Europa de la începuturile sale.
Statul român postdecembrist este cel care nu a corespuns și nu corespunde nici acum standardelor Europei.
Națiunea română a fost
pregătită, încă de la nașterea sa, și este pregătită, și astăzi, să
trăiască în comunitate cu celelalte națiuni europene.
Statul român n-a fost și nu este pregătit să se integreze în structura statelor europene.
Și economia românească este una europeană.
Bunurile și serviciile realizate
de economia românească corespund standardelor europene. Dovada o
constituie faptul că aceste bunuri și servicii sunt cumpărate de
cetățenii liberi ai țărilor vest-europene. Dovada o
constituie volumul și ponderea schimburilor comerciale deținute de
țările europene în ansamblul schimburilor comerciale ale României.
|
| |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
|
|