|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 410 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
|
Apeluri: Studenti si cercetatori romani din strainatate se opun exploatarii de la Rosia Scris la Saturday, December 04 @ 13:47:33 CET de catre asymetria |
Republicăm, pentru a-i asigura o mai mare difuzare Scrisoarea deschisă cuprinzând poziția studenților și cercetătorilor români din străinătate cu privire la propusa exploatare de aur de la Roșia Montană Scrisoare deschisă cuprinzând poziția studenților și cercetătorilor români din străinătate cu privire la propusa exploatare de aur de la Roșia Montană 2 08 2010 ~ 14 iulie 2010 ~ Noi, studenții și cercetătorii români aflați la stagii universitare în afara României, ne declarăm profunda îngrijorare în legătură cu criza ecologică și umanitară aproape iminentă de la Roșia Montană [1]. în această zonă din vestul României, Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) – firmă rezultată din partenieratul dintre Gabriel Resources, o companie multinațională cu sediul în Canada, și compania românească de stat Minvest S.A. – plănuiește să deschidă o amplă exploatare auriferă la suprafață [2]. Numeroase instituții și organizații non-guvernamentale românești și internaționale și-au exprimat în repetate rânduri dezacordul față de acest proiect. Academia Română [3] împreună cu Alburnus Maior [4] (reprezentând proprietarii din comuna Roșia Montană care doresc să-și continue existența în zonă), au evidențiat riscurile semnificative la care ar fi expusă zona ca urmare a exploatării minereului la suprafață prin folosirea tehnologiilor pe bază de cianuri și au semnalat consecințele ireparabile asupra mediului natural și asupra patrimoniului istoric și arheologic datând din perioada romană si pre-romană. De asemenea, Bisericile istorice din zonă, reprezentând cetățeni de toate confesiunile, și-au declarat opoziția fermă față de realizarea proiectului, în condițiile în care populația din zona mai largă a Văii Arieșului nu a fost consultată [4,5]. Poziții similare au fost adoptate și de către ICOMOS [6], consultantul pe probleme arheologice al UNESCO, și familia regală a României [7]. Recent, Asociația Oamenilor de Știință Români Ad Astra a analizat într-un document dat publicității principalele probleme legate de propusa exploatare și s-a pronunțat ferm împotriva începerii exploatării și în sprijinul păstrării zonei ca destinație turistică [8]. În cele ce urmează, redăm câteva date informative despre proiect și consecințele sale potențial devastatoare, extrase din documentele mai sus menționate și din datele prezentate de companie. în eventualitatea realizării proiectului, Roșia Montană ar deveni cea mai mare mină de aur din Europa, cu o producție totală estimată la circa 300 de tone de aur și o cantitate semnificativă de argint și alte metale. Exploatarea, prevăzută să dureze 17 ani, se va face în urma săpării a patru cariere și a unui iaz pentru depozitarea deșeurilor, întinse pe suprafața a două sate (Roșia Montană și Corna). Aceasta se va solda cu distrugerea a patru munți, adăpostind importante galerii și vestigii din perioada romană, desființarea mai multor biserici și cimitire, strămutarea unei mari părți din populație și ștergerea urmelor unei comunități milenare, dintre cele mai vechi atestate documentar în România. Pe lângă distrugerile iremediabile, mult minimalizate în descrierea proiectului realizată de RMGC, exploatarea ar avea o serie de efecte negative asupra echilibrului natural al regiunii, în primul rând prin posibilitatea contaminării ecosistemului cu cianuri și metale grele. în ciuda tehnicilor avansate de stocare și neutralizare pe care compania pretinde că le va folosi, studii de specialitate arată că ele nu îndeplinesc cerințele de siguranță prevăzute de Directivele Europene privind gestionarea deșeurilor rezultate din minerit și nu oferă garanții suficiente împotriva scurgerilor și contaminărilor accidentale [3,8]. Temerile în acest sens sunt justificate: în anul 2000, accidentul de la mina de aur din Baia Mare a dus la deversarea a 70 de tone de cianură in bazinul râului Tisa, producând un dezastru ecologic de proporții și afectând sistemul de apă potabilă din 24 de orașe din România, Ungaria și Iugoslavia [9]. Comparativ, iazul de decantare de la Roșia Montană ar fi de cel puțin 10 ori mai mare decât cel de la Baia Mare, cu un potențial distructiv uriaș [8]. De asemenea, există locuri în lume unde, în urma declarării falimentului de către companiile exploatatoare (degrevate astfel de la plata daunelor), autoritățile locale cheltuiesc resurse substanțiale pentru întreținerea unor foste zone de exploatări miniere soldate cu contaminări. Cazul minei de aur de la Yellowknife, Canada, care a lăsat in urmă un sol contaminat cu materiale toxice, este în acest sens concludent [10]. La aceste riscuri se adaugă efectele pe termen mediu și lung asupra sănătății populației din zona mai largă [8], cât și imposibilitatea unei dezvoltări normale a zonei în urma închiderii exploatării, prin suprimarea potențialului turistic și cultural. în virtutea acestor argumente și ca urmare a discuțiilor noastre cu locuitori ai Roșiei Montane, considerăm că raportul riscuri-beneficii este mult prea mare pentru autorizarea unei astfel de exploatări, iar statul român ar avea de pierdut pe termen lung prin derularea acestui contract. Pierderile de patrimoniu, evidențiate pe larg în raportul Academiei Române [3], laolaltă cu distrugerea unei comunități depozitare a unei tradiții unicat, obligă statul român să ia o decizie care să respecte importanța culturală a zonei și să vină în sprijinul cetățenilor săi doritori să-și continue existența pe pământurile de baștină. Sărăcirea accelerată a populației Roșiei Montane prin desemnarea unei zone “monoindustriale” (ulterior declarată ilegală) și obstrucționarea încercărilor de dezvoltare alternativă mineritului sunt fapte pe care autoritățile locale trebuie să și le asume și să le remedieze cât mai curând. Agricultura și turismul bazat pe tradițiile locale pot face obiectul unei colaborări cu agențiile de turism și organizațiile non-guvernamentale care au elaborat și demarat proiecte de dezvoltare durabilă [4,8]. în condițiile actuale, exprimarea unei poziții publice în scopul responsabilizării societății civile și a factorilor de decizie români și europeni este atât necesară cât și urgentă. România este expusă unei campanii publicitare agresive, sponsorizată de compania minieră, în vederea influențării opiniei publice în favoarea proiectului de exploatare, iar RMGC se află în curs de obținere a aprobărilor pentru începerea construcției barajelor pentru bazinele de deșeuri [11]. Toate acestea se întâmplă în condițiile în care Parlamentul Uniunii Europene intenționează să introducă legislație pentru interzicerea mineritului pe bază de cianuri [12]. Prin urmare, considerăm că implicarea instituțiilor statului și a mass-mediei în autorizarea și promovarea unui proiect aflat la limita legalității cere o replică mai susținută din partea societății civile, și în special a tinerilor, care vor suporta consecințele unor decizii pripite. Roșia Montană nu este o problemă ipotetică, din viitor, și nici o situație pe care am moștenit-o de la generațiile anterioare. Dacă nu luăm atitudine acum, peste 17 ani, când exploatarea de aur va fi luat sfârșit, generația noastră se va confrunta cu un dezastru ecologic și cu problemele unei zone economice defavorizate. Nu putem abandona moștenirea noastră culturală de dragul unor promisiuni de îmbogățire efemeră! Acum, cât nu este prea târziu, ne stă în putere să ne solidarizăm cu cei care cred într-un viitor mai bun pentru Roșia Montană, bazat pe respectul față de natură, tradiții și istoria locului. Semnatari: Asociațiile Studenților Români de la Princeton University, Carnegie Mellon University, MIT, University of Minnesota, University of Chicago, Rutgers University, Arizona State University; Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS); Global Romanian Students and Young Professionals Society (GRSPS); Asociația “Ad Astra” a Cercetătorilor Români de pretutindeni. Pentru mai multe informatii va rugam intrati pe: http://studentsforrosiamontana.wordpress.com/2010/07/14/scrisoare/ Nota: Lista semnatarilor / List of signatories Associations of Romanian Students and Researchers: (*) = initiators Romanian Students and Scholars Association at Princeton University, Princeton NJ (*) Romanian Student Association at Carnegie Mellon University, Pittsburgh PA (*) Romanian Student Association at MIT, Cambridge MA Romanian Student Association at the University of Minnesota, Minneapolis MN Romanian Student Association at the University of Chicago, Chicago IL Romanian Student Association at Rutgers University, New Brunswick NJ Romanian Student Organization at Arizona State University, Phoenix AZ Romanian Student Association at the University of Wisconsin, Madison WI Romanian Association at Harvard University, Cambridge MA Romanian Student Association at Stanford University, Stanford CA Association of Romanians at Caltech, Pasadena CA Romanian Student Club at the University of Illinois, Urbana-Champaign IL Association of Romanian Students and Scholars at Yale University, New Haven CT League of Romanian Students Abroad – LSRS (*) Global Romanian Students and Young Professionals Society – GRSPS Ad Astra Association of Romanian Scientists Worldwide *** Environmental and Cultural Heritage Organizations: Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie (RPER-France & RPER-Romania), organization concerned with the conservation of cultural heritage, member of ICOMOS; presidents Ștefana Bianu & Dr. Ioana Bogdan-Cătăniciu; honorary member Prof. Ionel Haiduc, president of the Romanian Academy Eco Action for Romania Foundation, founder Elena Rastei Re.Generation – Romanian NGO campaigning for the reduction of the impact of human activities on the climate and on the natural environment, coordinator Andrei Mocanu Eco-Civica Foundation – Romanian NGO specialized in the protection of the environment, president Niculae Rădulescu-Dobrogea |
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |