|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 51 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
|
Absurdistan: Dan Danila. Din nou despre orgoliu Scris la Sunday, May 29 @ 19:26:01 CEST de catre asymetria |
Regăsesc mereu, tot mai des, în paginile revistelor culturale (și nu
numai, dar acestea ne interesează aici), o formă de orgoliu de care sunt
atinși chiar și cei mai mari intelectuali ai noștri, elitele ca să spun
așa: ea se manifestă prin incapacitatea de a accepta critica, ideile în
general, venind de la persoane fără „merite” în domeniul culturii, care
nu au un nume și operă, deci nu sunt „autori”.
Din nou despre orgoliu Regăsesc mereu, tot mai des, în paginile revistelor culturale (și nu numai, dar acestea ne interesează aici), o formă de orgoliu de care sunt atinși chiar și cei mai mari intelectuali ai noștri, elitele ca să spun așa: ea se manifestă prin incapacitatea de a accepta critica, ideile în general, venind de la persoane fără „merite” în domeniul culturii, care nu au un nume și operă, deci nu sunt „autori”. Citim mereu despre „un oarecare”, un „nimeni” (uneori cu majusculă) sau un „neica nimeni” care îndrăznește să polemizeze cu un autor consacrat, cu unul dintre „experții” noștri obișnuiți să aibă mereu dreptate. Oricât ar dori ei să fie mereu infailibili, mai greșesc și experții (oameni fiind!), iar internetul îi expune vrând-nevrând nu doar forumiștilor și celor care pur și simplu caută nod în papură, fericiți că l-au prins pe cutare filosof folosind un termen impropriu sau făcând un dezacord, etc. Tot orgolii și acestea, tot greu de scuzat, de fapt simple confruntări de orgolii, refulări și agresiuni desfășurate în spațiul virtual... Dar cum rămâne cu atitudinea „creatorilor de opinie”, a dascălilor și formatorilor spirituali ai națiunii, care, plini de o sfântă indignare, pornesc de la premiza că un necunoscut e întotdeauna idiot și nu are dreptul să emită păreri, tocmai fiindcă e necunoscut; adică toți românii fără operă sunt cretini, cei „mari” nu stau de vorbă cu fitecine! Nu există nimic mai trufaș, mai nedemocratic și mai anti-didactic decât această atitudine, care dintr-o dată anulează posibilitatea oricărui dialog – chiar și distanța dintre elev și dascăl devine infinită și de totală subordonare; de fapt poziția de dascăl de la înălțimea catedrei e în acest caz falsă, fiindcă cei apostrofați și reduși la tăcere sunt de cele mai multe ori oameni perfect maturi, mulți dintre ei chiar licențiați, cu doctorate, care își exprimă în mod cinstit îndoielile, nedumeririle sau pur și simplu dezacordul cu anumite idei. Ar fi inutil și trist dacă toți autorii criticați ar răspunde tuturor „forumiștilor” agresivi care se înșiră pe la subsolurile site-urilor. Dar de obicei iritarea lor se îndreaptă țintit asupra celor care nu sunt chiar zilnic pe net, a celor bine crescuți, politicoși, pe care îi pun la punct cu o superioritate olimpiană, neuitând să-i înțepe cu aluzii „subtile” despre lipsa unor merite culturale, sau alte motive care nu i-ar îndreptăți să ridice nasul! De obicei chestiunea de fond nici nu mai este dezbătută, fiindcă nu merită să re-explici ceea ce nu a fost înțeles și orice premiză a unei greșeli proprii este anulată. Uneori sunt preluate cuvinte și expresii ale temerarului opinent, acestea sunt frumos răstălmăcite, profesiunea respectivului este ridiculizată, de la caz la caz; un mod jalnic de a „dialoga”, total nedemn de „somitatea” respectivă! Un exemplu cras de in-cultură a dialogului, al ne-democrației ideilor, al agresivității generale de care este atinsă societatea românească, de lipsă a civilizației la urma urmei! Sudalma și pumnul sunt formele cotidiene ale „dialogului” dâmbovițean, și nu numai acolo... Cât despre incapacitatea de autocritică, de a accepta critica, de la orice nivel ar veni ea, se poate scrie un tratat. Pot să dau multe exemple și citate, nume și link-uri, dar mă abțin. Mi-am reamintit aceste aspecte după ce am văzut recenta emisiune a lui Pleșu și Liiceanu despre trufie. Ei au, ca de obicei, teoretic dreptate... Dan Dănilă Leonberg, Germania |
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |