Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie - Ioan Rosca. Opinii si documente privitoare la politica PNTCD

Am înţeles omeneasca dorinţă de a nu discuta greşelile victimelor, atîta timp cît călăii sînt triumfători. Dar uitaţi-vă în jur, veterani ţărănişti, ca să vedeţi la ce a dus complicitatea în falsificarea istoriei. Doar spunând lucrurilor pe nume, fără menajamente, putem desfunda calea spre viitor a următoarelor generaţii. Ioan Roşca, 30 martie 2012

Continuă publicarea și comentarea unor fragmente semnificative din documente de epocă privitoare la politica PNTCD după august 1944.
Partea a III-a.
[..]
Dl. Gr. Niculescu-Buzeşti, ministrul afacerilor străine: Domnilor, propunerile pe care vreau să vi le fac, stau pe două consideraţiuni : Mai întîi, trebuie să punem în aplicare anumite obligaţiuni, pe care ne-am angajat să le îndeplinim, în virtutea condiţiilor de armistiţiu. Acestea sînt : interdicţiunea organizaţiilor fasciste şi colaborarea la arestarea criminalilor de război, înainte de a stabili o procedură în ceea ce priveşte judecarea lor. A doua chestiune am dedus-o din diferite impresii, pe care le-am cules din mai multe locuri. Toţi membrii delegaţiei care s-au întors de la Moscova mi-au spus că guvernul sovietic şi ceilalţi delegaţi sovietici, cu care au intrat în contact, au arătat oarecare neîncredere în guvernul român, datorită faptului că în administraţii nu s-a produs epurarea şi că aceste administraţii sînt conduse tot de demnitarii vechiului regim.
Aceeaşi impresie am avut-o şi aici cînd am stat de vorbă cu generalul Lambricev. In sfîrşit, trebuie să spun că şi americanii şi englezii au ridicat aceeaşi chestiune. Deci, sînt două puncte de rezolvat: întîi, îndeplinirea cît mai curînd şi mai fidel a obligaţiunilor din armistiţiu şi în al doilea rînd, această epuraţiune a aparatului de stat, care constituie una din primele condiţii ale Rusiei şi a celorlalte Naţiuni Unite faţă de guvernul român şi pe care o cere şi opinia publica în mod imperios. Nu este vorba aici numai de o chestiune politică, ci este vorba şi de o problemă morală. în aparatul nostru de   Stat, în presă   şi   în   alte   sectoare   trebuie   să   se   producă   o   epuraţiune radicală.
Nu sînt de acord cu ceea ce a spus domnul Maurer, că această epuraţiune s-ar impune, pentru consideraţiuni de siguranţă a regimului nostru şi a guvernului actual, adică pentru motivul că oarecari cercuri reacţionare, organizaţii fasciste sau legionare ar putea să procedeze la răsturnarea regimului, prin masuri de forţă.
După părerea mea, aceasta este o copilărie. Dacă la 23 August, cînd aveam pe germani în ţară, n-a îndrăznit să scoată capul nici o creaţiune legionară sau fascistă a vechiului regim, acum, cînd nu mai avem pe nemţi, dar avem pe ruşi în ţară, nu se mai poate imagina că s-ar putea produce o lovitură de stat împotriva noastră. Aceasta însă nu schimbă concluzia că epuraţia-aparatului de stat este necesară. în această privinţă, vreau să prezint un program cu mai multe puncte. S-a făcut un proiect de lege, care a fost remis domnului ministru al justiţiei şi domnului ministru Mănuilă. Principiile acestui proiect au fost stabilite, ţinîndu-se seama de dezideratele unora din partidele politice. îmi exprim regretul că n-am putut sta de vorbă şi cu delegatul domnului Dinu Brătianu, însă am avut o consfătuire la domnul Maniu acasă şi acolo delegatul partidului liberal nu s-a prezentat, aşa că am discutat proiectul cu cei prezenţi.
Al doilea punct este acţiunea imediată. în acesta privinţă am să vă prezint de asemenea propuneri concrete. A treia chestiune este arestarea unor responsabili.
În această privinţă trebuie făcută o distincţiune. Prin Convenţia de Armistiţiu ne-am obligat să colaborăm la arestarea şi la judecarea criminalilor de război. Trebuie să intervină un acord separat între noi şi Puterile Aliate, reprezentate prin Comandamentul Sovietic, asupra procedurii după care se va face judecarea acestor criminali de război. Pînă cînd să intervină acest acord, trebuiesc luate măsuri asigurătoare, care ar constitui şi o satisfacţie pentru opinia publică şi un element de încredere în guvernul nostru.
Distincţiunea noastră este că sînt unele persoane, care şi fără să fie criminali de război, sînt totuşi criminali faţă de Naţiunea Română. Acestea nu cad în dispoziţiunile Convenţiunii de Armistiţiu. Este vorba de cei care au făcut arbitrajul de la Viena sau de cei care sînt cuprinşi în lungul proces, care s-a desfăşurat, de cînd s-a introdus dictatura în România şi pînă în momentul de faţă. Deci, acest sector îl putem rezolva, independent de dispoziţiunile Convenţiei de Armistiţiu.
Ar trebui să se facă un prim lot de arestări. Mai întîi, criminalii   de   război,   potrivit   Convenţiei   de   Armistiţiu, iar   în   al doilea rînd, cei cari nu sînt criminali de război, independent de Convenţia de Armistiţiu.
Ar fi vorba apoi de interdicţia organizaţiilor fasciste. Aceasta trebuie s-o facem cît mai curînd, fiindcă este cerută prin Convenţia de Armistiţiu.
Tot în legătură cu epuraţia aparatului de stat, este o primă măsură care trebuie luată, fără să fie nevoie de o lege specială: este vorba de schimbarea prefecţilor şi a primarilor, care trebuie să se producă în mod masiv. S-ar putea foarte bine ca 3-4 sau 5 prefecţi ai fostului regim să fi fost oameni cinstiţi şi să-şi fi îndeplinit obligaţiunile fără nici un reproş - nu cred că au fost mai mult de cinci ; nu văd nici o obiecţiune ca aceştia să fie menţinuţi. în afară de aceştia însă, trebuie să se producă un act ostentativ de   schimbare   a prefecţilor   şi   primarilor.
In sfîrşit, abolirea legilor rasiale, în principiu s-a făcut prin decretul constituţional pe care îl cunoaşteţi. Sînt dispoziţiuni date pentru liberul exerciţiu al profesiunilor. La Barou s-au dat dispoziţiuni pentru libera înscriere a evreilor, dar sînt alte aspecte contractuale şi patrimoniale care nu s-au putut rezolva pînă acum, dar care sînt necesare să fie soluţionate cît mai curînd. In această privinţă, trebuie să luăm decizia să constituim o delegaţie, pe care s-o însărcinăm să studieze chestiunea şi să facă propuneri.
Dl. general Gh. Potopeanu, ministrul economiei naţionale şi al finanţelor : S-a făcut.
Dl. Gr. Niculescu-Buzeşti, ministrul afacerilor străine : Mai avem un punct, care în urma Convenţiei de Armistiţiu, cade. Trebuia să se instituie printr-o lege specială o procedură pentru judecarea celor răspunzători. In ceea ce priveşte criminalii de război, nu putem să prejudecăm asupra dispoziţiunilor Convenţiei de Armistiţiu, care va avea să stabilească procedura după care aceşti criminali vor fi judecaţi. Totuşi, putem, în al doilea sector, pentru cei cari nu sînt criminali de război, dar sînt criminali faţă de Naţiunea Română, să luăm decizia şi să primim propunerea pentru întocmirea unui proiect de lege de stabilire a procedurii de judecată.
Acestea sînt chestiunile pe care vream să vi le expun. Prima problemă, epuraţia aparatului de stat, a intrat într-o fază foarte concretă. Domnii miniştrii Căpăţînă şi Mănuilă sînt rugaţi să arate realizările Comitetului Central în această privinţă.
Dl. L. Pătrăşcanu, ministru de Stat: Eu ţin să declar că sînt complet de acord cu propunerile domnului ministru de externe. Am fost încunoştiinţat de aceste probleme şi atunci cînd am lipsit din ţară, partidul nostru le va susţine pe toate. DI. Valerain Georgescu, subsecretar de Stat la Ministerul Economiei Naţionale : Deoarece chestiunea este extrem de urgentă, să procedăm la arestarea criminalilor contra Naţiunii. Măsura trebuie executată imediat, fiindcă opinia publică ne judecă. Nu putem întîrzia nici o clipă.
Dl. Gr. Niculescu-Buzeşti, ministrul afacerilor străine ;   Domnule ministru   Christu,   d-ta   confirmi,   cu   impresiile   d-tale de la Moscova, că epuraţia aparatului de stat trebuie să fie făcută ?
Dl. I. Christu, ministru plenipotenţiar : Da, domnule ministru. Dl. Gr. Niculescu-Buzeşti, ministrul afacerilor străine : Am vrut să am şi acordul dv. Dl. C. I. C. Brătianu, ministrul de Stat : Unde s-a înşelat guvernul de la Moscova a fost atunci cînd a crezut că actele mareşalului au avut vreo aprobare.
[..] Dl.A. Căpăţînă, ministrul justiţiei: [..] În momentul de faţă ne găsim guvernaţi de anumite legi şi aş dori - şi cred că ar fi bine - ca în ce priveşte constatările de fapt să le excludem din cercetările oricărei instanţe judecătoreşti. Eu cunosc cazuri, cînd s-au făcut în magistratură aceste epuraţii - acum cîţiva ani de zile - cunosc erorile care s-au comis, cîteva săritoare în ochi. Dar în regulă generală rezultatul a fost bun. Ei bine, aceste constatări de fapt să nu poată fi deduse înaintea nici unei comisiuni. Din punctul de vedere al legilor care ne guvernează, cred că aceşti oameni trebuie să aibă un drept : nu le putem lua dreptul de adresare la Contenciosul administrativ. Dar aş dori să se precizeze în lege că acest drept există numai în ce priveşte formele cu care au fost scoşi din funcţiunile lor. Adică, să se spună : Comisiunea n-a fost alcătuită bine, o formalitate nu s-a îndeplinit cum trebuie   etc.
Acestea sînt obiecţiunile pe care le am de ridicat la o primă cercetare a legii.
Dl. C. Titel Petrescu, ministru de Stat : Hotărîrile comisiunii să fie executorii.
DI. Gr. Niculescu-Buzeşti, ministrul afacerilor străine : Daţi-mi voie să vă fac o propunere : cu siguranţă că legea răspunderilor va fi foarte complicată şi va trebui să fie foarte amănunţit discutată. Acest fapt însă nu trebuie să ne împiedice de a lua unele măsuri imediate, pentru a da satisfacţie opiniei publice şi pentru a-i da încrederea de care are nevoie în starea actuală. Să nu ne împiedicăm de consideraţiuni juridice sau constituţionale. Anglia, care este o ţară cu un nivel constituţional, la care aş fi fericit să ajungă România, are o lege prin care orişicine, fără nici un motiv poate fi arestat. Să facem o lege la fel ; să i arestăm pe toţi şi să stea acolo, pînă cînd vor fi cercetaţi şi judecaţi. Juriştii aceştia se vor întruni şi pînă cînd vor ajunge să facă legea, va trece un an de zile. Să facem o lege simplă, şi apoi să procedăm la arestarea tuturor vinovaţilor, fiindcă apoi vom avea tot timpul să facem legi cît mai perfecte, pentru judecarea lor, fără însă ca acum să avem scrupule constituţionale.
DL A. Căpăţînă, ministrul justiţiei : Au venit jurişti eminenţi la această comisie şi eu am pus problema : pe de o parte avem un regim constituţional, cu anumite garanţii şi   forme, iar pe de altă parte chestiunea se poate pune şi aşa cum aţi arătat dv., prin înlăturarea unor texte. Am rugat pe eminenţii jurişti-consulţi Anibal Teodorescu, Emil Otulescu şi Vintilă Dongoroz să înceapă cu partea a doua, pentru ca o dată textele constituţionale înlăturate, să se poată proceda aşa cum aţi spus dv.
Prin urmare, am crezut că este de început cu ceea ce nu este reglementat în momentul de faţă şi cu ceea ce am impresia că va deveni lege, care ne va guverna. Mi s-a pus în vedere şi modul de a vedea al tuturor partidelor. Nu mi-am permis să legiferez fără să fac aceste consultări. în opera de tehnică legislativă, vă rog să credeţi că am ales colaboratori şi am constituit comisii, cu care să pot lucra în cele trei direcţii, pe care le vor avea legile, ce vă vor fi prezentate. Vedeţi ce am făcut pînă astăzi, deşi nu s-au prezentat decît doi delegaţi din doisprezece. Dl. Gr. Niculescu-Buzeşti, ministrul afacerilor străine : Noi avem toată recunoştinţa pentru străduinţa dv. însă vrem să vedem dacă guvernul este de acord cu propunerea mea.
Dl. A. Căpăţînă, ministrul justiţiei : Propunerea dv. se opreşte la un impediment constituţional. în virtutea unei legi, un mandat de arestare trebuie emis cu 24 ore înainte de arestare. Dacă însă faceţi arestări, ca un act de guvern, din motive de siguranţă generală a statului, pe care nimeni nu le poate critica, aşa trebuie făcut, pentru că aceasta este situaţia, rămînînd ca în ceea ce priveşte judecarea, aşa cum aţi spus şi dv., să găsim formula legală peste cîteva zile.
Dl. L. Pătrăşcanu, ministru de Stat: în ceea ce priveşte temeiurile constituţionale pentru arestarea şi judecarea criminalilor de război şi criminalilor contra naţiunii române, procedura trebuie să fie mult mai rapidă. Am arestat pe Antonescu, fără mandat de arestare. Dacă ne vom încurca în formule constituţionale, vom da impresia că sabotăm această măsură.
Dl. Gr. Niculescu-Buzeşti, ministrul afacerilor străine : Să facem lista de comun acord. Ce să mai discutăm chestiuni juridice ? Dl. Valeriu Georgescu, subsecretar de Stat la Ministerul Economiei Naţionale : Ar fi bine ca domnul ministru de externe să ne citească primele nume.
Şedinţa continuă. [..]
De ce nu ne-au vorbit membrii partidelor istorice despre poziţia lor faţă de reglarea conturilor cu cei care acaparaseră puterea pînă în 1944, şi erau mai mult sau mai puţin vinovaţi faţă de naţiune? După 1989, rămăşiţele PNT, trecute prin iadul anilor 1946-1964 şi apoi prin reeducarea în "libertate" dintre 1964 şi 1989, măcinate de povara angajamentelor şi informărilor, forţate prin interminabila presiune a Securităţii, nu au avut puterea să trateze deschis subiecte ca: participarea la actul din 23 August şi consecinţele acestuia, iluziile privind bunăvoinţa Aliaţilor şi costul lor, lansarea răzbunării juridice faţă de carlişti, antonescieni, legionari - capcană în care au căzut şi iniţiatorii, etc. Ca să evite astfel discuţiile dureroase, l-au susţinut orbeşte şi pe Mihai, trecând peste faptul că acesta a trădat, din laşitate, cauza anticomunistă, din 1944 pînă azi, lăsîndu-i şi pe ţărănişti de izbelişte: la 6 martie 1946, în noiembrie 1946 sau la procesele din 1947. Dar cum puteau ţărăniştii să discute vinovăţiile regelui laş, fără a ajunge la problema cooperării cu el la lovitura din August, care aruncă şi asupra lui Iuliu Maniu grele răspunderi.
Am înţeles omeneasca dorinţă de a nu discuta greşelile victimelor, atîta timp cît călăii sînt triumfători. Dar uitaţi-vă în jur, veterani ţărănişti, ca să vedeţi la ce a dus complicitatea în falsificarea istoriei. Doar spunînd lucrurilor pe nume, fără menajamente, putem desfunda calea spre viitor a următoarelor generaţii.

Ioan Roşca, 30 martie 2012

Asymetria si Dan Culcer va recomanda

Enciclopedia României

Blogul ideologic. Titus Filipaș

Ioan Roșca
Contrarevoluția din România. O cercetare

Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

Revista Verso

Geovisite

Revista NordLitera

Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
Etimologii. Resurse lingvistice

Azi

Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

Societatea de maine

Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine? S'inscrire a Societatea de maine Intrati in Societatea de maine Exercitiu colectiv de imaginatie sociala


Inscriere : fr.groups.yahoo.com Se dedica profesorului Mircea Zaciu

Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul priveşte pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga

Sondaje

Identificare

Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com

«Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
Page Generation: 0.75 Seconds