Un
eveniment editorial. Radu Negrescu-Suțu „Stirpea Drăculeștilor -
Pseudocronică a Familiei Suțu”
P.sdfootnote { margin-left: 0.5cm; text-indent: -0.5cm; margin-bottom: 0cm; font-size: 10pt; }P { margin-bottom: 0.21cm; }A.sdfootnoteanc { font-size: 57%; }
Un
eveniment editorial. Radu Negrescu-Suțu „Stirpea Drăculeștilor -
Pseudocronică a Familiei Suțu”
Un
eveniment editorial, bun prilej de bucurie culturală, este lucrarea
de genealogie istorică și de istorie propriu-zisă, lansată la 27
iunie 2017 la Palatul Suțu din București intitulată „Stirpea
Drăculeștilor - Pseudocronică a Familiei Suțu”, al cărui
autor este Radu Negrescu-Suțu.
Volumul
a apărut la Editura Corint din București, în iunie 2017,
fiind prefațat de istoricul Filip-Lucian Iorga.
Autorul
acestui volum, care locuiește la Paris, este un pasionat scriitor ce și-a consacrat multă energie pentru a pune în valoare istoria
familiei sale.
„Stirpea
Drăculeștilor” este caracterizată astfel de Filip-Lucian Iorga,
care a prefațat-o: „O cronică adevărată, plină de pasionante
și precise detalii despre Familia Suțu, unul dintre cele mai
importante neamuri domnești și boierești din Moldova și Țara
Românească, fiind scrisă de un descendent de azi al personajelor
pe care le veți descoperi… Autorul nu își menajează și nu își
idealizează strămoșii, este în același timp, înțelegător și
lucid”1.
Lucrarea
are un farmec aparte, pentru că este redactată ca un dialog
imaginar purtat între autor și unchiul său Dimitrie Scarlat Suțu,
care i-a deschis nepotului gustul pentru genealogia familiei Suțu.
Sunt
citate foarte multe documente, care au constituit surse importante
pentru descifrarea corectă a unei cronologii genealogice2.
Cititorul
va savura cu siguranță acest dialog, unde va descoperi foarte multe
date interesante, precum:
-
Fanarioții, numiți de Nicolae Iorga ,,Reformatorii’’, având
protecția otomană în spate, au împiedicat imperiile limitrofe să
anexeze Principatele dunărene și în plus, domnind în ambele țări,
au contribuit
la o apropiere instituțională a celor două Principate, facilitând
astfel viitoarea lor unire din 1859.
-
Domnitorul Alexandru Suțu nu a fost omorât de eteriști, așa cum
s-a spus, ci a murit din cauza unei boli prost tratate.
-
Domnitorul Mihalache Suțu cel Tânăr, eteristul, a fost singurul
caz de domnitor devenit ulterior ministru.
-
Istoria Casei
Capșa,
care a aparținut inițial, în anul 1830, fostului bucătar al
domnitorului Grigore IV Ghica, italianul Geronimo Momolo, iar
ulterior, în anul 1868, a fost cumpărată de frații macedoromâni
Capșa3.
-
Hanul lui Manuc
are și el o istorie interesantă. Acest Manuc, pe numele lui
adevărat Emanoil Mârzaian, născut în 1769, fiul unui armean bogat
din Turcia, a devenit cel mai bogat angrosist din Balcani și a fost
numit, în 1808, domnitor al Țării Românesti. Neguțător abil,
devine ulterior cetățean rus și ca agent rus participă, în 1812,
la negocierile tratatului de la București, desfășurat în hanul
Manuc, unde s-a semnat răpirea Basarabiei de către ruși. Se
stabilește la Hâncești, în Basarabia, unde și-a construit un
frumos conac și unde moare asasinat în 18174.
-
Cum trăiau domnitorii fanarioți la Constantinopol, unde-și puteau
pierde capul în orice moment.
-
În perioada anilor 1829-1834, veșnicul pretendent la domnie
Costache Suțu, fratele lui Mihail Vodă II Suțu, a fondat satul
Suțești,
nu departe de Brăila, pe malul drept al Buzăului5.
-
Poetul național grec Alexandru Suțu a fost inițiatorul, împreună
cu Evanghelie Zappa, în 1833, al Jocurilor Olimpice moderne6.
-
Dumitrache Suțu, fratele poetului, a murit eroic în lupta de la
Drăgășani, fiind considerat unul dintre marii palicari greci.
-
Beizadeaua Ioan Suțu a introdus în Grecia, în anul 1853, noțiunea
de Economie socială, pe care a denumit-o Plutologie7.
-
Beizadeaua Neculai Suțu, nu a mai devenit domnitor la moartea
tatălui său Alecu Vodă Suțu, ci primul economist român.
-
Eufrosina Suțu ar fi putut deveni regina Greciei în 1865, fiind
cerută în căsătorie de regele Georgios I.
-
Profesorul medic Alexandru Suțu, în a cărui clinică a decedat
poetul Mihail Eminescu, a fost primul psihiatru român.
-
Mihail Suțu, numismat și metrolog de nivel internațional, a fost
membru activ al Societăților numismatice regale engleze, belgiene
și a celei franceze, precum și președintele celei române, mare
colecționat și donator al Academiei Române8.
-
Oameni de onoare, Suțuleștii practicau cu succes duelul în veacul
al XIX-lea, dar cu urmări tragice pentru adversarii lor.
Frumos
ilustrată cu peste treizeci de imagini cu personalitățile din
Familia Suțu, lucrarea are la sfârșitul volumului un glosar
pentru cuvinte învechite și un indice de persoane din
Familia Suțu în ordine alfabetică.
Pe
coperta exterioară, același Filip-Lucian Iorga avea să consemneze
o concluzie privind acest gen literar: „Istoria cu blazon
este istoria elitelor autentice. Este povestea unui lumi care a
strălucit prin stil, prin inteligență, bun-gust și subtilitatea
conversației din saloane. Este istoria unor oameni care au fost
binecuvântați nu numai cu avere și ranguri, ci și cu patriotism,
spirit de sacrificiu și simțul datoriei… Aceste studii ne vor
ajuta să recuperăm istoria dramatică și plină de farmec a
vechilor elite românești”.
Trebuie
amintite câteva din lucrările anterioare ale lui Radu Negrescu
Suțu, apărute în România ultimilor ani:
- Reeditarea
lucrării lui Rudolf Suțu „Iașii de odinioară”, apărută la
Editura Corint din București, în anul 2015. Lucrarea a fost
îngrijită și prefațată de Radu Negrescu-Suțu, nepotul de fiică
al autorului.
- „La
Bocca della Verità ”, proză scurtă, eseuri și discuții,
prefațată de scriitorul Paul Goma. Volumul a apărut la Editura
Junimea din Iași, în anul 2016.
- „Cartea
de aur a Familiei Suțu” apărută la Editura Avangarde Capitel
din București, în anul 2015. O carte monumentală, prin
abordare și conținut, care consemnează un arbore genelogic
conținând 400 de persoane din Familia Suțu.
Radu
Moțoc, 15 iulie 2017
NOTE
1 - Radu Negrescu-Suțu, Stirpea
Drăculeștilor, pag.
6
2
- Marc-Philippe Zallony, Tratat
despre domnitorii Valahiei și ai Moldovei, proveniți din
Constantinopol, cunoscuți sub numele de fanarioți,
Paris, 1830, op.cit, pag.46
-
Memoriile principelui
Nicolae Suțu, Mare Logofăt al Moldovei,
Ed. Panaioti Rizos, Viena, 1899
-
Marie-Louis comte de Marcellus, Souvenirs d’Orient, Ed. Jacques
Lecoffre, Paris, 1854
- Auguste
Henri Edouard, Alexandre
Soutzos, le poète national de la Grèce moderne,
Ed. Georges Chamerot, Peris, 1875.
- Michel
C. Soutzo, Introduction
à l’Etude des monnaides de l’Italie antique,
Ed. Jouat et Sigaux, Paris, 1887
3Op.cit.,
pag. 50
4Op.cit.,
pag.77
5Op.cit.,
pag.89
6Op.cit.,pag
106
7Op.cit.,pag.137
8Op.cit.,
pag.141
|