|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 32 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
|
Editoriale: Dan Culcer. Eclipsa deasupra gunoaielor Scris la Friday, October 04 @ 17:55:42 CEST de catre asymetria |
Eclipsă
deasupra gunoaielor
« Copii noștrii sunt călușe pe care vremea ni le-nfundă-n gură »
sîngele
amiezelor alb, soarele palid, strigătul calp
al
coloanelor mărșăluind, forța exploziei, vom fi jupuiți,
nimeni
nu va rămîne, sticla ochilor verde, crăpătă,
acest
peisaj fumuriu privind aplecat eclipse solare.
de
scris un poem ca și cum ar fi scris de-un poet
din
veacul trecut, de ascuns,
de
răscolit gunoaiele arse și cîte mai rămîn prin cenuși.
de
ascuns
Ar
trebui un cântec încăpător precum
piei jupuite, Strigăte
mari în apărarea lumii prea calmă ca și cum
anii
ar trece fără urme pe pîsla închisorilor, printre celule, pe
priciuri
mirosind
a urină, un cîntec fără cuvinte, cele de vază sună dogit,
cele
mieroase sufocă - pe cerul gurii lipite, cum
am
fost învățat să vorbesc, cum mi s-a spus : capul plecat,
sabia
care nu taie, sîngele care nu curge, masca – e nevoie s-o porți teme-te,
nu lua în seamă, nu cîrti, taci
și
privește, uită, tîrăște-te, linge, cîntecul nostru – acum
prea urît,
nici
strigăt, nici laudă, nici cîrtire, nici lins, sîngele-nchegat
între ele ca pe o eczema disperat scărpintă.
De multiplicat, de urlat, de scrîșnit.
De-acest
bine-aparent, de minciuni consolat,
de
rapoarte, de falsuri, de grâul pe câmp,
de
fier ruginit pe șantiere… indiferentă
șoseaua cu mîzgă leagă orașul de sat nimeni
nu se leagă, cuvintele zac printre brazde ca
știuleții
uitați, ca boabele scurse pe marginea drumului. Am
început, cu o secetă, vom sfîrși, îmbălăte principii vor
atîrna
de
felinarele străzii și trupurile noastre vor arde'n efigii, am
început săpînd tunele și bucuroși că-i pîinea neagră apoi,
când
au plecat soldați străini toți răsuflau
nestingheriți,
convinși c-a lor e vina și…
Vrem
mașini, televizoare, căsuțe și ceaiuri la care
să
fim invitați, grangurii zilei trimit colorate
fotografii
de familie și-și schimbă nevestele după
scaunul
pe care-l ocupă cînd tribune roșii vorbesc
principial
despre morală și-asceză către proletari asexuați,
zăpăciți
de urale și fast.
Ce,
cum, cîtă vreme, cine trădează, eu însumi caut refugii, un
privilegiu de tinichea și tac cînd pier fără urme vorbe
supuse sub dictare-anonimă.
Istoria se scrie din urme, prevăzători să distrugem arhivele.
Despre
acest echilibru fragil, despre concedierea acarilor, Despre
urcarea-n scaune-nalte a proștilor, nimic nu se pierde, Omul
– cel mai prețios capital,
vom avea grijă. Păsări
deasupra uzinei pier arse de gazele galbene, Legile
apără, nimeni nu știe care sunt legile. Totul
e bine, fără-accidente, cu morți cuminți, Cu
oameni cuminți, uituci, zăbăuci, tăcuți, moderați și ștanțați.
Și
temerea că aceste cuvinte, departe de ceea ce
scribi
oficiali numesc poezie, vor fi găsite, citite,
citate-ntre
foile unui dosar pregătit. Ceva
despre libertatea de a gîndi și a spune, despre
vot unanim prin ridicarea de mâini,
să
se vadă cine cu cine votează, Ceva
despre drepturi, nimeni nu știe ce-i de făcut. «În
țara noastră nu vor mai avea loc abuzuri», călăii au pensii,
revoluția
cere victime, slava bogu la noi pot fi numărate pe degete,
cîte
mîini? La marginea mării, dincolo de fluviu, se va ridica
stela
funebră și sîngele alb al amiezelor palid
«
Vecinaia slava gheroiah pavșim za svabodu i nezavisimosti. « Naivi
uiguri pe malul rîiului răsăritean așteptau, zice-se, ordin înalt Să
aducă libertatea cu tancuri și gaze de eșapament, Nu
cîrti, mi se spune, vor veni dinspre-apus, dinspre nord, dinspre sud Dintr-acolo
străini ghilotinați de libertate. Fii
bucuros că ai tăi sunt puternici și poporul unit
în
jurul aleșilor săi. Forța morală, lupta cu mîinile goale,
război
popular în opinci, care cu boi trăgînd tunuri pe drumuri de munte unde
ne este cetate de seculi și-n care strămoșii au știu la nevoie
muri. Nu
mai vreau. Istoria cu chipul ei de piatră și ștergerea mea de pe
liste, Căzut
la datorie, nu mă ajuta să sper, nu mai vreau.
De
ce atîta speranță, de ce mereu mâine, copiii, nepoții, viitorul Cînd
va fi Azi, cînd Acum, cînd Aici, cînd se sinucide speranța? Gazele
tancurilor ca și cele din fabrici omoară, încotro, ce vom ajunge
din urmă? Cine
așteaptă, arhive secrete, adevăr amînat, prezentul secret, Trecutul
secret, nu e momentul, da, desigur viitorul. Aceiași
speranță sluțită de farduri, bătrînă cît lumea, Curvă
plătită scump, între pulpele tale zac obosit privind spre viitor.
Să fac politică între pulpe istorice, să nu mint, să îndur, să nu cer nimănui îndurare.
Despre
echilibrul fragil, despre granițe mereu contestate, Despre
învrăjbirea savantă, despre parafe și stilouri de aur, Tratate
cu gînduri ascunse, otravă, azi – eu, mâine – tu, vine ea
vremea. Despre
evenimente istorice, cutremure, lepre verbal e
Cînd
fruntea de leu încruntată, arsă de jarul trabucurilor,
Insensibilă
fumegă a crematoriu.
După
cutremur, printre ruine oamenii mor felurit Sub
ziduri, mușcați de animale turbate de sete, vărsînd
dizenteric mîluri gălbui peste pulberi,
fumegînd
amoniac scurs din containere sparte,
rîul
își otrăvește peștii și oamenii urlă marșuri războinice,
vitele
rag, lăcuste peste nori de napalm – avioane sluțesc
pămîntul
cu jeturi de bombe precum dizentericii.
Despre
acest amestec nobil de bălegar, idealuri, revoluții, slogane,
urale
și marșuri, despre maniaci ce salvează-omenirea apăsînd
pe
detonatoare istorice, pe trăgaciul frazelor mari
despre
măreție, destin, datorie, patrie, rasă și rol, despre
ce-a
fost ca să știm ce rahat va veni,
Nu-i
nimic. Bastoanele de cauciuc ale libertății cuvîntului
La
Gdansk, la Moscova, la Pekin, la Paris, la Sarajevo,
Pe
Dunăre sub dealul Gelért, în metroul din New York,
ca
niște phalusuri în trupul fecioarelor, în gurile
cuvioaselor
maici apostolice obișnuite cu jeturi de
spermă, în anusul drepților, în urechile deputaților
neguțători
de arme votînd unanim dezarmarea
și-n
palmele umede ale martirilor.
De
multiplicat, de urlat, de scrîșnit frînți pe roata speranțelor
de
toate culorile. Promisiuni, tratative, angajamente, rapoarte,
dezbateri,
consultări, dezarmări, despre stocuri de arme, despre
câini
gudurîndu-se și despre echilibrul terorii. În
linșaj, peste ruguri, în carcere, în uzine, în piețe, în școli
cărțile
arse, suflete arse, pieile arse, stelele arse.
Nori de napalm, sângele alb al exploziei și strigătul calp In ziua soarelui palid
Dan
Culcer An[us]ul
soarelui calm
România, 1972
|
|
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |