Who's Online
Exista in mod curent, 25 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
| |
Jurnal: A. Satcau. Pharma Phresh sau cultura în bataia vîntului
Scris la Sunday, May 07 @ 20:15:31 CEST de catre asymetria |
ela scrie "Pharma Phresh – 'vaccinul in banana' sau cultura in bataia vintului De la socanta
asertiune a unuia dintre generalii lui
Hitler, “de cite ori ma gindesc la cultura imi vine sa scot pistolul”, si pina
la suspiciunea curenta - si destul de
precar mediatizata - dupa care culturile pamintului care asigura hrana noastra
cea de toate zilele sint pe cale sa devina adevarate farmacii in bataia
vintului, asociind cresterii (mai mult sau mai putin) naturale a
plantei/culturii, o componenta manipulata ‘farmacologic’, nu ramine decit un
pas.
Notiunea de
‘cultura’, cel putin in acceptiunea sa literalmente ‘agro-tehnica’, ramine
tributara ideii de crestere, de maximizare, de germinare. Sa fie aceasta
imagine a eflorescentei vietii ceea ce a instigat intoleranta fratricidului
suflet (cel cu scoaterea pistolului), arhivat de istorie in colectia
monstruoasa a secolului trecut? Din ce in ce mai aproape se aud ecourile acelui
dictat asupra nevoii de a mai ‘rari rindurile’ – matematica, hotarit cea mai
infama, deopotriva a secoului trecut, ca si a acestuia mai tinar. Sintem ‘prea’ multi: punct. Manipularea culturii ramine,
asadar, un domeniu subtil incriptat, cit timp identificarea insasi a notiunii
de cultura nu se vrea lesne de
intreprins.
Citesc intr-o
publicatie din presa – s-o numim – ‘paralela’ (non - mainstream,
subterana) din
2003 (New Dawn) un articol intitulat “Pharma
Phresh: The Latest in Frankenfoods”:
despre ‘prospetimea’ pharmaculturilor, ultima descoperire in materie de
‘frankensteinizarea’
industriei alimentare. Dincolo de monstruozitatea insasi a ideii de
hrana
‘contrafacuta’, manipulata genetic in scopuri nu atit bio-medicale de
orientare
a unor maladii si inginerizare optima a individului prin monitorizarea
procesului de ‘hranire’ (ambele atroce tentative de discretionarism
total,
natura deveniind ultima statie a acestui infernal tren al
‘interventionalismului’ la scara planetara), cit de stricta ‘aleviere’
(sic) a
unei demografii galopant disfunctionala (chestiunea alarmantei cifre
bilionare
in crestere vertiginoasa - 6 bilioane de oameni pe o Terra din ce in ce
mai disproportionata
!). Ei bine, pharmarii (vesi ‘fermierii’) occidentali – si nu va
grabiti sa va ginditi la ‘indivizi’ aici,
fermierul-echivalent-taranului nostru
trebuie ca figureaza deja ca exponat rarisim in vreun muzeu al satului
pentru
ca prezenta lui, ca individ, pe cimpiile vestului este mai degraba in
calitate de
exponent al clasei muncitoare, decit a celei taranesti (desi
exploatarea ramine
aceeasi), clasa a carei traditie necesita anume relatie personala,
simbiotica si, de acea, decizionala,
cu pamintul – taranul raspundea nevoilor pamintului in aceeasi masura
in care
pamintul raspundea nevoillor lui. Macrocorporatismul (deja un pleonasm)
a creat
aici un vid, insurmontabil, intre pigmeul niciodata interpelat asupra
chestiunii
muncii sale, truditor cu ziua sau cu ora la el in tara ca si aiurea,
oriunde il
poarta necesitatile unei vieti situate fatalmente in afara oricarui
spatiu de
decizie, intre acest factor ‘invizibil’, deci, dar crucial al
‘culturii’ –s-o
numim – agrare, si megalomaniacele corporatii de tipul americanei
Monsanto. Aicise afla secretul indescifrabil
(inca) al modernelor laboratoare alchemice in care, in locul aurului
(cit de
cit un metal pretios, sic) sau a pietrei filozofale, confratii cauta
acum cu
infrigurare cele mai ‘umane’ (!) solutii la ‘problema’ - inca odata
alarmanta
nu-i asa - unei numerologii de sfirsit de mileniu care pare sa sfideze
pedanta
insasi a acestor Frankesteini discreti si solemni, responsabili si
planind vesnic
in spatiile interstitiale, de curbura, cele ale Laodiceei biblice;
spiritul
‘caldicel’ al acesteia era de-a dreptul agravant pentru lumea extrema,
radicala
in jurul unui Isus propavaduind buna masura in toate, si transferul
catre un spatiu al agriculturii si ea post-modernizate, unde bogatia,
explozia roadelor pamintului
sint reduse de bagheta unui vrajitor hain
la cel mult o incomensurabila statistica a formulelor pe post de
‘alimente’.
‘Pharma Phresh’
denomineaza starea alarmanta a industriei alimentare actuale, in care
survolarea pragului intre natural, organic, si ‘indus’, ‘manipulat organic’, se
incalca in cea mai tacita si periculoasa dintre intreprinderile de debut de
secol si mileniu, perpetuind o traditie a artificiului si a setei de a
‘reformula’ totul, de a rescrie, re-configura, in ultima instanta de a ‘initia’
totul pe baze noi – traditie al carei climax a fost marcat in 1997, odata cu
incercarea, ulterior esuata, de a (re)inventa ‘oaia’ (pe numele ei individual
Dolly) - precum zeita Venus - “din spuma
marii”, deci in afara barbarei, non-igienicei, clasicei ‘impreunari’ animale intre
cele doua sexe.
Pharmarii de azi, teleghidind jucaria genetica cu
incredibila, vertiginoasa dibacie, vor inserta in codul plantar potentialul
pentru producerea de componente farmaceutice specifice, in primul rind, operatiilor
de tratare masificata, vaccinul detinind un loc privilegiat: costurile
exorbitante de realizare, sustinere si implementare a vaccinurilor, spre
exemplu, subtiind bugete si asa ‘fragile’ (‘vulnerabilitatea’ bugetelor este
inca un argument (sic) pe ordinea de zi a celor care, la intervale deloc
intimplatoare, vor sa mai ‘rareasca’, intr-un fel sau altul, rindurile
istoriei), vor avea numai de beneficiat de pe urma acestui incredibil mod de
auto-inoculare (prin vaccin) in care ‘savurarea bananei’, spre exemplu, devine
reverberatia a doua acte: unul de ‘hranire’, iar altul de ‘preventie’ (ati
inteles, sper, formula miraculoasa: plante, legume, fructe, vor fi invadate de
diversele vaccinuri, scopul declarat fiind, probabil, cel al ‘omoririi a doua
pasari cu aceeasi piatra’ – economia, economia si iar economia).
Riscul prezentat
de posibilitatea culturilor de a fuziona, de a se amesteca, deopotriva cu
imposibilitatea de a izola culturile transgenice, este o realitate. Genele
fiind un element de libera tranzitie de la o planta la alta (greu de controlat
‘integritatea’ unei structuri, data fiind proximitatea si supunerea la factori
comuni de mediu), expertii in domeniu au spaime care depasesc pe cele generate
de contaminarea la nivelul organic/genetic, inginerizat/pharmaceutic al
culturilor: ei au fost primii care au alertat in directia celei mai la
moda tentative ‘emanind’ dinspre
catacombele veroase ale pactelor frankensteiniene – incercarea de a ingineri
gene capabile sa suplimenteze o vasta retea de componente de uz industrial,
precum enzyme, detergenti, solventi, etc. Imaginati-va asadar, vecinatatea
otravita stabilita criminal si clandestin intre benigne lanuri de griu, unduind
in bataia soarelui, si lanuri manipulate genetic, dedicate obtinerii celui mai
‘rezistent’ colorant in industria chimica, unduindu-si felin spicele lungi, din
care moartea zimbeste dulce din coltii hibrizi, fara indoiala mai prezentabili,
mai rezistenti, mai potriviti ‘omului de tip nou’; altul, fara dubiu, decit
‘omul de tip nou’ al socialismului – vi-l mai amintiti?
Aurelia Satcau
Melbourne,
Ianuarie 2006
"
|
| |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
|
|