Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 43 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Polemici: Emil Duta. Superba continuitate. Penitenciarul ferma de la Pelendava
    Scris la Wednesday, March 03 @ 17:00:09 CET de catre asymetria
    Distribuitor de afise Penitenciarul cu Regim Semideschis Pelendava este amplasat la 8 km est de municipiul Craiova, pe șoseaua Craiova - Caracal “Unitatea are la origine fosta anexă P.C.R. înființată înainte de 1960” (bingo..), care ulterior a aparținut de Oficiul Economic Central Carpați (1 noiembrie 1977). A funcționat ca unitate componentă a Oficiului Economic Central Carpați până la 01 septembrie 1990 când s-a transformat în întreprinderea Agroindustrială de Producție și Prestații Craiova. La 01.04.1991 este preluată de Serviciul Român de Informații București sub denumirea de Societatea "Pelendava" Craiova. De la 01.06.1995 devine Unitatea de Producție și Prestări Servicii Pelendava Craiova (tot SRI) până în iunie 1999 când se transformă în penitenciar trecând în administrarea Ministerului Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor. Superbă  continuitate, încă din anii 50 această fermă  nu și-a schimbat nici organizarea și nici modul de funcționare –  organizare militarizată și mod de funcționare cu circuit închis. în 60 de ani de existență ușile acestui stabiliment nu au fost niciodată deschise publicului larg.

    Pelendava. Ultimul vestigiu
    Localitatea, ale cărei vestigii se găsesc și astăzi în cartierul Mofleni din Craiova a fost atestată documentar sub numele de Pelendava în jurul anului 225. Niște minți luminate din secolul XX au dat același nume și unui penitenciar, astfel că accesând pe internet Pelendava, te izbești la tot pasul realizările penitenciarului. La trecutul mare mare viitor ! Cele două  Pelendava sunt niște vestigii așezate în aceeași zonă la multe secole distanță una de alta. Vestigiul unei glorioase antichități în fața vestigiului unei orânduiri pe care o credeam așezată în spatele nostru care ne întâmpină la tot pasul în spatele gardurilor bine păzite ale penitenciarului. De aproape 60 de ani nu s-a schimbat nimic, nici în organizarea stabilimentului nici în manieră triumfalistă de a comunica spre exterior niște realizări pe care nu le poate verifica nimeni. Când vorbim de o continuitate de 60 de ani este suficient să urmărim scurtul istoric prezentat chiar pe site-ul penitenciarului. http://www.anp-just.ro/unitati/pelendava.htm: Penitenciarul cu Regim Semideschis Pelendava este amplasat la 8 km est de municipiul Craiova, pe șoseaua Craiova - Caracal “Unitatea are la origine fosta anexă P.C.R. înființată înainte de 1960” (bingo..), care ulterior a aparținut de Oficiul Economic Central Carpați (1 noiembrie 1977). A funcționat ca unitate componentă a Oficiului Economic Central Carpați până la 01 septembrie 1990 când s-a transformat în întreprinderea Agroindustrială de Producție și Prestații Craiova. La 01.04.1991 este preluată de Serviciul Român de Informații București sub denumirea de Societatea "Pelendava" Craiova. De la 01.06.1995 devine Unitatea de Producție și Prestări Servicii Pelendava Craiova (tot SRI) până în iunie 1999 când se transformă în penitenciar trecând în administrarea Ministerului Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor. Superbă  continuitate, încă din anii 50 această fermă  nu și-a schimbat nici organizarea și nici modul de funcționare –  organizare militarizată și mod de funcționare cu circuit închis. în 60 de ani de existență ușile acestui stabiliment nu au fost niciodată deschise publicului larg. Ce nu spune istoricul oficial este că anexa PCR s-a înființat prin anii 50 cu prețul a multe tragedii umane și prin confiscarea proprietăților, luate cu japca. Ce nu spune este că în anul 90 Petre Roman a promis desființarea fermelor partidului nu pentru a le transforma în altceva similar ! Iarăși ce nu spune este că în anul 1999 în timpul scandalului cu « cârnații SRI »  când s-a constatat că SRI era singurul serviciu de informații din lume care producea cârnați, nu ne-am gândit că singura soluție găsită de guvernanți a fost să asigure continuitate de funcționare a acestei unități, prin înființarea singurei colonii penitenciare din lume care produce brânza și vin ! Drumul de la « cârnații sri » la « telemeaua pelendava» era astfel deschis.   « 130 de persoane muncesc în poate cea mai prosperă fermă din zonă, un adevărat ranch, se miră Carla DODOCIOIU », în Video-click la 26 iulie 2009.  Altfel spus, 130 persoane, toți bugetari cu salarii grase așa cum întâlnim în sistemul penitenciar, activează în cea mai prosperă și subvenționată fermă din zonă, machiată în penitenciar : un adevărat colhoz. Sunt de fapt 220 de bugetari cu deținuți cu tot, aproape omul și vaca, care activează în acest colhoz – unii plătiți gras de la buget că pe timpuri iar alții plătiți foarte puțin sau chiar deloc tot că pe timpuri. Entuziasmul cu care prestează în realitate deținuții este ilustrat și din din raportul din 7 ianuarie 2010 întocmit de către un angajat al penitenciarului,  în urma refuzului unui deținut de a ieși la muncă : « "în data de 7 ianuarie, deținutul a refuzat timp de două zile să iasă la muncă, conform planificării, și am decis să-i fac raport. La o oră după ce am făcut primul raport, deținutul și-a pus o bucată de geam la gât și a amenințat că se automutilează și s-a tăiat la gât", susține Alin Popescu ». Acest raport după cum se vede din articolul anexat, a fost rupt. Este oare singurul ? Deținutul în cauză poate sta în continuare pe cracă fără să facă nimic. Este oare singurul? Din capacitatea maximă de 140 locuri sunt ocupate în general între 50 și 70% din locuri, suficient pentru a asigura de fapt decorul necesar pentru funcționarea colhozului. Muncesc, nu muncesc, sunt buni la număr ! în spatele acestui decor, găsim de toate, că de exemplu: de la șef de fermă comisar (Comisarul Nicuța Mechenici, la vaci, comisarul Petre Mocanu, la porci), la mulgătoare agent principal, la alți brigadieri și inspectori întâlnim toate gradele din sistemul penitenciar pe funcții care nu au nimic de a face cu activitatea penitenciară și care sunt plătiți de la buget cu salarii mult mai mari decât în civilie pentru prestarea unor munci similare. Servicii bune și sigure din banii contribuabililor. În momentul în care în Europa se privatizează chiar și închisorile la noi se se machiază ferma PCR în închisoare de cărei viabilitate economică reală nu se întreabă nimeni. Așa cum putem vedea pe site-ul http://www.anp-just.ro/unitati/pelendava.htm : « Având că obiect principal de activitate producția agricolă și prelucrarea industrială a produselor din carne și lapte, unitatea este structurată pe 7 sectoare de activitate și anume » : iar « o secție de deținere - cu o capacitate de cazare de 140 locuri (2 dormitoare și utilitățile aferente) » o găsim tocmai pe locul 7 și ultimul în ordinea importanței dintre cele șapte sectoare de activitate ale acestei unități care are « ca obiect principal de activitate producția agricolă ». Putem vorbi de penitenciar când chiar site-ul penitenciarului plasează activitatea economică înaintea activității de deținere ? A șaptea roată de la căruța – penitenciarul este în realitate numai  decorul care se vede de la exterior și în spatele căruia este  menținut în viață sub perfuzie acest organism anacronic. De fapt avem în fața noastră confirmarea unei realități : ferma PCR există încă în județul Dolj ! Există și ne mândrim cu ea, dacă ne luăm după articolele elogioase scrise în urma degustării excelentei « telemea de Pelendava » stropită și cu ceva vin din aceeași sursă. Frumos tablou ! Dar dacă adunăm la salariile plătite de contribuabili ale acestor bugetari care privează sectorul privat de cunoștințele lor excelente, impozitele sau chiria neplătite pe cele 1000 ha de suprafețe puse de stat gratuit la dispoziția acestui mastodont (spre ‘mulțumirea’ primarilor din zonă care sunt privat de impozitele respective), impozitul pe profit - măcar cel forfetar căci de profit nu se poate vorbi, chirii și TVA și alte taxe pe care le plătește oricare unitate economică cu profil similar din sectorul privat, cât ne costă pe noi în realitate kilogramul de telemea Pelendava ?  Telemeaua de Pelendava se vinde cu 11 lei iar vinul cu 3 lei ! Vânzarea acestor produse la exterior prețuri sunt subvenționate în mod direct constituie o practică anti concurențială. Exterior înseamnă și către celelalte colonii penitenciare cu personalitate juridică distinctă la care Pelendava le vinde contra cost produse. Oho, stimați tovarăși, suntem deja de 2 ani în Europa unde sunt alte reguli decât cele știute de liberalul Petre Roman în 90, sunt cu totul alte reguli decât în URSS. Conform unei note ale Consiliului Concurenței : reglementările în domeniul concurenței se aplică atât agenților economici sau asociațiilor de agenți economici, cât și organelor administrației publice centrale și locale, în măsura în care prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate, intervin în operațiuni de piață, influențând în mod direct sau indirect concurența să stabilească condiții discriminatorii pentru activitatea agenților economici.  Altfel spus, în momentul în care se vor trezi adevărații producători de brânză  carne și alte produse nesubvenționate, puși în fața concurenței neloiale ale acestui colhoz din alte timpuri, procesele în care vor fi implicați vor pune mult unt pe cozonacul avocaților. Această afacere nu va dăinui cât vor dăinui impozitele ! Iată  deci că activitatea economică a acestui colhoz merită  să fie studiată mai îndeaproape căci s-ar putea că mult mai multe aspecte ale funcționarii acestui organism anacronic, creat în alte timpuri, să contravină legislației comunitare. Dar cele 1000 ha luate cu japca în anii 50 de către înaintașii cu ai căror moștenire se mândresc urmașii lor de azi ? în timp ce organisme de cercetare utile și protejate prin lege au fost practic dezmembrate de către Comisia Județeană de Fond Funciar această unitate, anacronică, inutilă și păguboasă, care funcționează  în afara și în pofida legislației comunitare privitoare la concurență, nu a cedat nici un centimetru de teren ! Zeci sau sute de dosare ale cetățenilor din Malu Mare și Coșoveni zac nerezolvate la Comisia Județeană în timp ce colhozul funcționează  pe toate cele 1000 ha moștenite de la comuniști ! Cine-i protejează ? Nu știm! Din ce motiv ? Precis nu unul economic de interes general … Scurtul “Apel la Lege” care urmează ilustrează mult mai clar decât o simplă înșiruire de fapte aspectele subtile ale acestei protecții și nu explică în nici un fel inactivitatea Comisiei Județene de Fond Funciar, care avea suportul legal, dacă ar fi vrut, de a acționa în sensul satisfacerii cerințelor legitime ale cetățenilor. De asemenea ne-am permis tot în acestui “Apel la Lege” să ilustrăm  și cazul nostru în care legea a fost ignorată de o manieră flagrantă. 
    ***** 
     
    ‘Apel la Lege’ 
     
    În cele ce urmează vom încerca făcând acest Apel la Lege, să arătam maniera în care suntem plimbați noi și alte zeci sau sute de cetățeni, cu legea în mâna, și cum organele statului respectiv, Comisia județeană de fond funciar, abilitată prin lege să rezolve aceste probleme acționează că și cum ar încerca de fapt să protejeze aceste, ștruto-cămila care nu este nici penitenciar nici fermă și care funcționează în afara regulilor impuse de legislația europeană. Autorul nostru Chirițescu Vasile achiziționează în anul 1943, prin contractul de vânzare-cumpărare, nr. 6059/8.7.1943,  imobilul, « teren nisipos bun de plantat salcâmi » în suprafață de 37.5h, situat pe teritoriul fostei comune Preajba actualmente în comuna Malu Mare șoseaua Caracal km. 8. Pe terenul liber de construcții, autorul nostru a edificat construcțiile necesare unei exploatații agricole model și a plantat arbori și vii astfel că în anul 1952 această exploatare bine gospodărită este confiscată în virtutea Decretului 111 și pusă la dispoziția PMR din raionul Craiova care și-a stabilit sediul, fermei PMR și ulterior PCR, în incinta fermei autorului nostru. Istoria acestei ferme continuă după 90 așa cum este relatat în prima parte a materialului prezentat. În anul 2005 am  depus cerere de reconstituire pentru restituirea în natură a suprafeței de 27,5 ha de teren agricol care până în prezent nu este rezolvată datorită blocajului instituit în Dolj nu știm la ce nivel care are că rezultat protejarea integralității patrimoniului gospodărie de partid așa cum a fost el moștenit de către urmașii de fapt ai acestei structuri comuniste. Această afirmație o vom proba în continuare cu legea în mâna. 
    În anul 2007 prin HOTĂRâREA NR. 1814/2007 dată de Comisia Județeană Dolj, suntem validați în Anexa nr. 23 și în în Anexa nr. 42 la Legea nr. 247/2005, deci mai pe românește reușiți fără loc, deși comisia locală recomandase și restituirea pe vechiul amplasament, în prezent aflat în administrarea Penitenciarului PELENDAVA, deci nu la dispoziția Comisiei Locale de fond funciar Malu Mare.   
    Dacă  Acest teren nu era la dispoziția Comisia Locale Malu Mare el era în realitate conform legii 247/2005 la dispoziția Comisiei Județene de Fond Funciar care, nu numai în cazul nostru dar în cazul a zeci de cetățeni din comunele învecinate,  manifesta un fel de pasivitate complice întru apărarea integrității patrimoniului colhozului de la km 8. 

    Terenurile ocupate de Penitenciarul cu Regim Semideschis Pelendava, care este amplasat la 8 km est de municipiul Craiova, pe șoseaua Craiova – Caracal și are suprafața ocupată de curți și clădiri de 19 ha și ca obiect principal de activitate producția agricolă și prelucrarea industrială a produselor din carne și lapte, și  un sector vegetal cu o suprafață de 950 ha teren arabil (citat din site-ul de prezentare al Penitenciarului) , nu se încadrează, cu excepția celor 19 ha de curți, strict necesare adevăratei vocații de Colonie Penitenciară a acestui lăcaș, în categoria terenurilor exceptate de la restituire, chiar dacă fac parte din domeniul public al statului deoarece, în conformitate cu :  
      Terenul care este revendicat de noi nu a intrat în circuitul civil fiind în  administrarea Penitenciarului Pelendava și pe cale de consecință, i se aplică prevederile Art III (1^1) din legea 169/1997, în sensul că HG 347/1999 prin care s-a trecut în proprietatea publică a statului își suspendă efectele pentru acest teren și poate fi pus în posesie, cu condiția parcurgerii de către Comisia Județeană de Fond Funciar Dolj a demersurilor prevăzute le lege în acest sens și expuse în cele ce urmează :
    După  cum rezultă din însuși textul hotărârii Comisiei Locale Malu Mare « Pe vechiul amplasament, în prezent aflat în administrarea Penitenciarului PELENDAVA, deci nu la dispoziția Comisiei Locale de fond funciar Malu Mare» comisia Județeană a fost sesizată de către Comisia Locală asupra situației terenului revendicat de noi și conform prevederilor  Art. 35 (1) și (2) al HG 890/2005, în situația în care restituirea se face pe vechiul amplasament, așa cum am cerut noi, intră în atribuția exclusivă a comisiei județene reanalizarea cererii noastre, hotărârea de reconstituire a dreptului de proprietate și eliberarea titlului de proprietate cu respectarea prevederilor din HG 1832/205 art 27 alineatele (7^1) și (7^2).  
    Aprobarea unității deținătoare nefiind specificată, ea nu ar fi necesară.  
    Nu numai Comisia Locală Malu Mare ci și Comisia Locală Coșoveni sesizează faptul că în rezerva comisiilor lor locale de fond funciar nu mai există teren, pentru rezolvarea a zeci de dosare, singurele terenuri disponibile fiind cele 1000 ha ale Fermei-Penitenciar Pelendava.  
    O lectură  mai lizibilă a pasajului precedent ne dă următoarea citire a legii :  
      1. Ordine de prioritate: “Comisiile de fond funciar vor putea solicita teren pentru compensarea cu teren echivalent de la stațiunile și institutele de cercetare doar dacă nu mai există teren disponibil administrat de alte instituții și autorități publice în județul respectiv sau în județele învecinate”.
     
        Mai clar, întâi celelalte instituții ale statului iar stațiunile și institutele de cercetare mai la urmă ! Ce rezultat avem ? Comisia Județeană Dolj a stabilit alte priorități – întâi stațiunile care aveau terenuri cu valoare funciară mare iar de Pelendava   - « alte instituții și autorități publice » nu s-a atins nimeni. Nu s-a restituit nimic.
     
      1. Tratament preferențial: « reconstituirea dreptului de proprietate pentru vechile amplasamente se face în perimetrul unităților de cercetare-dezvoltare pe terenuri agricole care nu sunt indispensabile cercetării ». Acest paragraf instituie, numai și numai pentru unitățile de cercetare-dezvoltare, o derogare de la prevederile Art III (1^1) din Legea 169/1997 în sensul că instituie numai în cazul acestor unități și pentru restituirea pe vechile amplasamente, aprobarea unităților deținătoare pentru a nu se permite decât retrocedarea pe trenuri care nu sunt indispensabile cercetării. Iată de ce la Simnic s-a procedat ilegal în acest caz, posibil să se rezolve fără aprobarea unității deținătoare în alte cazuri decât cele specificate în acest articol.
     
      1. Teren în rezerva comisiilor :  « (4) Atunci când nu mai există teren în rezerva comisiei de fond funciar, această se va putea adresa, prin intermediul comisiei județene de fond funciar, instituțiilor și autorităților publice care administrează teren proprietate a statului ».
     
    Dacă  acest alineat reglementează situația restituirilor pe alte amplasamente în cazurile în care nu mai există teren disponibil cum se explică faptul că zeci de cereri stau nerezolvate la comisia județeană în timp ce Pelendava este întreaga ?  
     
    Concluzie : în timp ce la Stațiunea Simnic Comisia Județeană a restituit ilegal terenuri pentru care îi trebuia aprobarea unității deținătoare din perimetrul Penitenciarului Pelendava care nu este o stațiune sau un institut de cercetare, ci așa cum se auto-intitulează : O unitate economică, care are « ca obiect principal de activitate producția agricolă și prelucrarea industrială a produselor din carne și lapte, și  un sector vegetal cu o suprafață de 1050 ha teren arabil », nu s-a retrocedat nici o palmă de teren deși legea pune la dispoziția comisiei județene toate pârghiile necesare pentru a o face. Cine-i protejează  pe ei și cât timp va mai funcționa în acest mod această structură  anacronică, care ar trebui privatizate de urgență după rezolvarea problemelor funciare ale cetățenilor din zonă. ? Ori penitenciar ori fermă – acest amestec cu două la un loc nu se va mai susține mult timp ! Vom scrie peste tot până se va rezolva ! Emil Duță

    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.48 Seconds