Who's Online
Exista in mod curent, 21 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
| |
Geopolitica: Radu Mihai Crisan. Eminescu si datoria externa a Romaniei
Scris la Thursday, March 11 @ 21:52:19 CET de catre asymetria |
Am primit de la economistul Radu
Mihai Crișan, un text al cărui titlu, EMINESCU ECONOMISTUL POLITIC AL MILENIULUI III, mi se pare emfatic și imprecis, în raport cu montajul de citate pe care îl realizează autorul. În schimb acest montaj de citate din publicistica lui Mihai Eminescu și din presa românească actuală mi se pare cît se poate de pertinent pentru a însoți o eventuală discuție despre datoria externă a României, acum și atunci.
De aceea am modificat titlul dar am păstrat intactă strucura demonstrativă a materialului.
Fie ca acest material să-i ajute pe cei ce citesc revista să înțeleagă care este natura exactă a deciziilor politice care au dus la reîndatorarea statului român, care sunt și vor fi consecințele lor pe termen lung, tocmai atunci cînd națiunea română, într-un imens efort, a reușit, sub o insuportabilă biciuire uneori, să se debaraseze de datorii, înainte de 1989. Nu cred în teoriile celor care susțin că modernitatea induce o economie bazată exclusiv pe credit cămătăresc condiționat politic și împovărător economic. Eminescu e actual nu findcă a fost un profet ci fiindcă condiția României nu s-a schimbat iar unii din oamenii ei politici au fost sau sunt niște sabotori, niște trădători ai intereselor colective.Citiți Varianta Cojocaru, blogul economistului dr. Constantin Cojocaru, care conține destul date pentru a completa tabloul acțiunii distructive a cleptocrației din România. Asymetria
EMINESCU ECONOMIST POLITIC AL MILENIULUI
III de Radu Mihai Crișan
„Proprietarii adevărați
și în perspectivă ai bunurilor ipotecate din țară sunt detentorii
străini de titluri române”.
Mihai Eminescu, în numărul său
din urmă…, Timpul, 1 decembrie 1882, în Opere, vol. XIII, Ediție
critică întemeiată de Perpessicius, Editura Academiei Române, București,
1985, pag. 231
Seară rece. De iarnă. Discut cu
directorul unei curajoase reviste culturale. Mă-ntreabă: Poți face un articol
despre Eminescu? Gândirea economică? Vreo patru pagini?
Ce pot
surprinde-n patru pagini? Pertinent? Enunț fugar subiectele economice ale Eminescului și-mi consum tot spațiul. Fără a le înfățișa în chip viu. Fără măcar să reușesc de a le consemna pe toate... Ceea ce
vedeți aici. Focalizez o temă. Una singură. De mare actualitate. Și pe
care o prezint ca dialog. Ca
schimb de replici. Autentice ! Între
cine? Eminescu versus mai mari ai zilei. Prim-ministru.
Președinte. Șef de Misiune F M I. în
România. Plus alții. După trebuință. Subiectul?
Îndatorarea externă a României. Prim-ministru al României">: “Zestrea
de credibilitate pe care o are astăzi România este foarte importantă.
Aceasta se convertește acum în bani pentru
România”, a declarat premierul la
videoconferința cu prefecții. El a subliniat faptul că decizia
Board-ului FMI de acorda țării noastre tranșele a doua și a treia din
acordul stand-by reprezintă o dovadă că România și-a îmbunătățit
sensibil imaginea externă. (Notă: Marius Dobrescu- Amos News.
Data publicării: 30 Aug 2002. http://2002.informatia.ro/Nastase_despre_credibilitatea_Guvernului-2208)
Mihai Eminescu: „Dar creditul statului e sus,
ni se zice. Să nu se uite cumcă încă aveți ce vinde. Mai sunt de vândut
trupurile de moșii ale statului, mai e de vândut dreptul de-a le
cumpăra; mai sunt de vândut încă multe din România din câte strămoșii au
păstrat.
Și, daca ne veți întreba
care e împrejurarea ce inspiră străinătății încredere în solvabilitatea
statului român, vă vom spune asemenea care e.
Din ce în ce elementele naționale sunt
substituite prin cele străine; siguranța că România devine un simplu
nume pentru a însemna colonii din centrul Europei lângă Dunăre,
siguranța că poporul nostru nu mai e în stare de-a-și recâștiga vreodată
pământul patriei sale din mâini străine, pe această siguranță că
viitorul e al lor în această țară, ei creditează guvernului”.
(Mihai Eminescu, În numărul său
din urmă…, Timpul, 1 decembrie 1882, în Opere, vol. XIII, Ediție
critică întemeiată de Perpessicius, Editura Academiei Române, București,
1985, pag. 232)
Șef al misiunii FMI pentru
România: Bugetul pe 2010 prezentat de autoritățile române este unul "credibil" - a declarat, la finalul discuțiilor de
marți de la Ministerul Finanțelor Publice, Jeffrey Franks (șeful misiunii FMI pentru România). împrumutul României de la FMI
se întinde pe o perioadă de 24 de luni, fiind eliberat în 8 tranșe. Până acum, România a primit
peste 6,5 miliarde euro de la FMI și 330 de milioane de la Banca Mondială.
(Financiarul, 17 Decembrie 2009. http://www.financiarul.ro/2009/12/18/traian-basescu-ambele-transe-de-la-fmi-pe-17-februarie-2010/)
Mihai Eminescu: „Matei Basarab răscumpăra cu bani din visterie pământuri
încăpute pe mâini străine; astăzi trei din patru părți ale acestor pământuri sunt
în asemenea mâini. Se înțelege că cu pământul trec drepturile publice,
cu acestea Parlamentul, cu Parlamentul puterea”.
(Mihai Eminescu, De
îmbunătățiri rele…, Timpul, 3 decembrie 1882, în Opere, vol.
XIII, pag. 234)
Președinte al României:
„Noi suntem dependenți de
acești bani, pentru că avem cheltuieli din bugetul de stat mai mari
decât încasările și fără acești bani există riscul să nu putem plăti
investițiile, salarii, pensii. Or, este vital pentru noi să primim
acești bani, pentru a onora obligațiile care sunt...”
("Nașul"-15.10.2009. http://www.monitoring.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=6257:qnaulq-15102009-invitat-traian-bsescu&catid=86:b1-tv&Itemid=272)
Mihai Eminescu: „Posibilitatea dată unor nulități și unor parveniți de-a trăi
din buget, din întreprinderi, din arenzi, din păsuieli; posibilitatea
constituțională dată unor oameni de proveniență incertă de-a exploata
munca poporului fără nici o compensație, iată răul, incurabil poate, al
organizației noastre”.
(Mihai
Eminescu, Răul de căpetenie…, Timpul, 22 august 1881, în Opere,
vol. XII, Ed. cit., București, 1985, pag. 303)
Ziar economic din România: „Pachetul de sprijin pentru România se
ridică în total la 19,95 miliarde
euro, în afară de FMI Comisia Europeană oferind 5 miliarde de euro, Banca
Mondială, 1 miliard și BERD și alți finanțatori mondiali, încă 1 miliard.
(Financiarul, 17 Decembrie 2009. http://www.financiarul.ro/2009/12/18/traian-basescu-ambele-transe-de-la-fmi-pe-17-februarie-2010/)
Mihai Eminescu: „De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politicește
sus și economicește jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o
legătură strânsă; civilizația economică e muma celei politice”.
(Mihai Eminescu, Ce imperturbabili sunt
confrații…, Timpul, 4 septembrie 1882, în Opere, vol.
XIII, pag. 182)
„Prin atârnarea noastră
economică am ajuns ca toate guvernele, spună ele ce-or pofti, să atârne
mai mult sau mai puțin de înrâuriri străine”.
(Mihai Eminescu, Frază și
adevăr, Timpul, 23 decembrie 1877, în Opere, vol. X, Ed. cit.,
București, 1989, pag. 31)
Ministru
de Finanțe al României: "Nu
consider că o creștere economică negativă echivalează cu un
colaps", a declarat ministrul Finanțelor
Publice(;) în cadrul evenimentului
"Agenda de Business a României pe
2009", organizat de Ziarul Financiar în
colaborare cu PricewaterhouseCoopers.
Acesta a completat că este doar o
problemă mai dificilă care trebuie gestionată
în noile condiții economice globale. Cu această ocazie, ministrul a
ținut să amintească obiectivele
din programul anticriză: limitarea scăderii creșterii
economice, protejarea intereselor economice ale populației,
menținerea calendarului de aderare la
zona euro și sincronizarea politicilor guvernului cu planul
european de redresare economică”. (Ziarul Financiar, 18.03.2009. (http://www.zf.ro/zf-24/pogea-nu-consider-ca-o-crestere-economica-negativa-inseamna-colaps-4059843/Proiect
de Buget de Stat al României: „Creșterea
economică se va intensifica începând din 2011, când va ajunge 2,4 la
sută, 2012 - 3,7 la sută și 2013 - 4,4 la sută, inflația medie urmând să
scadă la 2,5 la sută, până în 2013. (Adevărul, marți, 6
octombrie 2009. http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Poriectul-economica-crestere-bazeaza-pentru_0_129587521.html)
Mihai Eminescu: „Pentru încurcarea judecății
profanilor se clădește un labirint de cifre și fraze pseudoștiințifice,
fără cap și fără coadă, în care nu se vede esprimată clar nici o idee
cumsecade, dar din al căror întreg reiese intenția guvernului
vătămătoare intereselor Statului”.
(Mihai Eminescu, Mai toate ziarele oficioase…, Timpul, 16
noiembrie 1879, în Opere, vol. X, pag. 354)
Prim-ministru al României: "încheiem un an economic
extrem de greu, poate cel mai greu din ultimii 60 de ani și, cu siguranță, cel mai greu de după
Revoluție. Intrăm într-un an 2010 care, chiar dacă va fi încă dificil,
totuși va fi mai bun decât 2009, pentru că vom avea creștere economică și împreună, prin
muncă, solidaritate, lege și eliminarea risipei și prin munca politicienilor, sperăm să
ducem România acolo unde toți românii așteaptă, unde să aibă acces la demnitate,
prosperitate și la acea zi de mâine fără griji și cu multă speranță", a afirmat(;) [primul ministru], joi, după ce a vizitat Centrul de îngrijire și Asistență Cluj, citat de Mediafax.(;) Premierul a fost prezent joi,
la Cluj, unde a oferit pachete cu cadouri de sărbători vârstnicilor internați în Centrul de îngrijire și Asistență Cluj-Napoca, precum și
angajaților instituției.
(Ziare.com, joi 31 decembrie 2009.
http://www.ziare.com/actual/politica/12-31-2009/boc-in-2010-politicienii-trebuie-sa-faca-ce-trebuie-si-mai-putin-ce-le-place-984163)
Înalt oficial în
Ministerul Integrării Europene din România: „Aderarea
României la Uniunea Europeană va avea un impact
pozitiv asupra economiei românești, deschizând noi
perspective de afaceri. Pentru companiile românești,
aderarea la Uniunea Europeană va însemna, în primul rând,
accesul pe Piața Unică, o piață care,
după extinderea de la 1 mai 2004, a ajuns la peste 450
milioane consumatori. Odată cu extinderea, se așteaptă ca UE
să devină cel mai mare exportator din lume,
cu o cotă de aproximativ 20% din exportul
mondial. Comerțul intra-comunitar și comunitar va crește cu cel puțin
9%, datorită înlăturării barierelor tarifare și
non-tarifare. în acest sens, este vitală creșterea
competitivității produselor românești. O piață mai mare va determina
creșterea nivelului de producție și va
conduce la crearea economiilor de scară.
Implementarea
legislației comunitare, investițiile de capital și creșterea
cheltuielilor în sectorul cercetare-dezvoltare vor
contribui semnificativ la creșterea productivității.
Aderarea la Uniunea
Europeană va aduce o îmbunătățire a mediului de afaceri românesc,
îmbunătățire care a început să se facă deja simțită, prin
cadrul legislativ mai stabil și practici de afaceri mai
transparente. Au fost deja eliminate sau sunt în
curs de eliminare barierele în calea liberei circulații a serviciilor și
a mărfurilor. Cadrul legislativ
comun furnizat de Piața Unică va crește eficiența generală a economiei
românești prin îmbunatățirea alocării
resurselor, creșterea gradului de specializare și încurajarea concurenței.
în condițiile îmbunătățirii mediului de afaceri,
România a început deja să devină o țintă atractivă pentru
investițiile străine. La aceasta va contribui în continuare și statutul de economie de
piață
funcționala obținut de România(;). Atragerea unui volum mai mare de
investiții străine va asigura rapid și direct accesul la un
management eficient, la tehnologii moderne și la noi segmente de piață.
(Euractiv, 29 mai 2006. http://www.euractiv.ro/content/section%7CreadStory/stID_4/pT_sumare/pID_5340/Care-sunt-avantajele-economice-ale-Romaniei-din-perspectiva-aderarii-la-UE.html.html)
Mihai Eminescu: „Marii oameni ce se pretind reprezentanți ai poporului
românesc întreg, cei ce pretind a personifica idealurile noastre
naționale, lupta de emancipare ce ne absoarbe(;), aceștia nu au în
vedere decât utopii cosmopolite, proprii a ne dezorganiza și mai mult, a
slăbi în noi simțul de conservațiune națională și, dacă se servesc din
când în când de ideile comune poporului românesc, o fac numai
debitându-le ca pe o marfă, pentru a-și câștiga popularitate.
(Mihai Eminescu, E greu a afla…, Timpul, 27
noiembrie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 229)
„Producțiunea
națională nu se poate mănține, nici naște chiar, fără măsuri
protecționiste”.
( Mihai Eminescu, Alexandria,
povestea…, Timpul, 30 iulie
1882, în Opere, vol. XIII, pag. 155)
„Copilul industriei naționale trebuie crescut
întâi, ferit de lupta cu industria bărbată a străinătății și abia când
se va împuternici și va ajunge egal în tărie, [î]l putem lăsa să
concureze sub regimul libertății comerțului”.
(Mihai Eminescu, Influența
austriacă asupra românilor din Principate, Convorbiri
literare, 1 august 1876, în Opere, vol. IX, Ed. cit., București, 1980, pag. 167)
„O dovadă despre asta ne-o dau toate statele.
Anglia și America, Franța și Germania, Rusia, Austria, toate au protejat
industria lor pentru a o avea, l-au crescut pe copil cu cheltuială și,
după ce a devenit bărbat, i-a[u] dat voie să se ia la trântă cu toată
lumea”.
(Mihai Eminescu,
Influența austriacă asupra românilor din Principate, Convorbiri
literare, 1 august 1876, în Opere, vol. IX, Ed. cit., București, 1980,
pag. 167)
Spre exemplu: „Olanda cerea
pentru comerțul său libertate. Hugo Grotius scrie un compendiu: liberum mare. Englezii răspund: ne
iertați – mare clausum. De la bilul maritim datează înflorirea Angliei”.
(Mihai Eminescu, Alexandria, povestea…, Timpul, 30 iulie 1882, în Opere,
vol. XIII, pag. 155)
„Natura
poporului, instinctele și înclinările lui moștenite, geniul lui, care
adesea, neconștiut, urmărește o idee pe când țese la războiul vremii,
aceste să fie determinante în viața unui stat, nu maimuțarea legilor și
obiceielor străine”.
(Mihai Eminescu, Ceea ce dă guvernului…, Timpul, 1
aprilie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 87)
„Legile(;) ar trebui să fie, dacă nu codificarea
datinei juridice, cel puțin dictate și născute din necesități reale,
imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme
introduse în mod clandestin, necerute de nimenea sau vulgarizate ca o
marfă nouă sau ca un nou spectacol(;)”.
(Mihai Eminescu, Ceea ce dă
guvernului…, Timpul, 1 aprilie 1882, în Opere, vol. XIII,
pag. 87)
„Toate dispozițiile câte
ating viața juridică și economică a nației trebuie să rezulte, înainte
de toate, din suprema lege a conservării naționalității, cu orice mijloc
și pe orice cale, chiar dacă mijlocul și calea n-ar fi conforme cu
civilizația și umanitarismul care azi formează masca și pretextul cu
care Apusul se luptă cu toate civilizațiile rămase îndărăt sau
eterogene”.
(Mihai
Eminescu, De ceea ce ne temem…, Timpul, 27 mai 1879, în Opere,
vol. X, pag. 259) „Capitalul, cel puțin cel
imobiliar, avea înainte un caracter istoric, tradițional și personal.
Legăturile între boieri și țărani erau istorice, tradiționale,
personale. E nenatural a admite ca oameni de aceeași rasă, care neam de
neamul lor trăiseră și lucraseră împreună, să nu aibă un sentiment de
cruțare și omenie între ei. Boierul cel mai avar, cel mai lacom de
avere, n-ar fi îngăduit să i se exploateze țăranii de către slugile lui.
Astăzi capitalul e impersonal. O moșie străveche (în sens larg un activ,
indiferent de natura lui: productivă, comercială etc. n.n.)
încape pe mâna unui
străin de origine, care caută să scoată lapte din piatră. Puțin îi pasă
de soarta lucrătorului, de biserică ori de școală. Omul e pentru el un
instrument de muncă, o vită trebuitoare pentru un timp mărginit, până ce
vinde sau arendă altuia moșia. Lipsa de sentiment de rasă, lipsa de
solidaritate între popor și clasele dirigente, recrutate dintre
Cariadgii și Basmangii (alcătuite din elemente neromânești n.n.) lipsa de simț istoric și
național, ne-au adus unde suntem și au prefăcut o țară veche, cu
trecutul ei cinstit, cu datinele ei oneste, într-un han de oaspeți
străini, în care toată organizația (organizarea socială n.n.)
s-a făcut
(a fost făcută n.n.)
în favorul străinilor,
pentru a le face traiul cât mai neted și mai moale în țara nimănui,
căci numai firma (denumirea-i n.n.) mai e a noastră. Noi nu suntem contra îmbogățirii
celor ce vin și se așează în țară. Cu timpul vor deveni, poate, buni
cetățeni ai acestui stat. Dar, ca de dragul lor, să ucidem oamenii
noștri proprii, ca de dragul luxului, desfătărilor, înlesnirilor de trai
(care sunt - cu
toatele, indubitabil și aproape în exclusivitate - apanajul elementelor
de origine străină n.n.) să compromitem existența fizică și morală a rasei române, iată
ceea ce e de neauzit și de neînțeles. Poporul nostru e pe calea de a
ajunge ca fellah din Egipt. Totul e străin acolo, afară de mizerie. Numai ea e
națională, egipteană”.
(Mihai Eminescu, Economiștii observă…, Timpul, 10
iulie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 238, 239)
„La noi, în țara absolutei libertăți, este(;) cu
putință, ca lucrătorul să nu se bucure nici de duminecă, nici de
sărbătoare, să nu se bucure nici de răgazul pe care Scriptura îl asigură
până și animalelor. Mania de a trata pe om ca simplă mașină, ca unealtă
pentru producere, este, întâi, tot ce poate fi mai neomenos; al doilea,
dezastruoasă prin urmările ei. Căci, vita de muncă se cruță la boală, i
se măsură puterile, nu se încarcă peste măsură, pierderea ei e egală cu
cumpărarea unei alteia, încât interesul bine înțeles al proprietarului
este cruțarea. La om lucrul se schimbă. Poate să se stingă în bună voie,
se va găsi, totdeauna, altul la loc, căci, nevoia e o dăscăliță amară,
care primește orice condiții”.
(Mihai Eminescu, Robie modernă, Curierul de
Iași, 12 decembrie 1876, în Opere, vol. IX, pag. 286)
„Un popor, oricare ar fi el, are dreptul a-și legiui
trebuințele și tranzacțiunile ce rezultă neapărat din acele trebuințe, reciprocitatea relațiunilor
sale;
într-un cuvânt: legile unui popor, drepturile sale, nu pot purcede decât din el
însuși.
(Mihai Eminescu, Ecuilibrul, Federațiunea,
22 aprilie, 4 mai 1870, în Opere, vol. IX, pag. 93)
„Condițiunea de viață a unei legi, garanția stabilității (garanția legitimității
n.n.) sale
e ca ea să fie un rezultat, o expresiune fidelă a trebuințelor acelui
popor”.
(Mihai Eminescu, Ecuilibrul, Federațiunea,
22 aprilie, 4 mai 1870, în Opere, vol. IX, pag. 92)
„Legislațiunea trebui pusă în aplicarea celei mai înaintate idei
de drept, pusă în raport cu trebuințele poporului, astfel încât
explicarea ori aplicarea drepturilor prin lege să nu contrazică spiritul
acestora. Industria trebuie să fie a națiunii aceleia și păzită de
concurență iar purtătorul ei, comerțul, s-o schimbe pe aur, dar aurul,
punga ce hrănește pe industriaș și îmbracă pe agricultor, trebuie, de
asemenea, să fie în mâinile aceleiași națiuni.
(Mihai Eminescu, Ecuilibrul, Federațiunea,
22 aprilie, 4 mai 1870, în Opere, vol. IX, pag. 93)
„Nu acel legiuitor va fi însemnat care va plagia
legi străine traduse din codicele unor țări depărtate ce au trăit și
trăiesc în alte împrejurări, ci cel care va ști să codifice datina țării
lui și soluțiunea pe care poporul în adâncul convingerilor sale o dă
problemelor în materie.
Nu acel om politic va fi însemnat, care va inventa și va combina sisteme
nouă, ci acel care va rezuma și va pune în serviciul unei mari idei
organice înclinările, trebuințele și aspirațiunile preexistente ale
poporului său”.
(Mihai
Eminescu, Novele din popor de Ioan Slavici. Un volum de 456 pag[ini],
București 1881, Editura Librăriile Socec et. comp, Timpul, 28
martie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 85)
Nota: Pentru a trimite adeziuni la Legea cojocaru
E-mail: centrala@variantacojocaru.ro
Adresa postala: OTV _ Bucuresti, Sector 6, Bdul Preciziei, Nr. 3.
Precizam ca aceasta este adresa la care se trimit listele de semnaturi.
Datoria externa a României, deci a cetățenilor ei, a crescut de 3 ori in 5 ani ajungand la 23,6 miliarde euro.
Claudia Medrega 12.03.2010
Ministerul Finantelor a vandut ieri pe piata externa euroobligatiuni pe cinci ani in valoare de 1 miliard de euro, la un randament de 5,17% pe an, printr-o emisiune considerata de analisti drept "un succes", avand in vedere cererile de subscriere de aproape 5 miliarde de euro.
Cuponul anual (dobanda fixa) este de 5% pe an - fiind cel mai scazut cost la care Romania s-a imprumutat de pe piata privata externa.
[...]
Deutsche Bank, HSBC si EFG Eurobank au fost intermediarii selectati de Finante pentru a se ocupa de plasarea obligatiunilor.
«Cred ca emisiunea de eurobonduri poate fi considerata un succes si va inlatura presiunile de finantare. Randamentul e rezonabil de bun. Romania nu a mai iesit pe pietele internationale de multa vreme, iar cine a fost interesat a avut o varianta buna cu aceasta emisiune", a comentat Radu Craciun, director de investitii la Eureko Pensii. El apreciaza ca nu ar fi fost o idee buna accesarea unei sume mai mari, care s-ar fi realizat probabil la o dobanda mai mare. Romania nu a mai iesit pe piata internationala de capital din vara lui 2008. Datoria externa creste in numai o luna cu peste 3 miliarde de euro, avand in vedere ca la Trezoreria statului a ajuns ieri si a doua transa de la Comisia Europeana, de 1 miliard de euro, dupa ce in februarie a intrat jumatate din transele 3 si 4 de la FMI, adica 1,2 miliarde de euro. »
|
| |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
|
|