Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie - Angela Marcu. INFORMAREA BIBLIOGRAFICA IN STUDIUL LITERATURII ROMANE -II

Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

Home

Arhive

Who's Online

Exista in mod curent, 30 gazda(e) si 0 membri online.

Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

Cautare în labirint

Languages

Select Interface Language:

Bio-bibliografii: Angela Marcu. INFORMAREA BIBLIOGRAFICA IN STUDIUL LITERATURII ROMANE -II
Scris la Monday, March 29 @ 19:49:32 CEST de catre asymetria

Realizările semnificative din domeniul cercetat se datorează implicării unor instituţii cu rol determinant în viaţa socială şi cultural-ştiinţifică dar şi efortului individual al unor cărturari de excepţie sau al unor colective restrânse. Responsabilitatea principală, privind înregistrarea trecutului cultural naţional, a revenit Academiei Române. O dovadă a faptului că nu a funcţionat colaborarea între instituţiile care au realizat aceste lucrări, este slaba reprezentativitate a lucrărilor realizate de echipe provenind de la mai multe instituţii. Concret, este vorba doar de Bibliografia Analitică a periodicelor româneşti, rod al colaborării dintre Biblioteca Academiei şi Institutul ?N. Iorga? al Academiei.

INFORMAREA BIBLIOGRAFICĂ ŞI DOCUMENTARĂ ÎN STUDIUL LITERATURII ROMÂNE
Concluzii

Se impune de la început precizarea că aceste câteva constatări pe care le formulăm mai jos se bazează pe datele concrete furnizate doar de Bibliografia analitică a bibliografiilor literare româneşti din lucrarea de faţă şi nu se referă la bibliografia românească în general.
Realizările semnificative din domeniul cercetat se datorează implicării unor instituţii cu rol determinant în viaţa socială şi cultural-ştiinţifică dar şi efortului individual al unor cărturari de excepţie sau al unor colective restrânse. Responsabilitatea principală, privind înregistrarea trecutului cultural naţional, a revenit Academiei Române.
O dovadă a faptului că nu a funcţionat colaborarea între instituţiile care au realizat aceste lucrări, este slaba reprezentativitate a lucrărilor realizate de echipe provenind de la mai multe instituţii. Concret, este vorba doar de Bibliografia Analitică a periodicelor româneşti, rod al colaborării dintre Biblioteca Academiei şi Institutul ?N. Iorga? al Academiei.
Dacă avem în vedere instituţiile care au realizat lucrările bibliografice, cuprinse în bibliografia noastră, constatăm următoarea situaţie: din 215 de publicaţii, 19 au fost editate în cadrul Bibliotecii Academiei şi sub egida Academiei Române, incluzând aici şi institutele de cercetare din cadrul Academiei, 17 la Biblioteca Centrală Universitară Bucureşti, 10 în cadrul Bibliotecii Naţionale, 5 la Biblioteca Centrală Universitară Cluj, 4 au fost editate sub patronajul Comitetului de Stat pentru cultură şi artă. Consiliul Aşezămintelor Culturale, 4 în cadrul bibliotecilor judeţene: 2 la B. J. ?O. Goga? din Cluj şi câte o lucrare la bibliotecile judeţene Arad, Mureş şi Iaşi, 3 lucrări în cadrul Institutului de Memorie Culturală (CIMEC), 3 în cadrul Institutul de lingvistică şi istorie literară "Sextil Puşcariu" Cluj-Napoca, 3 la Institutul de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu", 2 în cadrul Universităţii din Timişoara, 2 lucrari la Biblioteca Centrală Universitară Iaşi, 2 lucrări în cadrul Facultăţii de litere a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, iar restul de 136 de lucrări sunt rezultatul unor demersuri particulare.
Extrem de puţine sunt şi cazurile în care bibliotecile au colaborat cu universită?ile în domeniul bibliografic. De fapt există doar lucrarea Indici de reviste. Lucrări de diplomă. Bibliografie, lucrare alcătuită prin colaborarea dintre Universitatea "Babeş Bolyai Cluj-Napoca şi Biblioteca Centrală Universitară din Cluj. Mai există şi cazul Bibliografiei istorice a României, care se realizează prin colaborarea dintre Institutul de Istorie "George Bariţ" şi Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga", ambele fiind instituţii clujene. Aceasta din urmă este însă o bibliografie specială, inclusă în lucrarea noastră doar pentru că are şi un capitol de bibliografie din domeniul istoriei literare.
Prin sintetizarea datelor prezentate în capitolele anterioare, referitoare la identificarea bibliografică curentă şi retrospectivă a producţiei româneşti de carte, periodice şi articole de periodice, am constatat că, în cazul publicaţiilor monografice (cărţi), a rămas nebibliografiat intervalul 1948-1951, în cazul publicaţiilor seriale, perioada 1931-1952 iar prin totalizarea materialul reflectat în bibliografiile generale şi literare referitoare la articolele din periodice, a rezultat că a rămas nebibliografiată perioada 1949-1952. Ar fi însă greşit să deducem că lucrările bibliografice realizate oferă o reflectare aproape integrală a publicisticii româneşti. Motivul este acela că aceste lucrări nu au fost constituite după o structură de organizare unitară, astfel încât uneori diferă, nu doar aparatul de indici şi tehnica de lucru dar şi perspectiva de abordare a materialului biblilografiat.
Totuşi, deşi este evident că nu oferă o cuprindere axhaustivă a materialului publicat, considerăm că o selecţie din lucrările bibliografice, identificate în lucrarea noastră, ar putea constitui, un material bibliografic de bază în vederea realizării unei baze de date digitale naţionale[34], în special în cazul articolelor din periodice.
Formula cea mai adecvată pentru digitizarea articolelor din periodice este cea propusă de Hermina Anghelescu[35] într-un studiu foarte interesant Bazele de date pe domenii - un concept tridimensional: colaborare, coordonare şi comunicare ? C3, publicat în revista Biblioteca[36]. Hermina Anghelescu indică foarte bine carenţa majoră a sistemului info-documentar românesc: Lipsa celor 3 C: colaborare, coordonare şi comunicare. De fapt, este vorba de o carenţă semnalată de nenumărate ori, cum s-a văzut şi anterior în lucrarea de faţă, dar fără consecinţe notabile. Luând în considerare lecţia istoriei, ar fi poate mai realist un proiect care să prevadă constituirea unei baze de date, special dedicată literaturii române, prin digitizarea materialului conţinut în lucrările bibliografice existente referitoare la articolele din periodice, cu adăugarea ulterioară a textului integral acolo unde se consideră că este cazul. Soluţia propusă de Hermina Anghelescu ar putea fi aplicată doar pentru o listă selectivă a revistelor româneşti, care ar fi lăsate la o parte apoi în etapa digitizării lucrărilor bibliografice existente.
O serie de alte date obţinute pe baza Bibliografiei analitice a bibliografiilor literare au fost formulate în capitolul Consideraţii finale, datorită faptului că permit sintetizarea unor concluzii cu un caracter mai general.
V. Documentele literare
Ultimul capitol al lucrării este consacrat documentelor literare de arhivă. După câteva consideraţii generale, cu privire la locul şi rolul pe care îl au documentele literare în cercetare, lucrarea prezintă date şi informaţii despre colecţiile de documente literare din bibliotecile care deţin arhive mai importante şi din cele două muzee literare din ţară. Baza acestui capitol o reprezintă Bibliografia analitică a volumelor colective de documente literare, un repertoriu care se doreşte exhaustiv şi este conceput ca un instrument de lucru aşteptat, prin faptul că oferă, pentru prima dată, o evidenţă globală a ediţiilor de documente literare referitoare la trei sau mai mulţi autori. Această bibliografie a constituit punctul de plecare pentru o analiză sintetică a materialului bibliografiat în capitolul Valorificarea documentelor literare în volume colective.
1. Documentele literare - o istorie literară vie
Capitolul începe cu o parte introductivă care cuprinde consideraţii generale cu privire la locul şi rolul pe care îl au documentele literare în cercetare. Sunt opinii pe această temă, exprimate cu diferite ocazii de istoria şi exegeza literară căreia, prin această lucrare, îi propunem un instrument bibliografic.
Termenul documente literare se referă în general la beletristică în manuscris, corespondenţă, însemnări cu caracter memorialistic şi jurnale, dar sunt încluse în aceeaşi categorie şi fotografiile şi diferite acte personale, precum şi cărţi adnotate care au aparţinut unor personalităţi din domeniul literar. adică tot ceea ce ţine de ?laboratorul intim al literatului?. Este necesară o precizare în plus cu privire la termenul manuscris care, în teoria şi practica arhivistică, desemnează în general atât cărţi manuscrise precedente descoperirii tiparului, cât şi documente în manuscris, adică beletristică, corespondenţă, acte oficiale sau biografice, autografe etc. Prin urmare, în unele arhive, toate acestea sunt inventariate nediferenţiat. în scop metodologic, însă, în lucrarea de faţă termenul manuscris desemnează exclusiv lucrări de creaţie literară în manuscris.
V.2. Arhive literare în biblioteci şi muzee de literatură
Acest paragraf extrage din diverse surse (sinteze, studii, articole, cataloage) date şi informaţii despre colecţiile de documente literare din bibliotecile care deţin arhive mai importante şi din cele două muzee literare din ţară. Prezentarea acestor colecţii nu se constituie, din păcate, ca o evidenţă completă (foarte necesară de altfel, dar imposibil de realizat decât ca o lucrare în cooperare) dar grupează, pentru prima dată, date şi informaţii disparate şi reconstituie lista aproximativă a autorilor prezenţi cu documente literare în fiecare din arhivele acestor instituţii.
V.3. Valorificarea editorială a documentelor literare
în continuare am considerat potrivită prezentarea unor Consideraţii generale ? despre producţia editorială şi publicistică românească cu referire la corespondenţă şi manuscrise ca introducere la acest subcapitol. Pagini de corespondenţă publică majoritatea revistelor literare şi culturale prin rubrici speciale consacrate materialului epistolar inedit. De fapt, publicarea acestui tip de materiale, a devenit o constantă în publicistica românească. Adunarea acestora, chiar dacă doar prin identificarea şi organizarea lor bibliografică, ar putea constitui o contribuţie preţioasă pentru documentare. în lucrarea de faţă am dat exemple edificatoare în acest sens. O serioasă tradiţie a publicării de material documentar inedit s-a creat prin rubrica de "material documentar" din Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor, devenită, în 1964, Revista de istorie şi teorie literară[37]. Despre o acţiune similară vorbeşte şi Teodor Vârgolici, atunci când se referă la perioada în care era adjunctul lui Perpessicius la conducerea Muzeului Literaturii Române. De aceea, cum este şi firesc, contribuţia cea mai substanţială o are, în acest sens, revista acestui Muzeu, Manuscriptum, cu rubrica Creşterea colecţiilor, inclusă în intervalul 1970-1977 şi o serie de alte rubrici care identifică manuscrise, carte veche, corespondenţă, fotografii, afişe, cărţi cu autograf, diverse obiecte în principalele arhive şi biblioteci. Lucrarea noastră oferă în continuare şi alte exemple de documente literare publicate în presă.[38].
Baza capitolului consacrat documentelor literare o constituie Bibliografia analitică a volumelor colective de documente literare - un repertoriu alcătuit în urma unei cercetări de amploare prin care am încercat să parcurg toate resursele de informare: cataloage de biblioteci, bibliografii generale sau speciale, indici de reviste. Deşi, în final, se constată că bibliografia volumelor colective, care a rezultat, identifică o categorie destul de puţin reprezentată între celelalte volume de documente literare, am realizat, cel puţin în intenţie, un repertoriu exhaustiv conceput ca un instrument de lucru, prin faptul că oferă, pentru prima dată, o evidenţă globală a ediţiilor de documente literare referitoare la trei sau mai mulţi autori[39]. Acest repertoriu a servit în lucrare drept bază pentru subcapitolul Valorificarea documentelor literare în volume colective ? o analiză sintetică. Mai multe detalii, legate de fiecare volum din acest repertoriu, am prezentat în adnotările aferente fiecărui volum. Oferim în continuare doar câteva exemplificări şi constatări extrase pe baza materialului bibliografiat.
Despre documente literare, ca o categorie distinctă faţă de alte tipuri de documente, se poate vorbi doar la începutul secolului 20. Prima culegere de documente literare, întrunind mai mulţi autori a fost editată în 1931, ca primul volum dintr-o serie de douăsprezece, apărute cu titlul comun Studii şi documente literare. Această serie, cea mai amplă dintre toate câte i-au urmat, a fost publicată, cu o exemplară şi rară la noi perseverenţă, de directorul revistei Convorbiri literare şi al editurii Bucovina, Ilie E. Torouţiu, între anii 1931-1946 şi a fost primită elogios în publicistica noastră dar şi cu unele rezerve cu privire la necesitatea preluării selective a materialului arhivistic.
O altă ediţie de referinţă cu privire la documentele literare este Documente şi manuscrise literare, o serie de cinci volume apărută între anii 1967 ? 1986, cu referire la documente literare legate de literatura secolului al IX-lea. Această importantă contribuţie în domeniu a fost realizată de Paul Cornea şi Elena Piru, iar mai târziu, după moartea Elenei Piru, Paul Cornea a fost secondat de doi tineri colaboratori Andrei Nestorescu şi Petre Costinescu. Această serie de documente şi manuscrise literare, alături de colecţia amplă editată de I. E. Torouţiu, reprezintă cele mai substanţiale contribuţii în domeniu.
De cea mai mare atenţie, din partea editorilor de documente literare, s-au bucurat junimiştii. Culegerile cu această tematică sunt: Junimea şi junimiştii, Documente literare junimiste, Junimiştii în corespondenţă, vol. 2, ediţia Cornel Regman¸ şi seria de volume indicată mai sus, Studii şi documente literare a lui I. E. Torouţiu şi Liviu Papuc, Societari junimişti în documente.
O altă categorie, bine reprezentată în ansamblul apariţiilor editoriale de care ne ocupăm, este cea a volumelor dedicate documentelor de arhivă, atestând atitudinea scriitorilor români faţă de dictatura comunistă. Astfel de documente sunt păstrate în Arhivele Securităţii, Arhivele Naţionale, Arhivele Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., arhivele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, arhivele şi documentele Direcţiei pentru presă şi tipărituri ş. a. Dintre volumele apărute, remarcabil este Cazarma scriitorilor (1998) de Marin Radu Mocanu.
Ravagiile proletcultismului în istoria literaturii române sunt sugestiv ilustrate în volumul lui Marin Niţescu, Sub zodia proletcultismului. Textele documentare pe care se bazează au fost extrase din revistele de cultură ale vremii, însă materialul prezentat nu este suficient pentru a recompune istoria dramatică a acestei etape din istoria literaturii în toată complexitatea ei. De aici şi unele injustiţii şi falsificări involuntare. Această trudnică activitate, de preluare a unui imens material documentar despre cultura epocii comuniste şi de reconstituire a istoriei ideologizării culturii, este continuată de contribuţia valoroasă a cercetătoarei Ana Selejan. Orice consideraţie, despre complexitatea şi dramatismul unor fenomene caracteristice culturii din epoca comunistă, este argumentată cu detaşare şi neutralitate prin ?înfăţişarea unui bogat material probant?, cu documentele pe masă. Este un fapt ce conferă un plus de autenticitate şi valoare contribuţiilor Anei Selejan.
între ediţiile de documente literare, o însemnătate aparte au două volume despre documentele literare păstrate în arhive din Ungaria şi Franţa, referitoare la secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea, Documentele privitoare la mişcarea literară şi culturală a românilor din Ungaria în sec. XVIII şi XIX şi Documente inedite din arhivele franceze privitoare la români în secolul al XIX-lea[40].
Şi relaţiile scriitorilor români cu vecinii, mai precis cu ungurii, cehii şi slovacii, au constituit obiectul de interes al autorilor de ediţii de documente : A roman-magyar levelezés múltjából. 1746-1916 [Din trecutul corespondenţei româno-maghiare 1746-1916 de Ioan Chindriş şi Kovács Ferenc şi volumul lui Traian Ionescu-Nişcov despre relaţii dintre intelectuali cehi şi români, de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi primele decenii ale celui următor, Vorbiri şi scrisori către ardeleni (1877-1941).
Lucrarea se încheie cu un capitol de Consideraţii finale:
Analizarea bibliografiei literare se poate face, fără îndoială, numai prin raportarea la bibliografia culturii naţionale şi la circumstanţele social culturale, cu rol determinant în evoluţia întregului sistem info-documentar. Este un considerent de care s-a ţinut cont pe tot parcursul prezentei cercetări.
Primele lucrări bibliografice, circumscrise planului Bianu, de la 1895, ca şi întregul proces de elaborare a bibliografiei naţionale retrospective, au fost strâns legate de Biblioteca Academiei Române, înfiinţată în anul 1867, la numai un an după constituirea Societăţii Academice Române. Progresul bibliografiei româneşti, de la începutul secolului XX, poate fi pus în legătură cu stagiile pe care Bianu şi colaboratorii săi apropiaţi le-au făcut în bibliotecile ?bogate şi bine organizate? apusene. însuşi planul Bianu a fost elaborat atunci când a fost adusă în dezbaterea Academiei editarea lucrării baronului Guillaume. Realizările de atunci se datorează, în primul rând, implicării Academiei Române în acţiunea de restituire a memoriei culturii române şi calităţii profesionale şi umane a oamenilor desemnaţi să înfăptuiască planul propus. Bibliografia retrospectivă a păşit cu dreptul dar parcursul realizării a fost anevoios şi proiectul a rămas nefinalizat până azi. Bibliografia românească contemporană, care trebuia să întregească planul de la 1895, era într-un stadiu destul de avansat, în 1989, dar proiectul a rămas, până azi, un deziderat neîmplinit. Bibliografia curentă care s-a făcut la noi, uneori cu foarte bune rezultate în perioada interbelică, a fost şi ea generată şi influenţată de contactul specialiştilor români cu bibliografia şi informarea documentară occidentală. Sextil Puşcariu, cu temeinice studii la Leipzig, Paris şi Viena, fără a fi bibliotecar, a avut un rol hotărâtor în acest domeniu. La fel şi Emil Racoviţă, N. Georgescu Tistu sau Ioachim Crăciun. Toţi aceştia au cunoscut la sursă funcţionarea bibliotecilor apusene şi teoretizările din domeniu. Demersurile de bibliografiere curentă au fost însă arareori integrate unui plan general. Barbu Theodorescu, spiritul clarvăzător al bibliografiei româneşti, a semnalat adesea acest fapt. Ceea ce s-a realizat notabil, în domeniul bibliografiei literare curente şi al bibliografiei generale naţionale curente, a fost sintetizat la paginile 74 şi 76 din lucrarea pe care o rezumăm aici.
Elaborarea bibliografiei naţionale retrospective a depins în mare măsură şi de implicarea, în această acţiune, a unor personalităţi de prestigiu. Momentul 1895 se datorează, în mare parte, iniţiativei lui B. P. Haşdeu, iar mai târziu, pentru Bibliografia analitică a periodicelor româneşti (BAPR), lui D. Caracostea. Când iniţiativa nu a aparţinut Academiei, acest sprijin a fost obţinut de Societatea Filologică Română, prin secretarul ei general, Ion Hangiu. Prin colaborarea bibliotecilor universitare, Bibliografia românească contemporană (BRC) era, în 1989, într-o fază destul de avansată. Finalizarea acestei lucrări ar fi însemnat şi încheierea procesului de restituire integrală a bibliografiei retrospective a cărţii româneşti. BRC ar fi completat veriga lipsă din seria lucrărilor fundamentale începută cu Bibliografia românească veche (BRV) şi continuată prin Bibliografia românească modernă (BRM). Totuşi, după cum informează pagina web a Bibliotecii Academiei, BRC este în curs de realizare în reţeaua internă de prelucrare computerizată a informaţiei din această bibliotecă. Dar, la reluarea lucrării, nu s-a mai valorificat ceea ce se realizase până în 1989, prin colaborarea dintre Biblioteca Academiei şi bibliotecile universitare din Bucureşti, Iaşi şi Cluj. De fapt, colaborarea dintre biblioteci nu a funcţionat niciodată pentru elaborarea unor lucrări bibliografice de anvergură. O excepţie şi, să sperăm, o realizare de bun augur, o reprezintă Catalogul Virtual Românesc în ştiinţă şi tehnologie (RVL), lansat în toamna anului 2008. Deşi proiectul unui catalog partajat, care să permită ca o carte să fie catalogată o singură dată pentru toate bibliotecile partenere, a rămas deocamdată nefinalizat, RLV este totuşi un exemplu de colaborare, reprezentând o bază de date comună mai multor biblioteci şi permiţând căutări simultane în cataloagele acestora.
Prin sintetizarea datelor prezentate în capitolele anterioare, referitoare la identificarea bibliografică curentă şi retrospectivă a producţiei româneşti de carte, periodice şi articole de periodice, am constatat că, în cazul publicaţiilor monografice (cărţi), a rămas nebibliografiat intervalul 1948-1951, în cazul publicaţiilor seriale, perioada 1931-1952 iar prin totalizarea materialul reflectat în bibliografiile generale şi literare referitoare la articolele din periodice, a rezultat că a rămas nebibliografiată perioada 1949-1952. Aceste date sunt reflectate şi de graficele cuprinse în lucrare.
Dacă acest bilanţ ar fi rezultatul unui plan unitar respectat pas cu pas, am putea vorbi despre o restituire aproape integrală a patrimoniului cultural, oglindit prin paginile tipărite. în realitate însă, oglinda care a rezultat este alcătuită din cioburi foarte diferit alcătuite, încât nu se poate vorbi de o reflectare fidelă. Totuşi, deşi este evident că nu oferă o cuprindere axhaustivă a materialului publicat, o selecţie din lucrările bibliografice, identificate în lucrarea noastră, ar putea constitui un material bibliografic de bază în vederea realizării unei baze de date digitale naţionale[41], în special în cazul articolelor din periodice.
O altă constatare este aceea că, într-un context social guvernat de tehnica de calcul şi marcat profund de posibilităţi de comunicare în stare să scurteze foarte mult drumul informaţiei, instrumentele dedicate studiului şi cercetării literaturii române, atâtea câte există, continuă să fie insuficient cunoscute şi greu de utilizat, nefiind disponibile în marea lor majoritate decât pe suport de hârtie[42].
în timp ce, pentru alte domenii de cercetare, există un important potenţial de informare, graţie marilor baze de date bibliografice sau cu text integral de nivel internaţional, accesibile acum şi în principalele biblioteci româneşti, în cazul informării şi cercetării în domeniul literaturii române, facilităţile datorate noilor tehnici de informare sunt cu totul insuficiente. în condiţiile în care informaţia pe suport digital este mult mai accesibilă, este evident că nu este vorba doar de preluarea unei mode, ci de recunoaşterea şi de asumarea unei nevoi reale. Prioritară este necesitatea indexării pe suport electronic a articolelor din periodice şi îndeosebi a periodicelor vechi a căror foiletare duce la o deteriorare completă a hârtiei imprimate. La fel de necesară este însă şi o bază de date pe suport digital, care să cuprindă bibliografierea curentă a principalelor periodice, operaţie care se realizează în prezent doar sporadic şi fără o coordonare unitară.
O vastă bază de date a literaturii române care să cuprindă pentru fiecare autor: bibliografia operelor publicate în volume sau periodice ca şi referinţele critice şi, de ce nu, chiar şi textul integral la autorii mai importanţi este deja un instrument de lucru frecvent folosit în străinătate. Este un instrument pe care şi-l imagina ca firesc şi plauzibil şi Al. Duţu încă din 1964[43]: ?Toate instrumentele pe care le-am enunţat impun o largă colaborare a specialiştilor, ca şi un for unic centralizator care să dispună de toate elementele necesare valorificării moştenirii literare. Ne putem permite ca în literatura de anticipaţie, să ne închipuim că cercetătorul din anii viitori va avea la dispoziţie o vastă sală cu pereţii capitonaţi cu fişiere în care să afle, la scriitorul dorit, indicaţiile privitoare la manuscrisele existente, operele publicate în periodice, operele publicate în volume, referinţele generale asupra vieţii şi creaţiei lui, referinţele speciale, iconografia". Visul lui Al. Duţu ar putea fi transpus acum în realitate, graţie tehnicii de calcul în stare să înmagazineze acum pe suportul magnetic mari săli ?cu pereţii capitonaţi cu fişiere?. Pentru aceasta va fi necesară o cooperare reală şi o coordonare lucidă şi raţională care să angreneze largi colective de bibliografi şi, în primul rând, acel ?for unic centralizator? pe care bibliografia românească nu l-a avut niciodată.
în domeniul bibliografic, ca şi în plan mai general cultural, se constată o anumită orientare, cu o veche tradiţie, de sincronizare cu bibliografia occidentală, o tendinţă, de altfel, firească şi legitimă, cu importante consecinţe în bibliografia românească, atâta vreme cât aceste influenţe au fost integrate organic în tradiţia românească şi nu a fost vorba de imitaţie necritică şi de preluarea uneori fără discernământ a unor modele şi tendinţe apusene.
Realizate pe parcursul a două sute de ani, bibliografiile prezentate aici poartă desigur marca timpului lor. Ele sunt o oglindă care redă cu fidelitate ideologia vremii, curentele, tendinţele, viaţa culturală şi socială în ansamblul ei, constituindu-se ca un eşafodaj de fapte exacte, necesar nu doar cercetării literare dar şi afirmării valorilor culturale naţionale.
?Prin bibliografia de bibliografii îţi poţi face o idee de ce vrea să spună bibliografia românească? spunea Barbu Theodorescu. Aceste pagini îşi propun realizarea acestui deziderat pentru domeniul literar.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I. LUCRĂRI GENERALE - MONOGRAFII

Adamescu, Aurel; Cândea, Virgil. Introducere în documentarea ştiinţifică. Bucureşti, Editura Academiei R. P. R, 1960, 520 p.
Buluţă, Gheorghe. Civilizatia bibliotecilor. Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1998, 164 p.
Călinescu, Alexandru. Biblioteci deschise. Bucureşti, Cartea Românească, 1987, 272 p.
Căpâlneanu, Ana Maria. Factorul informaţional în învăţământ şi cercetare în contextul modernizării documentării ştiinţifice din România. Cluj-Napoca, Argonaut, 2007, 331 p.
Curta Olimpia. Metode tradiţionale şi moderne de regăsire a informaţiei în biblioteci. Cluj, Presa Universitară Clujeană, 2004, 118 p.
Curticăpeanu, Doina. Orizonturile vieţii în literatura veche românească (1520-1743). Bucureşti, Minerva, 1975, 214 p.
Drăgulănescu, Dimitrie; Moldoveanu, Valeriu. Istoria documentării în România. De la dieci la calculator. Bucureşti, Editura Academiei Române; Editura AGIR, 2002, 240 p.
Duţu, Alexandru. Coordonate ale culturii româneşti în secolul al XVIII (1700-1821). Studii şi texte. Bucureşti, Editura pentru literatură, 1968, 400 p. Gălătescu, Cornelia. Contribuţii bibliologice şi cercetări de arhivă. Cluj-Napoca, Editura "Philobiblon" a Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga", 1995, 236 p.
Hermeneutica bibliothecaria : antologie Philobiblon. Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 1998-2009, 4 vol.
Le Coadic, Yves-F. Ştiinţa informării. Traducere Elena Tîrziman. Bucureşti, Editura Sigma, 2004, 104 p.
Malcl?s, Louise-Noëlle. Notions fondamentales de bibliographie. Paris, Direction des biblioth?ques et de la lecture publique, 1969, 60 p.
Management pentru viitor. Biblioteci şi arhive. Editori: Hermina G. B. Anghelescu; István Király. Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană; Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga", 2000, 216 p.
Marino, Adrian. Biografia ideii de literatură. Cluj-Napoca, Dacia, 1991-2000, 6 vol.
Mihailov, A. I.; Ceornîi, A. I.; Ghilearevici, R. S. Informatica documentară. Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1970, 516 p.
Popescu, Nicoleta; Papuc, Liviu; Tătărucă, Radu. Biblioteca Centrala Universitara "Mihai Eminescu" Iaşi : monografie. Iaşi, Biblioteca Centrală Universitară, 1989, 176 p.
Reference and Information Service. An Introduction. Richard E. Bopp; Linda C. Smith (editori). Englewood, Colorado, Libraries Unlimited, Inc., 1995, 626 p.
Simonescu, Dan. Curs de teorie a bibliografiei. Bucureşti, Academia ?Ştefan Gheorghiu?, 1976, 184 p.
Stoica, Dan. Curs de metode bibliografice de cercetare. Iaşi, Editura Universităţii ?Al. I. Cuza?, 2000, 114 p.
Stoica, Ion. Criza în structurile infodocumentare: sensuri si semnificatii contemporane. Constanţa, Ex Ponto, 2005, 223 p.
Stoica, Ion. Structuri si relaţii informaţionale în dezvoltarea învăţământului şi a cercetării românesti : o încercare de sinteză. Bucureşti, Alternative, 1997, 143 p.
Theodorescu, Barbu. Istoria bibliografiei române. Bucureşti, Editura Enciclopedică Română, 1972,
432 p.
Vianu Tudor. Generaţie şi creaţie : contribuţii la critica timpului. Bucureşti, Editura Librăriei "Universala" Alcalay & Co, [1936?], 152 p.

II. STUDII ŞI ARTICOLE

Anghelescu, Hermina G. B. Bazele de date pe domenii - un concept tridimensional: colaborare, coordonare şi comunicare - C3. în: Biblioteca, XV, nr. 11-12, 2004, p. 334-338.
Anghelescu, Hermina G. B. Bibliografia Naţională Română. Seria Românica (1990-1995). în: Biblioteca, 9, nr. 6, 1998, p. 189.
Anghelescu, Mircea. Instrumentele de lucru. în: în: Istoriografia literară românească. 1944-1984. Bucureşti, Minerva, 1984, p. 253-286.
Avramescu, Aurel. Cercetarea şi documentarea ştiinţifică. în: Studii şi cercetări de bibliologie, III, 1960, p. 37-46.
Baiculescu, George. Despre problemele organizării bibliografiei naţionale retrospective. în: Studii şi cercetări de bibliologie, II, 1957, p. 29-52.
Bădără, Doru. Secţia bibliofilie, manuscrise şi restaurare din Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti. în: Biblioteca, 5, nr. 11-12, 1995, p. 369-373.
Bălăeţ, Dumitru. Critica literară şi activitatea bibliografică. în: România literară, 8, nr. 37, 1975, p. 8.
Băncilă, Ileana. Bibliografia şi cultura. în: Revista bibliotecilor, 23, nr. 11-12, 1970, p. 680-683.
Bondoc, Gheorghe. Note privind începuturile unei vechi biblioteci româneşti şi colecţiile sale (Astra Sibiu). în: Probleme de bibliologie, nr. 2, 1967, p. 140-175.
Bot, Ioana. Bibliotecile în care am locuit. în: Dilema , 9, nr. 441, p. 8.
Buluţă, Gheorghe. Bibliologie academică clujeană. în: Biblioteca, 18, nr. 11-12, 2007, p. 325-327 .
Buluţă, Gheorghe. Contribuţii la Bibliografia literaturii române. în: Biblioteca, nr. 9, 1999, p. 286.
Buluţă, Gheorghe. O problemă de actualitate. Cooperarea între biblioteci. în: Biblioteca, XV, nr. 10, 2004, p. 301.
Buluţă, Gheorghe. Pagini din istoria bibliografiei româneşti. în: Buletin Asociaţia Bibliotecarilor din învăţămînt - România (ABIR), 8, nr. 3, 1997, p. 9-11.
Călinescu, George. Instrucţii pentru cercetători. în: Jurnalul literar, I, nr. 3, 1939, p. 1-2.
Căpâlneanu, Ana Maria. Documentarea stiintifica în România. O perspectiva istorica (1800-1950). în: Studia Universitatis Babes-Bolyai. Historia, XLVI, nr. 1-2, 2001, p. 33-57.
Cornea, Paul. Bibliografia românească modernă. Perspective. în: Buletinul Societăţii pe anul 1986. Societatea de Ştiinţe Filologice din RSR, 1986, p. 8-12.
Cornea, Paul. Instrumente de lucru. în: Contemporanul, nr. 41, 1973, p. 3.
Curticean, Doina. Bibliografia literaturii române. Surse bibliografice (I-II). în: Biblioteca şi cercetarea, p. 19, 1996, p. 9-18 ; 21, 1998, p. 11-18.
Duţu, Alexandru. Instrumente de lucru necesare valorificării moştenirii literare, I-II. în: Călăuza bibliotecarului, nr. partea I, nr. 2, 1964, p. 92-94; partea a II-a, nr. 3, 1964, p. 166-168.
Duţu, Alexandru. Probleme ale bibliografiei literaturii naţionale. în: Studii şi cercetări de bibliologie, V, 1963, p. 357-367.
Georgescu-Tistu, Nicolae. Plan de organizare a bibliografiei filologice. în: Revista filologică, 1927, p. 369-379 .
Hangiu, Ion. Bibliografia Naţională Retrospectivă. în: Biblioteca, 9, nr. 10, 1998, p. 319-320.
Hangiu Ion. Bibliografia naţională retrospectivă (cărţi şi periodice). Schiţa unui program de perspectivă. în: Buletinul Societăţii pe anul 1983. Societatea de Ştiinţe Filologice din RSR, 1983, p. 15-16.
Hangiu, Ion. Bibliografia retrospectivă a periodicelor româneşti. în: Buletinul Societăţii pe anul 1982. Societatea de Ştiinţe Filologice din RSR, 1982, p. 13-17.
Marcoş, Ion. Bibliografia românească retrospectivă. în: Biblioteca şi învăţămîntul, VII, 1983, p. 91-96.
Marino. Adrian. Bibliografia. în: Biografia ideii de literatură. Vol, II. Cluj-Napoca, Dacia, 1992, p. 171-173.
Ostrovschi, Felix. Un alt fel de discurs. în: Hermeneutica bibliothecaria. Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană; Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga", 2007, p. 331-341.
Panaitescu- Perpesicius, D. Lecturi intermitente (XVI). în: Gazeta literară, XIII, nr. 50, 1966, p. 1.
Papahagi, Marian. Note despre lexicografia literară românească. în: Vatra, nr. 6,
1999, p. 35-36.
Papuc, Liviu. Noi manuscrise eminesciene. în: Convorbiri literare, 96, nr. 6, 1989, p. 13.
Petraş Poantă, Irina. Aşteptînd biblioteca viitorului. în: Biblioteca, nr. 3, 1987, p. 16-17.
Popa, Mircea. Bibliografia esenţială a literaturii române. în: Caligraf, 4, nr. 5, 2004, p. 4.
Popescu, Cristina. Realitatea bibliografică românească şi tendinţele actuale. în: Studii de bibliologie şi ştiinţa informării, 2002, nr. 6, 2003, p. 116-124.
Simonescu, Dan. Constatări şi propuneri pentru bibliografia românească retrospectivă. în: Buletinul Societăţii pe anul 1982. Societatea de Ştiinţe Filologice din RSR, 1982, p. 5-8.
Simonescu, Dan. Secţia de manuscrise de la Biblioteca Centrală Universitară din Iaşi. în: Călăuza bibliotecarului, V, nr. 6, 1952, p. 26-29.
Simuţ, Ion. Harta unui continent literar. în: România iterară, 38, nr. 25, 2005, p. 13.
Simuţ, Ion. Un of: bibliografiile. în: România literară, nr. 49, 2004, p. 13.
Soporan, Mariana. Fondul arhivistic Adrian Marino din Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga". în: Hermeneutica bibliothecaria. Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană; Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga", 2007, p. 286-291.
Stoica, Ion. Care ne sînt instrumentele de lucru? în: Revista bibliotecilor, 26, nr. 10, 1973, p. 592.
Ştefancu, Mircea. Bibliografia Naţională azi. Structură şi opţiune. în: Biblioteca, nr. 8-9-10, 1994, p.
1-2.
Ştrempel, Gabriel. Cabinetul de manuscrise, documente, cărţi rare. în: Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România 1867-1967. Cartea centenarului. Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1968,
p. 123-164.
Vârgolici, Teodor. Criza bibliografiilor. în: Adevărul literar şi artistic, V, nr. 334, 1996, p. 4.
Vianu, Tudor. Bibliografia literaturii române ca instrument de valorificare literară. în: Studii şi cercetări de bibliologie, 1961, p. 89-93.
Vianu, Tudor. Bibliografie. în: Gazeta literară, 7, nr. 7, 1960, p. 1, 6.
Vişinescu, Victor. Bibliografia cărţii româneşti contemporane (1919-1952). în: Buletinul Societăţii pe anul 1987. Societatea de Ştiinţe Filologice din RSR, 1987, p. 20-22.
Zalis, Henri. Bibliografia literară azi, direcţii şi tendinţe (I-II). în: Biblioteca, nr. 1, 1977, p. nr. 1, 1977, p.18-19; nr. 2, 1977, p. 16-17.

III. SURSE INTERNET
European Comission DG XIII Study Team. Romanian national bibliography study (NATBIB): Final Study report. Education for change. 1998. [2.03.2008]
Housewright, Ross; Schonfeld, Roger. Ithaka' s 2006 Studies of key Stakeholders in the Digital Transformation in Higher Education. [17.08.2008]
http://www.ithaka.org/ithaka-s-r/research p.
Căpâlneanu, Ana Maria, Repere pentru un sistem naţional de informare şi documentare în România, în Bibliorev, nr. 10, 2004.
http://www.bcucluj.ro/bibliorev/arhiva
Curta Olimpia. Proiectul NUSIDOC S&T - un prim pas de colaborare între bibliotecile centrale universitare din România, în Bibliorev, nr. 12, 2005
http://www.bcucluj.ro/bibliorev/arhiva
Popescu, Cristina. Realităţi şi tendinţe în evoluţia bibliografiei literare române. în: Studii de biblioteconomie şi ştiinţa informării, nr. 9/2005 - 10/2006, [18.10.2009] http://www.lisr.ro/9-10.html.
Russian and East European Studies Center. University of Illinois at Urbana Champaign . National Bibliography Romania. [27.10. 2008]
http://www.library.uiuc.edu/spx/class/nationalbib/natbibromania.htm

Asymetria si Dan Culcer va recomanda

Enciclopedia României

Blogul ideologic. Titus Filipaș

Ioan Roșca
Contrarevoluția din România. O cercetare

Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

Revista Verso

Geovisite

Revista NordLitera

Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
Etimologii. Resurse lingvistice

Azi

Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

Societatea de maine

Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine? S'inscrire a Societatea de maine Intrati in Societatea de maine Exercitiu colectiv de imaginatie sociala


Inscriere : fr.groups.yahoo.com Se dedica profesorului Mircea Zaciu

Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul priveşte pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga

Sondaje

Identificare

Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com

«Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
Page Generation: 0.45 Seconds