Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 81 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Distribuitor de afise Studii: Liviu Valenas. Pestere Gruietului

    Peștera Gruiețului

    Liviu Valenaș. Speleological Club „Z“, Wanderer Str. 27, D-90431 Nürnberg, Germany.e-mail: liviu.valenas@gmail com


    Rezumat
    Peștera Gruiețului din Munții Pădurea Craiului, cu o lungime totală de 620 m, este resurgența marii peșteri Hârtopul Bonchii (dezvoltare: 6,668 m). Peștera Gruiețului este axată pe un râu subteran lung de 225.6 m, deasupra căruia, în sectorul final, se dezvoltă un etaj superior ascendent. Peștera conține și cele mai variate concrețiuni, fiind din acest punct de vedere una din cele mai frumoase din Munții Pădurea Craiului.

    Introducere
    Peștera Gruiețului este situată în versantul stâng al Văii Ștezelor, la o înălțime relativă de 30 m. Pârăul care iese din peștera formează mai multe mici cascade pe depuneri de travertin, înainte de a se vărsa în Valea Ștezelor.


    Istoricul explorărilor
    În etajul superior a fost identificată de autor în anul 2019 o semnătură din anul 1936! Peștera Gruiețului a fost semnalată de P. A Chappuis și R. Jeannel în 1951 sub toponimul greșit de Peștera din Valea Fleazelor, apoi de T. Orghidan și colab. în 1965 sub cel de Peștera din Valea Șteazelor sau Peștera Poniței. I. Viehmann, Gh. Racoviță și T. Rusu au topografiat nivelul activ tot în anul1965, harta lor nu a fost publicată însă niciodată. În 1986 E. Silvestru și V. Lascu întocmesc o hartă ceva mai precisă pentru 414 m. În 2014 o echipa comună a cluburilor de speologie "Z" și "Speodava" a reluat explorarea peșterii, fiind descoperită Galeria Kovács/Merinu. În anul 2019 o echipă a Clubului de Speologie "Z" (Liviu Valenas, Alexandrina Trif și Péter Merinu) face o explorare aproape completă și întocmesc o topografie precisă pentru 620 m dezvoltare totală și +50.2 m denivelare. Harta a fost prezentată oficial la congresul european de speologie de la Sofia, Bulgaria, în Septembrie-Octombrie 2019.


    Litologie, morfologie, geneză și hidrogeologie
    Peștera se dezvoltă în calcare jurasice, puternic diaclazate și faliate. Exceptând primii 10 m, galeria principala, parcursă de un râu subteran, este cvasi-orizontala, până la sifonul terminal. Înainte de sifon se dezvolta însă un etaj superior, deosebit total ca morfologie de restul peșterii. El este continuu ascendent, urcând în total o diferență de nivel de 43,6 m. Este și sectorul cel mai bine concreționat al peșterii. Cavitatea, ca resurgență a Peșterii din Hârtopul Bonchii, s-a format inițial în regim epifreatic, inclusiv etajul superior. Acesta a constituit primul dren al Peșterii din Hârtopul Bonchii, ulterior toată peștera a fost remodelată vados. În etajul superior se mai păstreză, seci acum, cele 5 vechi cascade mai importante. Cursul subteran care curge prin peștera nu seacă niciodată, are un debit de câțiva litri pe secunda, însă la viituri poate depăși 100 l /s.


    Descriere
    De la un portal în panta, lat de 15,6 m și înalt de 6,6 m, după o scurtă porțiune asendentă, unde pârăul formează mici cascade, se penetrează în Sala de Intrare, larg luminată, cu dimensiunile de 30 x 18 x11,4 m. Sala adpostește și o colonie de lilieci. După o scurta gâtuire a galeriei se pătrunde în Sala Mare (58 x 17 x17 m), care pe stânga prezintă o scurgere stalagmită impresionantă. Galeria începe treptat să devina mai mica ca secțiuni, pe partea dreapta (în sensul de înaintare spre sifon) se găsesc 4 laterale mai importante, din care una concretionată, lungă de 68,5 m. În continuare parcursul devine jos, cu tavanul coborât până la 0,6 m înălțime. De la o mica salită cu o formațiune circulara, asemănătoare unui dovleac, după 23,6 m se ajunge la sifonul terminal, jos. Tentativele de plonjare a lui au eșuat succesiv din cauza apei extrem de mâloase. De la "dovleac", pe stânga, începe însă un tobogan ascendent lung de 23 m, în mare panta, care conduce la un foarte frumos lac suspendat cu apa cristalină. După el galeria devine joasă și după o verticală de 4 se debușează într-o sala de 18 x 7,5 x 11,4 m. Urcarea unei uriașe scurgeri stalagmitice înalta de 7 m a dus la descoperirea în anul 2014 unei galerii joase, concretionata, lungă în total de 42 m, care nu a fost explorată până la capăt. Este singurul semn de întrebare (în afara de sifonul terminal) care mai rămâne în aceasta peștera. Din ultima sala, după două verticale ascendente de 2 și respectiv 1.5 m se debușează în Sala Terminala (34 x 15 x 14 m). În stânga o galeria mai strâmtă, ascendentă, se bifurcă în două ramuri, terminate prin hornuri închise, cel de 8,5 m inalatime atinge cota maximă a peșterii, +50,2 m.


    Mineralogie
    Peștera conține toată gama de concrețiuni clasice, iar pe tavanul și pereții etajului superior se dezvota cristalizări de calcit.


    Biospeologie
    Peștera adăpostește o colonie de lilieci, care în 2014 au sejurnat în Sala Mare, iar 2019 în Sala de Intrare.


    Scris de asymetria on Wednesday, May 27 @ 12:07:41 CEST (1451 citiri)
    Citeste mai mult... | 6747 bytes in plus | Scor: 0

    Limba dulce Studii: Ion COJA. O mostenire de mare valoare intelectuala: domeniul parelnicului

    Părelnicul sau prezumtivul, o moștenire din substratul geto-dacic?
    Modul prezumtiv a fost considerat o inovație a limbii române, în raport cu latina și cu celelalte limbi romanice. O inovație care nu a mers până la capăt, domeniul acestui mod verbal nefiind bine sistematizat. S-a emis chiar ipoteza că am avea de-a face cu o tendință, cu o „încercare” de a se constitui în limba română o conjugare aparte, cu forme diferite pentru moduri și timpuri diferite, tendință care nu a mai apucat să meargă până la capăt[1]. Formele prezumtivului au atras atenția și unor filosofi care au cercetat limba română din perspectiva unor „modulații” ale gândului pe care numai limba română le pune la dispoziția vorbitorilor, nu atât prin semnificanți lexicali, cât mai ales prin semnificanți gramaticali, morfologici, mai greu de găsit în alte limbi. Desigur, este vorba de Mircea Vulcănescu și Constantin Noica.
    Scris de asymetria on Monday, May 27 @ 16:37:58 CEST (2000 citiri)
    Citeste mai mult... | 25249 bytes in plus | Scor: 0

    Etnografie Studii: Liviu Valenas. Cercetari speologice si arheologice în Laos

    Recomandîm citiorilor noștri versiune ilustrată a unui stddiu semne de Liviu Văîlenaș, de speologie și arheologie, realizat pe baza unor cercetări în peșterile din Laos.

    Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 20:07:22 CET (2005 citiri)
    Citeste mai mult... | Scor: 0

    Etnografie Studii: Liviu Valenas Misterul vechilor statui din pesterile din Laos

    Misterul vechilor statui din peșterile din Laos

    Într-o seară din aprilie 2004 țăranul Boun Nong din satul Ban Na Khang Xang (provincia Khammouane) a plecat la vânătoarea de lilieci. În Laos liliecii sunt considerați, din păcate, o delicatesă culinară. Atenția lui Boun Nong a fost atrasă de o mică intrare suspendată într-o faleză la 15 m înălțime, un posibil loc unde s-ar fi adăpostit mult doritii lilieci. Cu ajutorul unor liane Boun Nong a reușit riscantă ascensiune a peretelui vertical. După mică intrare a urmat o sala mai mare, însă în loc de lilieci, perfect aliniate în gururi erau 229 de statui ale lui Budha, înalte de până la 1,5 m, majoritatea din bronz, dar și 15 din aur masiv! A fost cea mai importantă descoperire arheologică din ultimii 100 de ani din Laos. Peștera Tham Pha Fă a devenit aproape imediat o mare atracție turistică, dar și un loc permanent de pelerinaj pentru laotienii budhiști.
    Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 19:39:22 CET (2023 citiri)
    Citeste mai mult... | 9506 bytes in plus | Scor: 0


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.79 Seconds