|
Modules · Home · Arhive · AvantGo · Avertizari · Contul personal · Conținuturi · Members_List · Recommend_Us · Search · Submit_News · Surveys · Top · Topics |
|
Who's Online Exista in mod curent, 92 gazda(e) si 16 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
Jurnal: Titus Filipas. Iancu Vacarescu si Sri Aurobindo despre Zeitatea în miscareMuzele sunt cele nouă fiice ale Memoriei, și le poartă numele loja masonică Les Neuf Soeurs ce i-a ajutat pe Ideologii primari să își propage ideile de emancipare. Ajunge cumva, purtată pe val ori pe un curent spiritual, vestea aceasta și la poetul român Iancu Văcărescu ? |
|
Scris de asymetria on Thursday, March 14 @ 19:25:00 CET (117 citiri) (Citeste mai mult... | 4580 bytes in plus | Scor: 0) |
|
Jurnal: Titus Filipas. Teoria umorilor, varianta antica si cea moderna DEX și Wikipedia românească despre Teoria umorală. Foarte pe scurt, liniile din amintitul dicționar expun bine esența problemei : “UMOáRE – Dispoziție sufletească; fire, temperament. / caracter, fire, natură, structură, temperament./ Stare sufletească; dispoziție./ Dispoziție sufletească de moment. Dispoziție obișnuită, stabilă a cuiva; fire, temperament./ dispoziție sufletească de moment. / Dispoziție, toană./ Caracter, temperament: umoare veselă./ a avea umoarea verde expr. a avea chef de scandal. / a cădea la umoare expr. a se lăsa pradă deznădejdii.” |
|
Scris de asymetria on Thursday, March 14 @ 19:19:06 CET (123 citiri) (Citeste mai mult... | 5203 bytes in plus | Scor: 0) |
Jurnal: Titus Filipas. Prosopografia la Marin SorescuProsop, Prosopoeia și Prosopografia fac parte din aceeași familie de cuvinte. în legătură cu primul cuvânt, care înseamnă șervet, ștergar, obiect de uz casnic pentru ștersul feței, aflăm din DEX căprovine din elinică sau vechea limbă greacă, unde prosopon însemna față. Iar Prosopoeia este o figură de retorică propusă de Quintilian. în fine, Prosopografia descrie trăsăturile comune ale unui grup de oameni care au trasat Istoria. Titus Filipaș
|
|
Scris de asymetria on Wednesday, March 13 @ 08:05:46 CET (140 citiri) (Citeste mai mult... | 4807 bytes in plus | Scor: 0) |
|
Jurnal: Andrei Zanca. Din Cartea Surâsului Să contempli o vale înzăpezită, iarna, fără vreo obligație, fără gândul câștigului ori pierderii, fără de grija ridicolului, fără de ghesul apărării, fără de nici un ghes; să guști pur și simplu această clipă în oprire deplină, să dai drumul la toate, fără de gândul că trebuie să lași totul să cadă, să te delectezi cu această splendoare, fără a încerca a o reține, fără de speranța că trebuie să dăinuie mereu: mișcare în nemișcare, totul ... har, artă și trudă .... Andrei Zanca |
|
Scris de asymetria on Saturday, February 02 @ 15:11:52 CET (149 citiri) (Citeste mai mult... | 63280 bytes in plus | Scor: 0) |
|
Jurnal: Nicolas Trifon. O Groapa la Paris A apărut zilele astea la Paris romanul lui Eugen Barbu Groapa, sub titlul Le Grand Dépotoir, în traducerea Laurei Hinkel la editura Denoël cu sprijinul material al Centrului cultural român. Ce e amuzant este sa citesti numeroasele precauții luate de la început de traducatoare și editor în Avertismentul destinat cititorului cu privire la rolul autorului tradus prezentat ca « relais de la Securitate, la police politique, auprès des écrivains » în anii 1980, si, imediat dupa căderea lui Ceausescu , ca « cofondateur d’une publication, la Grande Roumanie, d’abord vouée à la haine des minorités avant de se recentrer sur un populisme aggressif », înainte de a-l compara cu Céline si de a conclude ca Groapa, publicata pentru prima data în 1957, e una dintre marile opere ale literaturii române. Ce e mai puțin amuzant, e că, contemplând coperta cărții si răsfoind-o, e greu să nu te gândești la noile gropi care s-au înmulțit în ultimul timp la marginea unor orașe din România și nu numai din România. In acest sens cartea este, poate involuntar, de actualitate chiar și pentru cititorul francez. Nicolas Trifon |
|
Scris de asymetria on Friday, December 07 @ 18:58:56 CET (223 citiri) (Citeste mai mult... | Scor: 5) |
|
Jurnal: Dumitru Augustin Doman despre romanul lui Ion Nete Ne face plăcere să cităm masiv din cronica lui Dumitru Augustin Doman, dedicată romanului Ninge cu suflete de morți al colaboratorului nostru, prozatorul Ion Nete. Receptarea acestei cărți deosebite începe cu un semn bun. Dan Culcer
|
|
Scris de asymetria on Thursday, October 18 @ 20:13:45 CEST (149 citiri) (Citeste mai mult... | 4897 bytes in plus | Scor: 0) |
|
Jurnal: Roxana-Luiza Moldovan. Referendum încheiat. Durere perpetua Cititor scrie " Roxana-Luiza MOLDOVAN Îndemnul demiterii prin referendum al președintelui suspendat Traian Băsescu a devenit un soi de brand național. Democrat-liberalii au beneficiat din plin de prigoana mediatică, păcatele lor fiind aduse unul câte unul, în centrul atenției publice. La acest moment, cărțile sunt însă jucate. Mult-disputatul referendum a luat sfârșit, ultimul cuvânt aparținând firește, cetățenilor. Trebuie să mărturisesc că, indiferent de identitatea celui care se află la conducerea României, pe mine tot mă doare inima. Experimentez o durere surdă, acută, și tare îmi este teamă că în absența oportunelor remedii, se va croniciza. Mormane de paragină și de uitare. Iată și metamorfoza fabricilor noastre, în marea lor majoritate. Atât de prospere altădată, acum, sălașuri pentru insecte, șoareci, șobolani și alte asemenea viețuitoare. Iau în calcul numărul de posturi care ar fi putut să fie disponibile dacă aceste clădiri nu ar fi fost lăsate astăzi, în voia lui Dumnezeu. Câte destine fericite? Câte vieți sigure, lipsite de grija cumplită a zilei de mâine, a pierderii slujbei, a pașaportului garantat spre stradă, sau spre lumea largă? Mă doare inima atunci când văd că din tot ce a fost nu a mai rămas decât ruină, paragină, mizerie, uitare... Ai absolvit, dar trebuie să te reprofilezi! Da. Finalizarea studiilor universitare tinde să primească tot mai ades alternativa injustă a reprofilării. Fiecare scoate cămașa pe unde poate. Locurile din domeniul specializării absolvite sunt limitate, iar criteriile de cooptare nu sunt similare întotdeauna competenței. Câtă vreme simpatiile sunt ridicate la rang de cinste, mulți chemați, puțini aleși... " |
|
Scris de asymetria on Tuesday, September 11 @ 09:37:42 CEST (200 citiri) (Citeste mai mult... | 3053 bytes in plus | Scor: 4.5) |
|
Jurnal: Lansare Estetica lui Norman Manea de Claudiu Turcus Lansare la Cărturești Verona: Estetica lui Norman Manea de Claudiu Turcuș, Marți, 15 mai, la ora 18.00, Editura Cartea Românească și Cărturești Verona (str. Arthur Verona 13-15, sector 1, București) vă invită la lansarea volumului Estetica lui Norman Manea, de Claudiu Turcuș, apărut recent în colecția „Critică și istorie literară”. Alături de autor, vor lua cuvîntul: Carmen Mușat și Paul Cornea. |
|
Scris de asymetria on Monday, May 14 @ 16:51:27 CEST (251 citiri) (Citeste mai mult... | 3999 bytes in plus | Scor: 0) |
|
Jurnal: Dan CULCER. Despre demnitate si umilinta O lungă și aproape integrală epocă de anomie. |
|
Scris de asymetria on Thursday, May 03 @ 15:54:05 CEST (306 citiri) (Citeste mai mult... | 4001 bytes in plus | Scor: 5) |
|
Jurnal: Sanda Cordos. Lumi din cuvinte. Reprezentari si identitati in literatur « Indiferent de deceniul, ideologia sau problematica pe care o investighează, indiferent că se ocupă de reprezentările transversale (la fixarea cărora participă operele mai multor scriitori) sau de cele individuale (care angajează doar opera unui singur autor), eseurile Sandei Cordoș trasează o hartă a literaturii române postbelice, evidențiind ideologii literare și reprezentări comunitare acute și de neignorat, și dau seamă, astfel, de forța de reprezentare a literaturii, ca și de puterea de seducție a lumii asupra căreia se exercită, cu atît mai seducătoare (într-o ecuație proprie artei) cu cît este mai primejdioasă.» |
|
Scris de asymetria on Tuesday, May 01 @ 16:54:08 CEST (252 citiri) (Citeste mai mult... | 3951 bytes in plus | Scor: 5) |
|
Jurnal: Mircea DINUTZ. UNDE NE SUNT COMICII?! Nevoia de divertisment, copleșitoare, de parcă în jurul nostru ar curge doar râuri de lapte și miere, a condus la trivializarea umorului ce ar trebui să fie, într-o bună tradiție românească, un factor de socializare și înseninare a frunților ori, cel puțin, un mijloc eficient de corecție în fața injustițiilor sociale fără număr, fără număr… Mircea DINUTZ |
|
Scris de asymetria on Thursday, December 22 @ 14:10:56 CET (936 citiri) (Citeste mai mult... | 7515 bytes in plus | Scor: 4) |
|
Jurnal: Mihai Rogobete, Revansa paraforei. La moartea lui Mihai Buracu Amuțitoare, terifianța denotațiilor deverbalizează, dacă nu ocultează memoria și discernământul, amenințând creatic sensibilitatea. Sub-umanul este sub-verbal, sub-grafic. Tăblițele de săpun de la Itset-Ip, (Ed.Limes,2008), sunt ultimele lespezi ale treptelor involuției în care Mihai Buracu vede doborâtă umanitatea. Nici umilirea tânărului carturar, nici terfelirea educației reprezentate, nici pălmuirea credinței întruchipate nu sunt aplicate de o brută sau alta, ci, auto-distructiv, de o lume aceleiași lumi. Opinia este sugrumată de suspiciune, dialogul de turnătorie, scrierea de pâră și auto-denunț. Nota: Mihai Buracu. Tăblițele de săpun de la Itset-Ip . Revista Asymetria este onorată pentru privilegiul de a fi publicat textul integral al acestei cutremurătoare cărți. Ne luăm acum rămas bun de autorul ei. |
|
Scris de asymetria on Thursday, March 10 @ 20:22:54 CET (803 citiri) (Citeste mai mult... | 11910 bytes in plus | Scor: 5) |
|
Jurnal: Dan Culcer. Muschetari sau boschetari? Mi-am imaginat în adolescență muschetarii (pe cei trei, dar nu doar pe ei) ca pe niște spadasini abili și hotărâți în serviciul regelui, dar și, mai ales, ca un fel de haiduci care îi apărau pe cei slabi, săraci și năpăstuiți de abuzurile celor bogați, puternici și nerușinați. Această idee mi-am făcut-o și despre intelectuali. Nu credeam că, după căderea și asasinarea lui Nicolae Ceaușescu, cumpărarea spadasinilor ar fi ușoară, că aș mai putea vedea creșterea unor noi echipe de aplaudaci, în serviciul președintelui, regelui sau prințișorilor de toată mâna, ieșiți uneori chiar de sub pulpana Partidului și a Securității, sau a agenturilor de influență și propagandă, cu aplomb intrați în slujba cleptocrației, folosindu-și toată inteligența adaptativă pe care asemenea cariere o implică. Dar carierele cu volute și schimbări la față ale unora ca Nicolae Manolescu, Mircea Mihăieș, Eugen Uricaru, Vladimir Tismăneanu, Michael Saphir, Artur Silvestri, Wiliam Totok, Adrian Cioroianu, Mihai Dinu Gheorghiu, Laszlo Alexandru, Andrei Pleșu, Emil Hurezeanu etc. pe linia tradiției slugilor la mai mulți stăpâni, merită să fie cercetate și puse în vitrina de curiozități a epocii de după Zaveră. De aceea am admirație pentru cei care, precum Ioan Roșca, au tenacitatea tragică de a dori să ducă până la capăt bătăliile ce par pierdute. După mine, aceștia vor fi câștigătorii. Ei vor fi considerați muschetarii adevărului. Iar cameleonii de genul celor mai sus pomeniți vor termina prin a fi integrați în categoria boschetarilor, idiotizați de drogul conformismului, al oportunismului, cu respirația otrăvită și creierul adormit de toxicitatea aurolacului unei bunăstări pentru care au fost în stare să se vândă celor care dau mai mult și să nu mai vadă nici culoarea sângerie a banului pe care îl încasează, nici să simtă mirosul de hazna a lumii din care fac parte, snobi ai Restaurației, slugi ai hoților, apărători ai criminalilor, coriști ai «multiculturalismului», ai globalismului, ai liberalismului de import, cel care a terminat transformarea României într-un maidan cu gunoaie și fier vechi, cozi de topor, apărători ai unor interese străine, condeieri năimiți ai imbecililor vulgari și spătoși, cu cefe de neo-activiști și zâmbre încremenite ca niște măști. Dan Culcer Nota: Ioan ROȘCA Ultima solutie ? Am scris atit de mult si eu, ca si atitia altii, despre degenerarea Romaniei, fara a o combate, incit meritam apostrofările pentru smiorcăiala, vorbărie și eschibiționism, etc. Nu mă voi apara contra unor reprosuri cu care sânt de acord. Dar daca "oamenii de acțiune" ne semnaleaza eșuarea si ne provoacă la concretizare, să le intoarcem si noi serviciul, denuntându-le debusolarea și provocându-i la luciditate. Cei ce-si imagineaza că lupta oarbă cu patologia socială e mai fertila decât critica ei strict teoretică - se leagănă intr-o iluzie (se aruncă intr-o capcană) simetrică celei a ințelegerii sterile. Efectele sociale ale perplexitătii intelectuale nu sânt mai putin tragice decit risipirea energiilor contestatare, in acțiuni fara semnificatie. Activiștii care se agită fără direcție și meditativii care nu se implică - formează cuplul de inamici ideal pentru uzurpatorii puterii. Ultima soluție. Manifest |
|
Scris de asymetria on Thursday, November 11 @ 16:55:15 CET (460 citiri) (Citeste mai mult... | 22651 bytes in plus | Scor: 0) |
|
Jurnal: Dan Culcer. A murit poetul Adrian Paunescu Modul de a judeca cariera acestui scriitor, ziarist și activist social a fost mereu simplificator. Și înainte și după 1989. Era prea vizibil, prea prezent, prea masiv, prea gălăgios, adesea oportunist, adesea protestatar, uneori carierist, demagog prin vocație. între revoluționarea poeziei românești și încercarea de susținere a unei reforme naționale și sociale, neterminată, care fusese blocată de instalarea nomenclaturii, după ieșirea parțială din teroarea colonială sovietică, Adrian Păunescu nu a știut, nu a putut sau nu a vrut să aleagă. în unicul comentariu pe care i l-am dedicat, despre volumul Istoria unei secunde, scriam în revista Vatra, că Păunescu nu a știut alege între Lautreamont, poetul fără pereche, și Beranger, poet serial retoric din vremea uneia din revoluțiile franceze. Dar cercetând în arhivele de partid și avînd astfel posibilitatea de a compara atitudinile altor scriitori în fața puterii, pot afirma că Adrian Păunescu a fost un om curajos, adică destul de curajos ca să înfrunte ochi în ochi un dictator, pe care alții îl lăudau fără să facă nimic altceva, egoiști și fricoși. Revista Flacăra a adunat în arhivele sale, înainte de 1989, cea mai mare cantitate de petiții, reflectînd astfel necazurile omului de rând, care chiar credea că Păunescu putea face ceva pentru dreptate. Și Păunescu, peste care s-au revărsat aceste jalbe, depășit omenește, a încercat adesea să aducă dreptate și mîngâiere. Dar a fost și om slab, cuprins de delirul puterii și de tentația bunăstării. Poemele sale cenzurate și înterzise sunt editoriale politice versificate. Dar nimeni nu poate arăta scrieri de același interes social, din aceea epocă, cu asemenea efect public mobilizator, atunci când răzbeau totuși în pagina tipărită. S-a făcut caz de niște biete aluzii ale pseudo-disidentei Ana Blandiana și s-au uitat textele lui Păunescu. Să se scrie monografia revistei Flacăra și să i se cerceteze arhivele. Se va vedea atunci adevărata dimensiune a personalității acestui militant, retor, poet și reformator. De aceea, pentru cei cu memoria dirijată și scurtă, public mai jos unul din poemele cenzurate ale lui Adrian Păunescu. Dan Culcer P. S. Un bun prieten din Cluj îmi trimite un comentariu la notele mele de jurnal. Nefiind pagini dintr-un studiu, notelele mele reprezintă o reacție la o știre. Totuși, dat fiind reproșul conținut în mesajul prietenului, țin să fac unele precizări. Iată ce îmi scrie vechiul și bunul meu prieten. «Cam ce cred și eu. (Aici sunt trimis să mă cultiv citindu-l pe Vladimir Tismăneanu. (http://www.contributors.ro/cultura/menestrelul-comunismului-dinastic-sau-cine-a-fost-adrian-paunescu/)Menstrelul comunismului dinastic M'a surprins îngăduința ta, greu de acceptat, în privința porcului de PĂUNESCU!» Dragă Prietene, In primul rând, Vladimir Tismăneanu are astfel de opinii fiindcă problema lui este alta, atacă orice urmă de național-comunism si de naționalism la români. Asta este opinia sau sarcina lui. Dacă scoți «păreau» din textul lui V.T., vei vedea că V.T. face procese de intenție și practica anacronismul. Eu nu accept această pseudo-metodă științifică. Am scris textul de mai sus din interiorul unei epoci. Dacă eram îngăduitor atunci, aș fi scris și despre alte volume ale lui A. Păunescu. Nu am scris. In al doilea rând eu nu am îngăduințe ci opinii bazate pe lecturi recente. E vorba de personalitatea globală a lui A. P. și de rolul pe care l-a jucat într-o societate reală, nu într-una ideală, și nu doar de poetul de curte. Nu îti reprosez lipsa de informație, referitor la cele ce scriu mai jos, doar pripeala și faptul că te menții într-o analiză schematizată care corespunde anilor 80, cei pe care i-am trăit împreună și cînd eram perfect de acord. Nu văd de ce am accepta, ca istoricește normale, lingușirile compensatorii ale unor scriitori de curte din orice timp, de la Voltaire la Diderot, în corespondența cu Țarina, păstrând proporțiile desigur. (Dar nu e vina lui A. Păunescu că România nu a fost un imperiu și că Țarina noastră nu a fost o nemțoaică foarte cultivată, ci era o țoapă, vag alfabetizată.) De ce am globaliza, simplifica judecata morală și estetică și nu am numi, fără să facem moralisme ieftine, ce e lins și ce scuipat, ce e înjuratură și ce laudă la Adrian Păunescu ? Problema lui Păunescu era, până la un punct, naivitatea politică, credința că are de-a face, că se poate vorbi despre, și cu, un dictator înțelept. Apoi oportunismul. Nu era totuși singurul naiv și oportunist pe atunci. A crezut că Ceaușescu e naționalist, ceea ce acesta nu era, ci doar un comunist adaptat, un activist căutînd să parvină la nivele superioare și făcând jocul lui Gheorghiu-Dej, pentru a se debarasa de politrucii parașutați sau exfiltrați de la Moscova. Dar Leonte Răutu, Chișinevschi, Moghioroș, făceau același joc atunci, de frică sau din oportunism. Interventiile lui N.C. (din ședințele de demascare a grupului «deviaționiștilor de dreapta», grup «anti-partinic», format ad-hoc din Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari Gerogescu) ale căror stenograme au fost publicate de Arhivele nationale — vreo șapte tomuri mari — dau de fapt seama de gândirea lui N. C., care a fost si rămas un politician, oportunist ca toti politicienii. Știind că mințise și exagerase vigilent atunci, tot Ceușescu i-a reabilitat ulterior. In vreme ce V.T. acum, nefiind deloc naiv, face curte pe rând lui Iliescu și lui Băsescu. Cu ce sunt ăștia mai cușeri, adică mai democrați? Repet, am citit intervențiile lui Păunescu din întâlnirile cu Ceaușescu, articolele sale. Avea o retorica de captatio benevolentiae, dar cerea decis lucruri pozitive pe plan social global, nu cerea doar pentru sine ceva. Cenaclul Flacara nu a fost doar o manipulare favorabila puterii. Când majoritatea zicea că nu se poate face nimic, A.P. încerca să facă ceva. Și adesea, reușea, bine. Citește ce scrie Marian Popa in Istoria literaturii. E cel mai complet și exact protret. Cu care sunt perfect de acord. Fiindca tot vorbim din amintiri, Luceafarul, pe vremea «porcului» de Barbu a fost cea mai neconformistă revistă românească. E adevărat că Păunescu a acționat cand a fost cazul și contra lui Barbu. Tot ce scriu aici se poate verifica pe documente. E cazul să analizăm la rece. Si apoi, despre morți, numai bine. Să lăsăm puțin timp, timpului. Dan |
|
Scris de asymetria on Friday, November 05 @ 11:12:25 CET (514 citiri) (Citeste mai mult... | 10644 bytes in plus | Scor: 5) |
|
Jurnal: Ioan Rosca. Risipirea revoltei Mobilizarea justitiara confuza, poate irosi energia contestatara, adincind demoralizarea paralizanta - tipic romaneasca. Izbucnirea spectaculoasa din Piata Universitatii s-a soldat cu inmormintarea cauzei petru care a ars, intens dar scurt, focul de paie. Fara fruct. Doar cenusa. Ce poate fi incercat, ca sa nu se risipeasca in van revolta antisistem, aspirata azi de Basescu? |
|
Scris de asymetria on Tuesday, December 08 @ 09:26:21 CET (537 citiri) (Citeste mai mult... | 10406 bytes in plus | Scor: 5) |
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare |