|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 224 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
|
Geopolitica: Dan Culcer. De ce ar dori Rusia sa 'cucereasca' Europa?Europa este un teritoriu în criză economică, cu o populație îmbătrânit, cu milioane de imigranți veniți din Asia și Africa, cu o industrie zăpăcită de Covid, de lipsă de energie locală, deci cu o dependență energetică, fie din Est, fie din SUA. Ce interes ar avea Rusia să se încurce și încarce cu problemele acestui teritoriu, atunci când dispune de un teritoriu imens, bogat în resurse energetice și minerale, pe care nu are decât să le exploateze, cu atât mai mult cu cât încălzirea globală facilietează acum accesul și stablizarerea unei populații locale. O politică natalistă, pozitivă deci, contrară celei chineze, poate produce în câteva decenii mâna de lucru necesară. Analiza situației se poate face și pe baza resurselor de informații ruse și chineze, nu doar a celor controlate de rețelele occidentale. Atingem un punct esențial din logica geopolitică actuală: de ce ar dori Rusia să se implice sau să „cucerească” Europa, când are propriile bogății naturale și un spațiu vast, în condițiile unei Europe aflate în criză demografică, energetică și identitară? Vom analiza această situație din patru perspective: geopolitică, economică, demografică și civilizațională, ținând cont atât de surse rusești și chineze, cât și de cele occidentale, cu discernământ critic. I. Date obiective: resursele și problemele Europei A. Europa: un continent în declin • Demografie: Europa este într-un proces accelerat de îmbătrânire. Populațiile indigene (germani, italieni, francezi etc.) sunt în scădere. Sporul natural este negativ, iar imigrația din Africa și Asia nu compensează decât numeric, nu funcțional. • Energie: După decuplarea de Rusia, Europa este dependentă de LNG american, gaz norvegian și regenerabile insuficiente. Lipsa unei strategii energetice coerente post-2022 a agravat criza. • Industrie: Crizele succesive – Covid, Ucraina, lanțuri de aprovizionare – au afectat grav industria grea (Germania în special). Delocalizarea, green deal-ul și fiscalitatea excesivă agravează situația. • Identitate: Europa este afectată de o criză de identitate civilizațională: multiculturalism forțat, relativism moral, resentiment istoric față de propria tradiție. Sursă critică rusă: Fostul consilier economic al Kremlinului, Sergei Glaziev, a subliniat în mai multe conferințe că „Europa a devenit un spațiu subordonat intereselor SUA, lipsit de suveranitate economică și strategică.” II. Rusia: spațiu continental și resursă strategică A. Argumente pentru autarhie strategică • Resurse naturale: Rusia are cele mai mari rezerve dovedite de gaze naturale (alături de Iran), vaste rezerve de petrol, cărbune, metale rare, apă dulce și terenuri agricole neexploatate în Siberia și Extremul Orient. • Teritoriu vast: 17 milioane km², în mare parte slab populate și deschise exploatării pe măsură ce climatul se încălzește. • Climatul în schimbare: Încălzirea globală face zonele nordice și siberiene mai accesibile pentru agricultură, industrie și locuire. • Acces la Arctic: Ruta Mării Nordului devine tot mai importantă. Rusia controlează aproximativ 50% din coasta arctică și investește masiv în porturi și spărgătoare de gheață. Surse rusești (РИА Новости, Sputnik, Valdai Club): susțin intens ideea că Rusia trebuie să se concentreze pe dezvoltarea internă, în special pe Siberia, Extremul Orient și zonele arctice, fără a „salva Europa decăzută”. III. Dar de ce se implică totuși Rusia în Europa? Aceasta este întrebarea-cheie. A. Motive istorico-geopolitice: 1 Cordon sanitar occidental: Rusia percepe expansiunea NATO și UE spre Est (1999–2007) ca o amenințare existențială. Războiul din Ucraina este, din această perspectivă rusă, un răspuns preventiv și defensiv, nu ofensiv. 2 Acces la piețe și zone-tampon: Deși are resurse, Rusia are nevoie de piețe de desfacere, tehnologie și rute de export. Europa de Est (Ucraina, Moldova, Balcani) este o zonă-tampon și o punte. 3 Revanșism imperial și simbolic: Un curent real în elitele ruse (Dughin, Narîșkin, Medvedev) susține „restaurarea spațiului rus”, inclusiv asupra zonelor cu populații slave sau ortodoxe. 4 Fracturarea Occidentului: Războiul hibrid este mai eficient decât cucerirea militară. Rusia speculează fragilitățile sociale și politice occidentale pentru a-și extinde influența, nu pentru a ocupa. IV. Chinezii despre Rusia și Europa: ce spune gândirea strategică chineză? Surse: Xinhua, Global Times, think tank-uri ca CICIR, China Institute of International Studies • China vede Rusia ca un aliat natural în crearea unei „ordini multipolare”. • Europa este percepută ca un vasal economic al SUA, slab, instabil și neviabil fără acces la tehnologie americană și piață asiatică. • În discursurile oficiale, China sprijină soluționarea pașnică a conflictului Rusia–Ucraina, dar în realitate preferă o Europă slăbită, divizată și dependentă. • Beijingul consideră Eurasia ca axa secolului XXI, cu Rusia drept punte terestră și furnizor de resurse, iar Europa ca terminal în declin. V. O strategie rusească realistă: „nu cuceri, izolează și așteaptă” În loc de cucerirea Europei: • Rusia favorizează destructurarea lentă a UE prin sprijin indirect (propagandă, energie, migrație dirijată). • Menține presiunea militară în zone limitrofe (Ucraina, Georgia, Moldova) pentru a forța Occidentul la negocieri de pe o poziție de forță. • Se concentrează pe: ◦ Stabilizarea și dezvoltarea internă (planurile pentru dezvoltarea Extremului Orient) ◦ Orientare spre BRICS și Asia (China, India, Iran, Africa) ◦ Politică natalistă și tradiționalistă: stimulente financiare, valori ortodoxe, lupta contra „degenerării occidentale”. Concluzie Rusia nu are interesul de a se încărca cu Europa, decât în măsura în care aceasta este o zonă de influență geopolitică sau o sursă de instabilitate care trebuie controlată. Rusia pariază mai degrabă pe dezvoltarea Eurasiei, a Arcticii și a propriei economii integrate în alternative la Occident. Războiul actual nu este despre cucerirea Europei, ci despre redesenarea ordinii internaționale, iar Rusia mizează pe declinul natural al Occidentului și pe ascensiunea Asiei. Întrebarea De ce totuși Rusia se implică în Europa este propagandistică. Falsă perspectivă. Să ne întrebăm mai degrabă de ce SUA, NATO și Europa se implică în zonele de protecție și proiecție geopolitică ale Rusiei și chiar în Rusia? Se poate răspunde destul de simplu, fiindcă vrea să pună mână pe resursele Rusiei. Să analizăm. Vom analiza deci, fără filtru propagandistic occidental, din punct de vedere istoric, geopolitic, energetic și economic: I. Extinderea NATO și „încercuirea Rusiei” A. Fapte cronologice esențiale: An Eveniment Observații 1990 Promisiunea verbală făcută lui Gorbaciov („not one inch eastward”) Documente desecretizate (ex. Arhiva de Securitate Națională, Washington DC) confirmă această promisiune 1999 NATO include Polonia, Ungaria, Cehia Foste țări din Pactul de la Varșovia 2004 NATO include 7 state din Est, inclusiv Țările Baltice Rusia consideră asta o încălcare gravă a promisiunii 2008 Summitul NATO de la București: se afirmă că „Ucraina și Georgia vor deveni membre” Rusia reacționează violent în aceeași vară (războiul din Georgia) 2014 Lovitura de stat de la Kiev (Maidan) și instalarea unui regim pro-NATO Rusia reacționează cu anexarea Crimeei 2022 Conflictul deschis Rusia–Ucraina Culminare a unei serii de provocări și extinderi strategice Surse rusești (ex: Fiodor Lukianov, Andrei Kortunov, Sergei Karaganov) consideră acest proces o „expansiune agresivă mascată în limbajul democrației”. II. Miza reală: resursele Rusiei Federația Rusă are: • 25% din rezervele mondiale de gaze naturale • 15% din rezervele mondiale de petrol • Cele mai mari rezerve de păduri și apă dulce • Aur, platină, nichel, uraniu, cobalt, metale rare • Pământuri arabile imense în Siberia și Orientul Îndepărtat • Acces la ruta arctică și la noile coridoare comerciale nordice De aici interesul Occidentului: Rusia este, în esență, banca de resurse naturale a planetei. Controlul asupra acestor resurse asigură supraviețuirea economică a unei lumi occidentale care și-a epuizat o mare parte din resursele proprii. III. Instrumentele implicării occidentale în „spațiul rusesc” A. Intervenții economice și financiare • FMI și Banca Mondială în anii '90 au impus „terapia de șoc” în Rusia – a rezultat prăbușirea industriei, oligarhizarea economiei și dependența de piețele occidentale. • Companii occidentale au intrat în sectorul energetic rusesc (Exxon, BP) și în extracția de metale (Norilsk Nickel, Alrosa etc.). B. Rețele de influență ideologică • ONG-uri sponsorizate de SUA/UE (ex: Open Society, National Endowment for Democracy) au penetrat în spațiul post-sovietic: Ucraina, Georgia, Armenia, Belarus. • Promovarea „societății civile” a fost un vehicul de transformare a regimurilor tradiționale și de înlocuire a elitelor pro-ruse cu elite pro-occidentale. C. Ofensive militare și revoluții colorate • Georgia (2003), Ucraina (2004, 2014), Kîrgîzstan (2005, 2010), Belarus (tentativă în 2020) • Războaiele prin interpuși și amplasarea de baze NATO în apropierea granițelor ruse. Avertisment chinez (Global Times, 2022): „Ceea ce NATO face cu Rusia astăzi, va încerca să facă mâine cu China în Asia Centrală.” IV. Scopul strategic: destrămarea și fragmentarea Rusiei În viziunea unor strategii occidentali: • Rusia trebuie slăbită până la nivel regional, fragmentată în mai multe state (ex: Volga, Siberia, Caucaz). • Controlul resurselor să fie transferat către corporații occidentale sau țări-satelit. • Potențialul nuclear și militar al Rusiei trebuie anulat pentru a preveni viitoare opoziții la ordinea globală anglo-saxonă. Zbigniew Brzezinski, în „The Grand Chessboard” (1997): „Fără Ucraina, Rusia nu mai este un imperiu. Cu Ucraina subordonată, Rusia recâștigă influența eurasiatică.” V. Răspunsul Rusiei: refuzul de a fi colonizată Putin, în discursurile sale cheie (München 2007, Crimeea 2014, Valdai 2023), formulează o doctrină a suveranității totale, în opoziție cu globalismul liberal: 1 Rusia nu acceptă un „sistem unipolar” condus de SUA. 2 Nu dorește integrarea în structuri unde își pierde controlul asupra propriei economii, armate și culturii. 3 Caută alianțe alternative: BRICS+, OCS, parteneriat strategic cu China și India. Lavrov (2022): „Occidentul nu vrea pace. Vrea o Rusie slabă, divizată și jefuită.” Concluzie: cine se implică în spațiul cui? Formularea corectă nu este „De ce Rusia se implică în Europa?”, ci: De ce SUA și UE se implică în mod sistematic și agresiv în spațiul de securitate și resurse al Rusiei? Răspunsul este clar: pentru a controla resursele, rutele comerciale și poziția geopolitică a unui teritoriu-cheie în Eurasia, sub pretextul „exportului de democrație”. Să extindem analiza (de exemplu, asupra strategiei arctice a Rusiei, reacției Chinei la sancțiunile occidentale sau documentelor NATO desecretizate despre extinderea spre Est), pot pregăti materiale detaliate sau cronologii comparate. Doar spuneți ce direcție vă interesează. Se pot propune trei direcții de aprofundare. 🔹 1. Cronologia strategică a extinderii NATO și a politicilor de „containment” anti-rus din surse occidentale (1990–2024) Cuprins : • Documente-cheie desecretizate (ex: promisiunile din 1990 către Gorbaciov) • Strategia SUA post-1991: Pentagon Defense Planning Guidance, Wolfowitz Doctrine • Rolul revoluțiilor „colorate” în cercul post-sovietic • Parteneriatul Estic al UE și vectorul civil-cultural • Bugetele pentru „pro-democracy operations” în spațiul ex-sovietic Pot include extrase din RAND Corporation, Atlantic Council, Brookings, CNAS, dar și contrapuneri din Voennoe Obozrenie și Rossiia v globalnoi politike. 🔹 2. Proiectul rus de dezvoltare a Arcticii și Siberiei în contextul încălzirii globale Cuprins : • Strategia rusă pentru Arctica (2013, 2020, 2023) • Proiecte concrete: Norilsk Nickel, Yamal LNG, Murmansk, Severnaia Zvezda • Coridorul de transport Nord (Northern Sea Route) – avantaj strategic vs. Canalul Suez • Militarizarea Arcticii: baze, radare, spărgătoare de gheață • Popularea Siberiei și stimulentele pentru migrarea internă • Cooperarea cu China în infrastructură și minerit Surse: documente oficiale ruse (Минвостокразвития, Минэнерго), rapoarte chinez-ruse, Global Times, Kommersant. 🔹 3. Evaluarea BRICS și SCO ca alternative sistemice la hegemonia occidentală Cuprins : • Extinderea BRICS+ și logica Sudului Global • Cooperarea Rusia–China în yuan și ruble (dedolarizarea) • Inițiative de infrastructură trans-eurasiatică (coridoarele nord-sud, est-vest) • Războaie informaționale și bătălia narațiunilor (Euronews vs. RT/Sputnik/CGTN) • Posibilitatea unui NATO asiatic: cum reacționează Rusia și China la AUKUS, QUAD, etc |
|
Scris de asymetria on Wednesday, July 02 @ 18:06:43 CEST (41 citiri) Citeste mai mult... | Geopolitica | Scor: 0 |
|
Editoriale: Ioan ROSCA. Reforma, revolutia, justitia Suntem
agresați intensiv de propaganda mercenarilor mediatici. Dar nici pe
canalele pe care se mai pot exprima critici anti-sistem nu mai
primim, de mult, decât lirică găunoasă, o dezlănțuire
neputincioasă de revoltă, prin șarje inconsistente, care denunță
pertinent dar sățios racilele constatabile… dar nu propun decât
pseudo-soluții. Că am eșuat într-o înfundătură
civilizațională o arată și tăcerea intelectualilor, cei care
odinioară se simțeau mandatați să corecteze viciile istoriei, iar
azi încep să evite, smeriți, sterila lătrătură. Constatându-mă
și eu în această postură penibilă, ca agitator civic ce denunță
ce nu-i convine dar nu poate arăta cu ce ar înlocui, am încercat
în acești ani să organizez un repertoriu de măsuri pe care le-aș
lua dacă aș ajunge la putere — supunându-mă la acest exercițiu
numai ca să văd dacă chiar știu de ce mă aflu în treabă. Ioan ROȘCA |
|
Scris de asymetria on Wednesday, January 08 @ 15:55:58 CET (307 citiri) Citeste mai mult... | 13206 bytes in plus | Editoriale | Scor: 0 |
|
Restituiri: Dan Culcer. Cenzura în România comunismului real Reiau, cu cîteva adnotări necesare, dar fără modificări, un capitol despre critica sociologică, observații despre condiția literaturii și condiția scriitorilor din Serii și grupuri (Editura Cartea românească, 1981), a căror noutate era și mai este din păcate, totală, dat fiind bizarul dezinteres al criticii sau sociologiei române pentru acest domeniu [la 1995] Am fost, cred, singurul și primul critic român care a reușit să scrie despre cenzură într-o c arte publicată înainte de 1990. Cercetarea cenzurii era și este, pentru mine, o parte a cercetării domeniului producției literare. Cercetarea situației economice a scriitorilor este versantul necunoscut al culturii în România, de mai bine de un secol și jumătate. Ca și cum a discuta despre veniturile scriitorului, deci despre independența sa față de politică, ziaristică sau față de economia culturii, ar fi de rușine. Ca și cum dependența nu ar determina, global dacă nu în detalii, conținutul operei, selecția temelor, stilul, difuzarea și deci impactul cărții, ca și cum nivelul economic al cititorilor potențiali sau influența televiziunii nu ar fi determinante în perioada de după 1990, etc. |
|
Scris de asymetria on Friday, June 24 @ 13:58:39 CEST (3848 citiri) Citeste mai mult... | 44457 bytes in plus | Restituiri | Scor: 0 |
|
Editoriale: Dan Culcer. Efecte previzibile si paradoxale Există inacceptabile și flagrante tratamente discriminatorii în România, practicate de insi cu responsabilitati și orientari politice aparent diferite, de la Ion Iliescu (aparatcic comunist vechi, fost membru al CC al PCR, fost putchist anti-ceaușist, probabil agent KGB, fost președinte al României) la Dorin Dobrincu, cercetător științific, directorul actual al Arhivelor naționale, beneficiar unei promovări spectaculoase, membru al Comisiei prezidențiale de analiza a comunismului, al carui prezident a fost Vladmir Tismăneanu. Nota: Se pot consulta sursele complementare de mai jos și i se poate scrie lui claudiu.tarziu@gmail.com Revista Rost on-line Alte surse. Legea arhivelor și mizele sale politice Ilarion Tiu, Miscarea legionara dupa Corneliu Codreanu, I-II, Bucuresti, Editura Vremea, 2007 |
|
Scris de asymetria on Tuesday, August 26 @ 19:37:44 CEST (5185 citiri) Citeste mai mult... | 11848 bytes in plus | Editoriale | Scor: 5 |
|
Istorie recenta: Titus Filipas. Turnurile Yamasaki Titus Filipas scrie "Cred că îmi fac datoria față de cititorii din acest club select, dacă voi încerca să lămuresc, pe românește, deoarece persoanele care trăiesc în Diaspora probabil că au citit deja articole extrem de edificatoare pe această temă în presa din țara de adopțiune, enigma fenomenului fizic ce a dus la crearea acelei uriașe cantități de pulberi pe străzile New York-ului, precum și misterul prăbușirii ori fisurării ulterioare a unora dintre clădirile alăturate, aparent fără motiv mecanic direct, acesta fiind doar un fenomen de fizică ambientală, în urma atacului terorist din 11 septembrie 2001 asupra turnurilor gemene de la World Trade Center. " |
|
Scris de asymetria on Saturday, March 17 @ 22:02:58 CET (3670 citiri) Citeste mai mult... | 13058 bytes in plus | Istorie recenta | Scor: 5 |
|
Editoriale: Dan Culcer. Rezistenta si Reconstructie. Cuvinte pentru urmasi Rezistenta si Reconstructie Vremurile ce vin nu vor fi favorabile speciei umane. Omul e un animal ingrat și agresiv față de toate și toți. Oamenii români sunt asemenea celorlalți oameni de-acum, agresivi față de Codru, Pămînt și Apă, componente ale lumii pe care altădată le prețuiau și știau să le păstreze pentru urmași. Ceea ce scriu aici nu e un fragment din cea mai recentă broșură ecologică, ci concluzia unei vieți din care am extras, cum am putut, esența. Iar sensibilitatea mea la lumea naturală din care facem parte, îmi vine de departe, de la Tatăl și Unchiul meu, cei care m-au încurajat, la jumătatea secolului trecut, să urc și au urcat dimpreună cu mine, adolescent urban, ignorant și egoist, pe cîteva culmi ale munților României, de unde am putut privi nu în jos ci în jur. |
|
Scris de asymetria on Thursday, August 24 @ 14:31:17 CEST (4838 citiri) Citeste mai mult... | 42827 bytes in plus | Editoriale | Scor: 5 |
|
Eseuri: Dan Culcer despre antologia „Poeți maghiari din Transilvania” In întîmpinarea unei cărți necesare realizată de poetul Kocsis Francisko La ce bun o antologie românească de lirica maghiară din Ardeal? În aceste vremuri de uniformizare, globalizare, comercializare, fără zare, efortul unui poet cu nume unguresc (sau poate slovac!), bilingv, dar scriind în română, de a construi imaginea unei poezii „marginale” și „minoritare” are oare vreun sens, un scop, poate fi el apreciat altfel decît un soi de provocare? Adresată cui? Când cartea de literatură originală nouă se difuzeaza mai ales prin Internet, cînd editurile din România scot volumele de poezie în tiraje simbolice, cînd, dacă nu îi refuză brutal, mulți editori cer bani autorilor pentru a-i publica, nu și difuza, ce rost poate avea o astfel de antologie? Marii cititorii de literatură români ai anilor 80, adevărații și obsedații, au îmbătrînit, sunt pensionari, cu pensii de mizerie adesea. Și oricum erau interesați mai degrabă de literatura aluzivă română prin care se defulau neputințele și lașitățile de obște, decît de o literatură despre care aveau informații superficiale sau nici nu știau că există, după ce fuseseră intoxicați la școală, prin anii 50-60, cu texte nu doar de Dan Deșliu sau Maria Banuș sau ci și de Nagy István sau nu știu ce poet realist-socialist uitat pînă și de ai săi. Puțini români școliți după 1944 știau limba maghiară, ca să poată aprecia în original, la publicare dintâi, poezia aici antologată. De vorbeau această limbă, adesea disprețuită tîmp de cei ce nu o cunoșteau, cunoștiințele erau orale, nici o informație culturală serioasă nu era difuzată spre publicul tînăr, decît pentru a ilustra alinierea minoritarilor la principiile primitiv formulate ale dogmei realismului-socialist, aspecte ale acculturației la care erau supuși. De aceea tenacitatea traducătorului este demnă de respect. Se va vedea la lectură, sper, că nu e vorba doar de tenacitate ci și de un interes superior pentru lirică, de talentul unei echivalări creatoare și exacte. |
|
Scris de asymetria on Thursday, August 24 @ 14:09:20 CEST (4215 citiri) Citeste mai mult... | 18447 bytes in plus | Eseuri | Scor: 5 |
|
Editoriale: Clarificari urgente si necesare. Cazul Tismaneanu si CNSAS Ziaristul Dan Culcer, presedintele Asociatiei Jurnaliștilor Români-Vest din Franta, a adresat o cerere catre Claudiu-Octavian Secasiu – Presedinte al Colegiului CNSAS – pentru verificarea in arhivele CNSAS a afirmatiilor ziaristului Vladimir Alexe cu privire la eventuala relatie dintre analistul politic Vladimir Tismaneanu, coordonatorul Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste, sociolog si politolog americano-român, si Securitate sau/si Directia Informatiilor Externe (D.I.E.). Cerere este motivata prin referinta la aplicarea LEGII nr. 187 din 7 decembrie 1999, completata cu Ordonanța de urgența din 22 februarie 2006, privind persoanele care exerseaza functii de ”analisti politici”, în termenii prevederilor legale, funcție cu care se poate asimila activitatea de redactor și coordontor al Comisiei prezidențiale menționate. Notam ca, în cîteva săptămâni, denumirea acestei Comisii a aparut în felurite forme în presa : Comisia prezidentiala pentru condamnarea crimelor comunismul Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste din Romania (în comunicatul oficial din 20 aprilie 2006 privind prima reuniune a Comisiei). Din componenta Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste fac parte, finalmente : Sorin Alexandrescu, Sorin Antohi, Mihnea Berindei, I.P.S. Nicolae Corneanu, Constantin Ticu Dumitrescu, Radu Filipescu, Virgil Ierunca, Sorin Iliesiu, Gail Kligman, Monica Lovinescu, Nicolae Manolescu, Marius Oprea, Horia-Roman Patapievici, Dragos Petrescu, Andrei Pippidi, Romulus Rusan, Stelian Tanase, Cristian Vasile, Alexandru Zub. Doi istorici specializați (Marius Oprea și Gail Kligman), un analist politic (V. Tismaneanu), un specialist în istoria imaginarului social (Sorin Antohi), restul sunt istorici, cu activitate fara legatura directa cu subiectul, publiciști, literați, amatori sau personaje a caror prezența este strict simbolica. Association des Journalistes Roumains-Ouest Nota: Referinte legale LEGEA nr. 187 din 7 decembrie 1999 HOTĂRÂREA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI nr. 17 din 16 mai 2000 ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ Nr. 16 din 22 februarie 2006 Sursa : http://www.cnsas.ro/legea.html |
|
Scris de asymetria on Thursday, May 18 @ 17:04:17 CEST (3958 citiri) Citeste mai mult... | 5802 bytes in plus | Editoriale | Scor: 5 |
|
Polemici: A. Satcau. Mission impossible : Antiamercanism si moderarea «ludicului» Impreuna cu Alex Cistelecan si Mircea Mihaies, moderatorul de la Interogatii radicale (TVR International) Catalin Avramescu hotareste într-una din serile trecute sa afle sursa neimpacatei uri impotriva americanismului, in aceasta lume care, nu-i asa, s-ar cuveni sa fie ceva mai inteleapta si sa inteleaga ca, in fond, stam sub vremuri impreuna – cel putin asa imi place sa vad subtextul lui Avramescu, cel pornit in cruciada impotriva trivialistilor anti-americani. Nota: Detalii 'bio': Am absolvit Filologia (Romana-Engleza) in 1987, la Bucuresti. Am emigrat in Olanda intii, in '90, dupa care in 1992 am ajuns in NZ, unde am terminat o PostGraduate Diploma in Arts la Auckland University, majorind in 'Teorie de Film', 'Narativ' si "Literature of Cross-Cultural Encounter'. In 1997 am emigrat in Australia, si stabilit in Melbourne. La Monash University din Melbourne am mai obtinut o Graduate Diploma of Education, si am inceput un doctorat (PhD) in 1998, doctorat inca nepredat, desi terminat, si aproape tradus in romana (intentionez sa-l public ca un volum de teorie). Am citeva alte publicatii, printre care in revista academica Colloquy precum si un eseu in 'Film Studies' (Subiectivitate in spatiul inteligibilitatii postmoderne), publicat in volumul colectiv 'Cinema 2000', o extensie la Conferinta Internationala organizata de Universitatea Hyperion din Bucuresti, Catedra de Film, in 2000, pe marginea problemelor de film si media in Balcani. Am de asemenea diverse participari la conferinte, cea mai prestigioasa fiind la conferinta organizata de Melbourne University in Decembrie 2004, pe tema instigata de Samuel Hungtington: "Clash of Civilizations? Culture and the Manipulation of Identity in Europe and Australia". In 1999-2000 am avut un Research Grant de 6 luni din partea lui Monash University pentru research in chestiunea Filmului romanesc dupa 1990. Actualmente lucrez ca ESL (English as a Second Language) Lecturer intr-un Institut Superior din Melbourne, Holmesglen TAFE. Lucrez, de asemenea, la romanul meu "In Lift". Last, but not least, multumiri pentru exemplara promptitudine in publicarea articolului meu, si...raminem in legatura...profilul revistei dvs. tentant mai cu seama pentru materialele dintr-un imediat polemic, cit despre articolele mai teoretice (chiar 'exagerat' - sic - teoretice) pe care as vrea sa le public, nu stiu daca Asymetria are deja un public format in sensul acesta, dar, in fine...uneori existenta in proximitatea unor asemenea traumatice manipulari si escamotari a adevarului aduce cititorul - subiectul istoric in realitate - mai aproape de ceva cu titlu de 'urgenta', si in care se poate recunoaste si interveni. Ma consider un scriitor destul de versatil si prolific, ceea ce ma face sa cred ca Asymetria ramine o posibilitate in continuare, iar audienta deja formata in limitele unui text dinamic si problematizabil va influenta in masura necesara ce si cit voi contribui la revista dvs. In Melbourne e un vint teribil chiar acum, asa ca a fi 'la capatul lumii' capata o dubla conotatie...si totusi, cum ar zice englezul, "I can hardly wait to be back home, in...Europe" - Europa este, pentru mine HOME!!! Cu prietenie, Ela Satcau |
|
Scris de asymetria on Wednesday, May 03 @ 14:24:39 CEST (4165 citiri) Citeste mai mult... | 20680 bytes in plus | Polemici | Scor: 4.6 |
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |