Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie

Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

Home

Arhive

Who's Online

Exista in mod curent, 181 gazda(e) si 0 membri online.

Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

Cautare în labirint

Languages

Select Interface Language:

Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie: Seismograme

[ Mergi la pagina principala | Selecteaza un nou topic ]

Geopolitica: Prof. Ilie Badescu. La synchronisation avec Eminescu. Contre la fatigue

Prof. Ilie Bădescu à la Conférence Eminescu de l’Académie Roumaine : La synchronisation avec Eminescu. Contre la fatigue (I)

De la théorie du salaire naturel à la sociologie des seuils de pauvreté Par le Prof. Ilie Bădescu / Opinions / Publié : jeudi 16 octobre 2025, 17h01 / 0 commentaires ActiveNews se heurte à la censure sur les réseaux sociaux et sur Internet. Accédez directement au site pour nous lire et abonnez-vous à notre bulletin gratuit.

Présentation à la Conférence Mihai Eminescu et la Modernité de la Tradition,

Aula de l’Académie Roumaine, 16.10.2025

Mihai Eminescu « est, après Zalmoxis, le plus grand homme qui soit né sur la terre de notre pays », nous dit avec tant de profondeur D. Murărașu.

La lumière de sa création couvre toutes les époques, ce qui le rend actuel en toute époque. Son apparition dans l’horizon existentiel du peuple roumain a élevé le seuil de l’élan créateur au niveau du modèle céleste de la spiritualité d’un peuple.
La variation du seuil de créativité d’une époque, remarque Eminescu, est déterminée par le rapport organique entre les élites et le génie latent des peuples.

« Quand la nation est dans les ténèbres, précise le poète, elle dort dans les profondeurs de son génie et de ses forces inconnues et se tait — et lorsque la Liberté, la Civilisation planent au-dessus d’elle, les hommes supérieurs se lèvent pour les refléter dans leurs fronts, et pour les renvoyer ensuite en longs rayons vers les profondeurs du peuple — si bien qu’au sein de la grande mer entière se fait un jour serein qui reflète au fond d’elle le ciel »
(Mihai Eminescu, “Geniu pustiu”, roman posthume, introduction de I. Scurtu, Minerva, 1907, p. 15).

Dans la culture roumaine, il y eut des époques où la créativité des élites fut interrompue par diverses pseudomorphoses, comme la période phanariote au XVIIIe siècle et la période communiste au XXe siècle.
Il n’est pas fortuit que ces époques aient le même caractère : elles interrompent la ligne organique de continuité identitaire d’une culture, abaissent le seuil de créativité à l’échelle des peuples entiers et provoquent la fatigue ethnique, nous dit N. Iorga. Eminescu le savait bien, comme il le dit dans les célèbres vers de sa Troisième Lettre :

« De tels temps furent célébrés par les chroniqueurs et les bardes // Notre siècle, eux, l’ont rempli de saltimbanques et d’Hérodes ».

Le communisme inaugura sa prise de pouvoir sur le peuple roumain par le maudit volume des PUBLICATIONS INTERDITES, édité par le Ministère des Arts et de l’Information, Bucarest, 1948 — le livre noir de l’indexation et de la prohibition des œuvres et des auteurs représentatifs du profil spirituel même de l’Europe : une véritable incarcération de la culture.
Environ 8 000 œuvres fondamentales furent retirées du circuit vivant de cette culture, rompant ainsi sa ligne évolutive.
Si la génération Labiș n’était pas apparue pour restaurer le lien avec la spiritualité de la période d’entre-deux-guerres, brisé par les hommes du régime bolchevique, alors on aurait signé l’acte de stérilité d’une époque entière, et l’esprit roumain aurait erré à travers le désert bolchevique comme l’Ahasvérus errant décrit par la plume d’Eminescu. Malheureusement, l’index et la prohibition sont revenus sous une forme particulièrement agressive de nos jours, accompagnés d’autres phénomènes tels que la fatigue sociale, l’abandon historique, voire l’exode. La reprise du fil d’un devenir organique d’un peuple actualise la question de la synchronisation avec le milieu axiologique de ce peuple, avec ses grandes œuvres.
Cette forme de rétro-synchronisation d’une génération est vitale pour sortir de la fatigue collective et donc pour affirmer l’identité d’un peuple dans son ensemble.

« Changez l’opinion publique, dit le poète à travers son célèbre personnage du Geniu pustiu, donnez-lui une autre direction, réveillez le génie national, l’esprit propre et caractéristique du peuple dans les profondeurs où il dort ; faites une immense réaction morale, une révolution d’idées… enfin, soyez Roumains, Roumains et encore Roumains », dit-il d’une voix basse et rauque.
— « Qui fera cela ? Tous ne sont pas ainsi… ? — Tous ne sont-ils que réceptifs ? Français, Italiens, Espagnols, tout — sauf Roumains ! »
(Mihai Eminescu, “Geniu pustiu”, roman posthume, introduction de I. Scurtu, Minerva, 1907, p. 12).

Eminescu a restauré le lien vivant avec la longue durée du peuple roumain, depuis l’âge mythologique jusqu’aux époques adoptives, et jusqu’à l’époque de Carol le Clément, illuminant l’avenir des lumières prophétiques de son œuvre.
D’autre part, la réception créatrice du génie éminescien a englobé dans son rayon toutes les grandes civilisations de l’humanité. Comme le disait Petre Țuțea :

« De la mer du Nord à Vladivostok, Eminescu répand des bénédictions ».
Rares sont les œuvres qui ont su accueillir aussi magnifiquement d’autres grandes cultures et civilisations que l’œuvre théorique et poétique d’Eminescu. Il est à la fois national et universel.
Et, par-dessus tout, Eminescu est — je le répète — une méthode de pensée, un mode ontologique, un modèle d’insertion dans l’existence.
On peut l’appeler, de manière synthétique, la paradigme Eminescu.
Pour nous, Roumains, la synchronisation avec Eminescu est une loi, un impératif catégorique.
L’une des faces de cette rétro-synchronisation avec Eminescu est la redécouverte de son œuvre théorique.

Pour illustrer l’idée qu’Eminescu est, à la fois, une méthode de pensée dotée d’une puissance paradigmatique durable, j’ai examiné le cours de sa réflexion dans sa recherche d’une réponse à un problème d’une actualité perpétuelle : la reproduction de la pauvreté dans l’évolution des peuples orientaux.
De la théorie du salaire naturel à la sociologie éminescienne de la pauvreté Sur cette question, l’Europe cherchait des explications dans l’œuvre des grands économistes, parmi lesquels la théorie du salaire naturel de D. Ricardo.
Pendant longtemps après sa parution (environ un demi-siècle), l’œuvre de D. Ricardo, Principles of Political Economy and Taxation, exerça une influence écrasante sur toute la pensée économique européenne.
L’Allemand Friedrich List brisa ensuite l’hégémonie du modèle ricardien, tant dans le monde des entrepreneurs américains que dans celui de la bourgeoisie allemande.
Mais les explications occidentales répondaient à une autre question : celle de trouver la voie du développement et donc du dépassement des écarts, et non celle de l’éradication de la pauvreté endémique.
Eminescu, lui, cherchait une autre voie.
Pour lancer une nouvelle direction dans le développement économique, suggère-t-il, il faut d’abord sortir du lit de la pauvreté.
Si l’on sait sortir de la pauvreté, on sait aussi quelle voie suivre pour le développement et, par conséquent, pour la réduction des écarts. Pour expliquer le phénomène endémique de la perpétuation de la pauvreté orientale, Eminescu, nous dit D. Vatamaniuc¹, interrogea d’abord les grandes théories de son époque, à commencer par la théorie du « salaire naturel » (qu’il traduit par « simbria naturală ») de Ricardo.
Vatamaniuc — ce véritable historien et martyr de l’éminescianisme théorique — nous montre quels textes Eminescu cite, de quelle œuvre de Ricardo, et ce qu’il ajoute textuellement. Il était naturel de se demander si les démonstrations d’Eminescu suivaient la ligne de Ricardo, en élargissant la « géométrie » économique ricardienne, ou si sa pensée s’en « écartait » pour instituer une ligne différente. Eminescu conserva de Ricardo deux éléments :

le caractère productif du travail ;
et la notion de prix du travail, ou ce que Ricardo considérait comme le « salaire naturel ».

En essence, Eminescu ajoute à la théorie de la valeur (fondée sur le travail) et à la théorie du salaire naturel.
Mais ces « ajouts » ne sont pas de simples notes marginales : ils proviennent d’une nouvelle manière de penser, d’un véritable changement de paradigme intellectuel.
Un tel phénomène de mutation paradigmatique est général dans l’histoire de la connaissance. S’écartant à la fois de Ricardo et de Marx (comme le montre sa polémique avec le marxisme des frères Nădejde), Eminescu propose une explication distincte, marquée par sa propre méthode de pensée.
Concernant la théorie ricardienne du « salaire naturel », Eminescu cite plus longuement Ricardo.
Il extrait du chapitre Des salaires l’idée suivante :

« Le salaire naturel est le prix dont tous les travailleurs ont besoin pour se maintenir en vie et perpétuer leur espèce, ni plus ni moins. »²

À cette idée, Eminescu ajoute :

« C’est-à-dire un prix qui met certains en position de s’enrichir et de perpétuer leur espèce, tandis que d’autres meurent de faim, de soif et de froid. »³

Comment est-il possible que ce qui est bon pour les uns soit funeste pour les autres ?
Voyons ce que signifie cet « éloignement » d’Eminescu par rapport à Ricardo, et ce qui l’a provoqué. Selon Ricardo, il existe un salaire naturel qui, par le jeu libre des forces économiques, prend la forme du salaire réel, observable sur le marché du travail.
De même qu’il existe une tendance à l’égalisation des profits (tous cherchant les rémunérations les plus élevées et fuyant les plus faibles), il existe aussi, dit Ricardo, une tendance à l’égalisation des salaires autour de leur niveau naturel (comme pour tout autre prix). Le salaire naturel est lié au prix des aliments et des autres moyens de subsistance nécessaires aux classes laborieuses pour se perpétuer.
Ainsi, chez Ricardo, « le prix naturel n’est pas égal à un minimum de salaire, mais à quelque chose de plus : un prix correspondant à la notion courante du standard de vie »⁴.
Le salaire réel, quant à lui, est « l’équivalent d’une subsistance absolument nécessaire pour vivre d’un jour à l’autre »⁵. Le salaire naturel est donc l’expression d’un certain degré de bien-être matériel atteint par la société.
Nous pouvons désormais remarquer la véritable « brèche éminescienne » par rapport au système ricardien.
Quand Eminescu ajoute :

« … un prix qui met certains en position de s’enrichir et de perpétuer leur espèce, tandis que d’autres meurent de faim, de soif et de froid… »,
il s’écarte en réalité de la loi stricte de variation du salaire réel autour du salaire naturel, et formule une autre proposition logique, que l’on peut résumer ainsi :

Il existe dans le monde des sociétés gouvernées par la loi du salaire naturel (c’est-à-dire par la loi du standard de vie), et des sociétés gouvernées par la loi du « salaire minimisé », abaissé en dessous du seuil du standard de vie par l’intervention d’un autre mécanisme que celui de l’offre et de la demande.

Les premières — les sociétés occidentales du bien-être et du progrès — peuvent « perpétuer leur espèce », tandis que les secondes — orientales — sont empêchées de le faire.
Cette division est valable à la fois entre nations et entre classes sociales.
Le phénomène qu’Eminescu observe ne concerne pas simplement la pauvreté en général, mais un fait plus grave : dans le cas des peuples orientaux (et en particulier de la Roumanie), l’écart entre le salaire réel et le salaire naturel est si grand qu’il menace directement l’existence même des peuples.
Les économies de type oriental, avertit Eminescu, mettent en danger la survie même des nations. Qu’est-ce qui provoque une telle division tragique des chances de survie dans le monde et au sein des sociétés ?
Chez Ricardo, les variations du salaire réel autour du salaire naturel sont déterminées par la loi de l’offre et de la demande et par la densité de la population.
Mais Eminescu aboutit à une théorie propre : selon lui, ce qui détermine le niveau du salaire réel n’est ni la dynamique démographique ni la loi du marché, mais le système qui détache l’économie de la société, autrement dit, qui fausse la loi de l’offre et de la demande. La théorie de la « couche superposée » et la sociologie éminescienne des seuils de pauvreté Dans une société qui porte le fardeau d’une pătură superpusă (couche parasitaire), souligne le poète, le prix du travail n’est pas fixé en fonction du niveau du salaire naturel, mais par rapport à un seuil bien inférieur au standard de vie.
Comment cela est-il possible ? Eminescu écrit :

« Les revenus de l’État, perçus sur les contribuables, sont le paiement que le citoyen donne pour recevoir en échange des services équivalents. (…)
La somme disproportionnée que l’on prélève chaque année sur la richesse commune, au lieu d’être utilisée pour le développement de la vie économique et culturelle des populations, est partagée en sinécures grandes et petites au profit d’une classe d’hommes sans savoir ni mérite, lesquels, précisément parce qu’ils n’en ont aucun, se sont constitués en une société d’exploitation pour laquelle tous les moyens d’accéder ou de se maintenir au pouvoir sont bons. (…)
C’est précisément dans les classes positives de la nation que l’on observe une diminution continue de la richesse : sous toutes sortes de formes ingénieuses, on leur soutire jusqu’au dernier sou pour entretenir le luxe de nullités ambitieuses, incapables de travail, tout comme elles sont incapables de justice et de vérité. »⁶

Cette diminution constante de la richesse des classes productives n’est donc pas, selon Eminescu, la conséquence d’une croissance démographique (comme le supposait Ricardo).
Dans le cas de la société roumaine, Eminescu observe une étrange déviation du mécanisme ricardien : chez Ricardo, salaire et population varient en sens inverse.
Mais chez Eminescu, on constate que la baisse du salaire réel se produit en même temps que la baisse de la population.
Ainsi, la densité démographique ne peut expliquer la variation du salaire réel autour du salaire naturel. Ce constat — cette terrible anomalie du cas roumain — exigeait non pas une simple correction de la théorie du salaire naturel, mais l’élaboration d’une théorie entièrement nouvelle, radicalement différente de celle de Ricardo : la théorie de la pătură superpusă et de la sous-vie, ce que nous appellerions aujourd’hui la sociologie des seuils de pauvreté. Sous le régime de domination de cette couche superposée, les grandes entreprises et propriétés ressemblent à des cathédrales dans le désert, tandis que le pays tout entier devient, pour cette caste parasitaire, un simple « hôtel des patriotes de profession »⁷. Eminescu écrit encore :

« Il est pour nous certain et indiscutable que le système actuel d’exploitation économique peut laisser place, sous le règne d’autres idées, à un système d’harmonie des intérêts ; qu’à la place de la spéculation peut venir l’industrie, et notamment celle qui complète l’activité agricole et s’y rattache.
Un tel système, comme celui existant au Danemark, occuperait utilement les bras jusqu’ici improductifs, et à la fois pour leur bien et celui des autres, en supprimant les graves inconvénients du déséquilibre actuel entre classes productrices et classes consommatrices. »

Ainsi, la théorie d’Eminescu inclut une explication complète, dont nous n’avons ici retenu qu’un aspect.
Et aujourd’hui encore, nous constatons que les problèmes de la Roumanie restent les mêmes :

le salaire réel demeure sous le standard de vie ;
l’économie marchande [étrangère] domine l’économie nationale ;
le « développement durable » laisse place à une sous-développement durable ;
la couche superposée reste déconnectée des souffrances du peuple appauvri ;
le pays réel est séparé du pays légal ;
la destruction de l’industrie a affaibli le fond des forces et des capacités du peuple.

Une seule différence :
Aujourd’hui, nous disposons de la paradigme Eminescu, cette clé capable de résoudre les problèmes et de tracer la voie de sortie hors de leur obscurité vers un développement national véritable. Il est donc légitime — et même impératif — de dire aujourd’hui :

« Avançons pour retrouver Eminescu ! » [Înapoi la Eminescu !]

Notes :

Cf. Eminescu, Éd. Minerva, coll. Universitas, Bucarest, 1988, pp. 163-165.
Cf. M. Eminescu, Œuvres, vol. XIV, Traductions, p. 941.
Cf. Fragmentarium, p. 150.
Cf. V. Madgearu, Cours d’économie politique, p. 359.
Ibid.
M. Eminescu, Œuvres, vol. XII, Éd. de l’Académie, Bucarest, 1985, pp. 19-20.
M. Eminescu, La vraie patrie, op. cit., p. 126.

Scris de asymetria on Saturday, October 18 @ 01:00:00 CEST (45 citiri)
Citeste mai mult... | Geopolitica | Scor: 0

Legislatie: Dan CULCER: Inventarea ghetourilor /deschise/ si despagubirile

Inventarea ghetourilor „deschise” și despăgubirile

25 iun. 2023 la 10:12 Dan Culcer Fără categorie 14

Din 2019 până acum, se pare că trecut neobservată o decizie a guvernului german, care poate fi cercetată pe linkurile de mai jos.

https://indrumari-juridice.eu/indrumarijuridice/decizie-istorica-statul-german-recunoaste-ghetourile-deschise-naziste-din-romania-despagubiri-holocaust/ Ce legătură are afacerea asta cu România? Are, fiindcă au fost declarate acum ghetouri deschise următoarele orașe din România : Alba Iulia, Buzău, Botoșani, Bacău, Bârlad, Craiova, Constanța, Focșani, Galați, Iași, Râmnicu-Sărat, Roman, Târgu-Neamț. Deliranta decizie nemțească a fost difuzată pe site-ului unui mare periodic evreiesc din Israel, The Jerusalem Post. Și preluată pe situl avocațial Cuculis și asociații, din București. Nu putem pune la îndoială informația, ea fiind și acum, în iunie 2023 accesibilă pe situl gazetei israelite. « Germany to compensate 8,000 Romanian Holocaust survivors. Initiated by Israel’s Minister for Social Equality Gila Gamliel, the decision by the German government means that those recognized as Holocaust survivors will receive retroactive compensation.» [Germania compensează 8.000 de supraviețuitori ai holocaustului român. Inițiată de ministrul Israelului pentru egalitatea socială, Gila Gamliel, decizia guvernului german înseamnă că cei recunoscuți ca supraviețuitori ai Holocaustului vor primi compensații retroactive.] Dincolo de faptul că un «holocaust» nu poate avea o adjectivare etnică, nu românii pot fi tratați de holocaustizatori ci, eventual, instituții ale statului România, uimirea începe când știrea precizează că ar fi vorba de 8 000 de beneficiari. Atâția supraviețuitori? S-ar părea că mulți locuiesc în România, devreme ce cabinetul avocațial Cuculis din România se zbate să le ofere un serviciu de intermediere? Este vorba și de descendenți. Ultimele recensăminte din România stabilesc cifra de

Evrei 5.785 în 2002 și, respectiv, 3.271 în 2011. După declarațiile actualului rabin șef, comunitatea s-a înzdrăvenit la 6 000 de evrei declarați. Notăm în treacăt că, din 2021, cabinetul Cuculis&Asociații și Zegrean Augustin, fostul președinte al Curții Constituționale și-au dat mâna și s-au asociat! https://www.jpost.com/Israel-News/Germany-recognizes-Romanian-Holocaust-survivors-to-receive-compensation-596166 Iată cum sunt descrise enunțurile legii germane și consecințele aplicării acestora în ambele surse. Reproducem textul integral cu introducerea semnelor diacritice ale limbii române și a literelor lipsă.

Decizie Istorică-
Statul German recunoaște Ghetourile Deschise Naziste Din România-Despăgubiri Holocaust. 

Oferta de serviciu apare la data de 1 September, 2019/ Posted by Avocat Cuculis Adrian

Familiile Victimelor Și Supraviețuitorii Obțin Despăgubiri Pentru Holocaust-Orașe Din România Decretate Ghetouri Deschise. Dacă sunteți un supraviețuitor al Holocaustului sau dacă sunteți o rudă a unui supraviețuitor al Holocaustului puteți beneficia de despagubiri din partea Guvernului German și aplicația se trimite de aici din România. Despăgubiri Holocaust în România. Astăzi la data prezentului se împlinesc 80 de ani de le declanșarea celui de-al doilea război Mondial. Prin atât de puțin și noi SCA CUCULIS&Asociații încercăm să ajutăm la înțelegerea drepturilor victimelor Holocaustului dar și a drepturilor supraviețuitorilor și familiilor acestora, interpretând legea și găsind o formulă simplă de a o traduce. Ce s-a schimbat în 2019 cu privire la despăgubirile pe care supraviețuitorii Holocaustului sau rudele acestora ?Germania recunoaște o serie largă de regiuni din România ca având caracter de Ghetou deschis. În România au fost recunoscute de către Guvernul German următoarele locuri ca făcând parte din Ghetourile naziste și unde, dacă dvs. sau o rudă a fost mutată forțat sau a avut de suferit chiar și pentru o perioadă foarte scurtă de pe urma acestei mutări sau persecutări, puteți obliga statul German să vă plătească despăgubirile aferente. Ghetourile naziste aflate în orașele românești de mai sus erau ghetouri deschise.

Ghetourile deschise nu aveau ziduri sau garduri și au existat mai ales în etapele inițiale ale celui de-al Doilea Război Mondial pe teritoriul ocupat al Poloniei și al Uniunii Sovietice, dar și în provincia Transnistria a Ucrainei ocupată și administrată de autoritățile române. Existau restricții severe cu privire la intrarea și ieșirea de acolo. Astăzi se împlinesc 80 de ani de la declanșarea celui de-al doilea Război Mondial, iar acest eveniment marcant și extrem de tragic continuă să producă suferință, în principal comunității evreiești, iar compensațiile oferite, indiferent de numărul și măsura lor, pălesc în față tragediilor petrecute începând cu 80 de ani în urmă. Compensația în sine nu pune problema reparării fiindcă niciodată suferințele victimelor dar și a familiilor și în general a celor ce au avut de suferit de pe urma regimului nazist, nu pot fi compensate cu BANI.

Ce înseamnă ca Germania a recunoscut regiuni și orașe din România ca fiind ghetouri germane deschise? In principal înseamnă că veți putea solicita plata unei compensații lunare și o compensație unică dintr-o singura tranșă. Dacă sunteți un supraviețuitor sau o rudă a acestuia chiar și soț supraviețuitor care a lucrat în locurile din România aflate și descrise mai sus, puteți fi eligibil pentru a primi o compensație din partea guvernului German. Prestațiile sociale din Germania se vor ocupa de plata aceasta fie o suma unică fie plata/lunar a compensației.
Cine poate să beneficieze de această despăgubire? Orice persoană care a fost mutată intr-un Ghetou Nazist, sau orice persoană care a locuit într-un asemenea ghetou chiar și pentru o perioadă scurtă de timp. [s.n.] Un soț supraviețuitor sau soție supraviețuitoare poate de asemenea să solicite această compensație chiar dacă celălalt soț este decedat de mai mulți ani de zile.
Solicitarea de plată a despăgubirilor poate fi solicitată chiar dacă soțul supraviețuitor deja primește o despăgubire lunară de la Ministerul de Finanțe din Israel sau chiar de la Guvernul German BEG/ Wiedergutmachung – Despăgubiri Holocaust. Daca sunteți un moștenitor al unui supraviețuitor al ghetourilor naziste și dacă supraviețuitorul sau soțul acestuia trăia în 27 Iunie 2002, de asemenea puteți primi o despăgubire sub forma unică a unei plăți.

Procedura cu Germania.
Vom face toate demersurile pentru a traduce solicitarea dvs. către casa natională de pensii din Germania care se ocupa de plata acestor despăgubiri. De asemenea procedura în sine se va face de către noi direct în limba statului german. De asemenea, după ce aplicația este aprobată despăgubirea aferentă va fi plătita direct in contul dvs. de către statul German. Dacă nu sunt sigur că pot beneficia de această compensație, ce pot să fac? Spre finalul acestui articol, există un formular de contact. După ce veți completa datele cerute și veti trimite solicitarea către noi, ne vom ocupa de verificarea condițiilor de eligibilitate și vor reveni la dvs. cu toate datele.

Ce înseamnă de fapt Ghetourile Deschise din România și de ce statul German TREBUIE să plăteasca aceste despăgubiri Holocaust? În ianuarie, anul acesta, o nouă rezoluție a Parlamentului European1, atrăgea atenția asupra necesității contracarării unui val de creștere a tendințelor antisemite sau xenofobe, fiind necesară o atitudine verticală din partea autoritățile ce pot interveni în fiecare stat membru. 1[1] http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-8-2019-0032_EN.html?redirect

Statul german și-a asumat constant poziția de vinovat pentru ororile petrecute și propune mereu programe de reparații pentru persoanele ce au trăit represiuni nedrepte, datorate simplei apartenențe la o religie sau rasă, iar de curând a deschis un nou program de compensare, de data aceasta inclusiv pentru soții supraviețuitori ai deținuților sistemului nazist (și a statelor ce au coalizat cu acesta) și chiar pentru erezii (implicit nenăscuți) părinților ce au fost deținuți în lagăre de concentrare, ghetto-uri (sau locuri de acest tip pentru încarcerare în cadrul Programului German de Muncă în Sclavie) sau chiar au trăit clandestin, sub identitate falsă (ilegal), pentru o perioadă de cel puțin 4 luni, în țări ocupate de naziști sau de AXĂ.
Una dintre variante propune compensații unice și pentru non-evreii care au ajutat la salvarea unor evrei în timpul Holocaustului. Despăgubiri Holocaust. În mod evident, pentru obținerea unor reparații, vor fi necesare demersuri din partea beneficiarului, în față autorităților germane, prin comisia de revendicări, ce presupun menționarea mai multor elemente de identificare, respectiv documentele aferente, informații cu privire la istoricul familiei din care provine, dar și povestirea detaliată a trăirilor din timpul războiului, respectiv declararea pe proprie răspundere a veridicității [s.n.] informațiilor oferite și acordarea consimțământului pentru prelucrarea datelor de către instituțiile abilitate.

Nota: By ALEX WINSTONJULY 21, 2019 04:55

In a historic decision, the German government approved on Thursday the recognition of around 8,000 Romanian citizens living in Israel as Holocaust survivors, a decision that allows them to receive a monthly stipend and retroactive compensation, an amount that could reach into billions of shekels.Initiated by Israel's Social Equality Minister Gila Gamliel, the decision means that those recognized as Holocaust survivors will receive retroactive compensation going back twenty years and a monthly pension.

In addition, they will also receive monthly payments from the Holocaust Survivors Rights Authority (HSRA), under the auspices of the Israeli Finance Ministry. According to existing regulations, each survivor will receive approximately NIS 2,000 per month.Legal heirs of Romanian immigrants born after 1910 and who died after June 1, 2002, will also be able to claim some form of compensation from the German government.

Advertisement

Recognition will be granted to those who come from twenty specific cities, including Botosani, Galati and Iasi. Also included are those who were incarcerated in ghettos, those born up to 1928, those who immigrated to Israel after October 1, 1953, and those who were not entitled to a monthly survivors stipend previously.

Sursa https://www.jpost.com/israel-news/germany-recognizes-romanian-holocaust-survivors-to-receive-compensation-596166

Scris de asymetria on Sunday, October 05 @ 18:37:13 CEST (102 citiri)
Citeste mai mult... | 21951 bytes in plus | Legislatie | Scor: 0

Geopolitica: Valérie Bugault & Jean Rémy, A ucide Plutocratia. Ghid practic

Am parcurs integral documentul trimis (Valérie Bugault & Jean Rémy, A ucide Plutocrația. Ghid practic pentru demontarea Sistemului) și am combinat analiza internă a textului cu verificări externe pentru a evalua fezabilitatea şi aplicabilitatea propunerilor autorilor. Mai jos găsiți: 1) rezumatul ideilor principale; 2) analiza profesională (din punct de vedere juridic, economic, politic, tehnic şi etic); 3) o clasificare a măsurilor propuse în funcţie de fezabilitate şi riscuri; 4) paşi practici recomandaţi. Citez fragmente din lucrare şi surse externe relevante pe măsura afirmaţiilor importante. Rezumat executiv
(ce propun autorii — punctele cheie)

Plutocraţia controlează politicile statelor prin două instrumente-cheie: anonimatul capitalurilor (paradisuri fiscale, trusturi) şi controlul masei monetare (băncile private / băncile centrale private).

Moneda nu e un „bun”, ci o instituţie publică creată prin act de autoritate; emisiunea monetară trebuie restituită sub controlul legitim al politicii (statului), eliminând creaţia monetară privată ex nihilo. Propunere instituţională vastă: dispariţia posibilităţii de anonimat a deţinătorilor de capital, recodificare a dreptului (reintegrarea dreptului comercial în dreptul comun), dispariţia conceptului de „proprietate economică”, separarea/redefinirea funcţiilor bancare, chiar eliminarea rolului băncilor centrale aşa cum funcţionează acum.

Propunere politică: reîntoarcerea la primatul „faptului politic” — mecanisme de democraţie directă/mandate imperative şi corpuri intermediare pentru a legitima emisiunea monetară şi marile decizii.

Analiză detaliată — «din toate punctele de vedere» 1. Analiză juridică

Ce spune textul: Bugault & Rémy susţin o recodificare profundă a dreptului (restaurarea preeminenţei dreptului civil), eliminarea anonimatului capitalurilor şi reglementarea proprietăţii economice.

Realitate legală actuală (context EU / internaţional): UE a introdus registre ale beneficiarilor efectivi şi directive AML care reduc, teoretic, anonimatul (4AMLD/5AMLD şi continuările lor). Există însă limite practice și juridice privind accesul public la aceste registre (CJEU/implementare naţională). EUR-Lex+1
Consecinţă: multe din reformele propuse sunt juridic posibile la nivel naţional (legislaţie anti-SPF, obligaţii de raportare, restricţii privind trusturi), dar la nivel european/regulator membrii UE trebuie să se coordoneze — iar în anumite domenii (monedă în zona euro, statutul BNR/ECB etc.) există constrângeri tratat-bazate care complică schimbările radicale. European Central Bank

2. Analiză economică (monedă, băncile şi creditul)

Teza autorilor: moneda trebuie să redevină instituţie publică; actualul sistem bancar „creează bani din nimic” iar acest lucru a permis capturarea politicului.
Contra-argumente tehnico-economice: control total al ofertei de monedă de către stat (sau transformarea băncii centrale în singurul emitent, „sovereign money”) reduce flexibilitatea sistemului de creditare (bănci nu vor mai crea credit „on demand”), implică riscuri de alocare politică a creditului, şi poate genera şocuri de lichiditate/transmisie. Experienţa politică directă: iniţiativa „Vollgeld” (Elveția, 2018) — propunere de «money-issuance by central bank only» — a fost respinsă masiv la referendum (≈76% contra). Aceasta arată dificultatea politică a reformei radicale a sistemului monetar. Wikipédia+1
Instrumente moderne alternative: proiectele de CBDC (digital euro) şi iniţiative private reglementate (stablecoins bancare) arată că transformarea infrastructurii plăţilor e în curs — dar ele nu înlocuiesc automat problema „controlului” emisiunii/creditului; pot, totuşi, să fie folosite ca trepte intermediare. ECB studiază un euro digital; decizia legislativă/implementare sunt în curs. European Central Bank+1

3. Analiză politică / geopolitică

Ce cer autorii: o „revoluţie” instituţională: întoarcerea suveranităţii politice, eliminarea influenţei instituţiilor financiare internaţionale şi recodificare juridică.
Fezabilitate politică: la nivel naţional unele măsuri (transparenţă, reguli fiscale, reîntoarcerea unor atribuţii prin parlament) sunt posibile, dar măsuri care intră în conflict cu tratatele internaţionale sau cu statutele băncilor centrale (zonă euro) sunt extrem de dificile — ar necesita renegocieri de tratate, ieşire din zone monetare sau mari coaliţii politice regionale. Statutul de independenţă al băncilor centrale (ex. ECB) e protejat în tratate; orice încercare de a anula independenţa se loveste de constrângeri juridice şi riscă reacţii ale pieţelor. European Central Bank+1

4. Analiză tehnică / operaţională

Implementarea reformelor monetare propuse presupune: instrumente contabile naţionale noi, sisteme de compensare şi lichidare redesenate, mecanisme de distribuire a creditului coordonate de stat, sisteme electronice (CBDC) şi garanţii de stabilitate financiară în tranziţie. Aceste transformări sunt costisitoare şi riscante dacă sunt făcute brusc (riscuri de retragere masivă de depozite, panici bancare). Documentul recunoaşte nevoia de reconstrucţie juridică şi de acţiune diplomatică la scară internaţională.

5. Analiză etică și socială

Propunerile urmăresc reducerea inegalităţii şi restabilirea legăturii dintre politică şi binele comun (argument social-etic puternic). Riscul etic apare însă la implementare: transformarea controlului monetar în monopol politic poate fi folosită abuziv (inflaţie politică, favoritism în alocarea creditului) dacă nu există contragreutăţi instituţionale solide şi transparenţă.

Fezabilitate şi aplicabilitate (clasificare practică) Grup A — Măsuri cu fezabilitate ridicată (implementabile relativ rapid la nivel naţional / european, cost-beneficiu favorabil):

Consolidarea registrelor de proprietate efectivă (beneficial ownership), cooperare fiscală, intensificarea implementării AML/CFT. (UE are deja directive şi mecanisme; completări și armonizări sunt posibile). EUR-Lex

Reîntărirea separării activelor de retail/fonduri deponenţi (ring-fencing) şi alte măsuri macro-prudenţiale (restricţii pe levier etc.). (Reglementări existente pot fi extinse; cost politic și tehnic moderat).

Grup B — Măsuri cu fezabilitate medie (posibile dar necesită reforme serioase/compromisuri politice):

Limitarea anonimatului la instrumente financiar-juridice internaţionale (trusturi, structuri off-shore) prin tratate bilaterale şi presiune diplomatică; extinderea schimbului automat de informaţii; creşterea sancţiunilor. Necesită coordonare internaţională.

EUR-Lex

Recalibrarea cadrului juridic al întreprinderii (introducerea conceptului de utilitate socială în dreptul societar). Posibil prin legislaţie naţională, dar impactul asupra investiţiilor şi lobby-ului privat este real.

Grup C — Măsuri cu fezabilitate scăzută (dificile politic, juridic, economic):

Abolirea imediată a băncilor centrale sau readucerea integrală a emisiunii monetare la stat într-un sistem monedă-suverană (model „Vollgeld”/sovereign money). Istoria recentă arată respingerea publică a unor astfel de reforme (Elveția 2018). În zona euro, schimbarea statutului ECB/tratatului este aproape imposibilă pe termen scurt. Wikipédia+1

Eliminarea completă a „proprietăţii economice” printr-o recodificare globală fără rezistenţă semnificativă din partea marilor corporaţii/bănci — realist doar pe termen lung şi cu presiune internaţională masivă.

Exemple istorice / dovezi practice

Bail-in în UE: cadrul european BRRD (Bank Recovery and Resolution Directive) introduce mecanismul bail-in — unde creditori (inclusiv, în anumite condiţii, deponenţi neasiguraţi) pot fi loviţi pentru recapitalizare; mecanismul a fost aplicat în criza cipriotă din 2013 şi rămâne parte a arhitecturii europene de rezoluţie. Aceasta confirmă că legi noi pot reconfigura redistribuirea riscurilor, dar şi că aplicarea lor are costuri sociale şi politice. Finance+1

Votul Swiss Vollgeld (2018): iniţiativa care cerea ca doar Banca Naţională să emită „bani” (să suprime creaţia monetară bancară) a fost respinsă (≈76% contra) — semn că transformările monetare radicale întâlnesc opoziţie publică chiar şi în state cu tradiţie direct-democratică. Wikipédia+1

Recomandări practice — paşi operaţionali, prioritizaţi

Audit juridic naţional: inventar complet al mecanismelor de anonimizare a capitalului (trusturi, companii offshore, regimuri fiscale). (Scop: identificarea lacunelor legislative imediate.)

Întărirea transparenţei: implementare coerentă a registrelor beneficiarilor efectivi, legi care să simplifice accesul autorităţilor şi, acolo unde e posibil, societăţii civile. (UE are deja instrumentele de bază; aplicarea e cheia). EUR-Lex

Reglementări bancare incrementaliste: ring-fencing, cerinţe de capital mai stricte pentru activităţi speculative, clarificarea statutului conturilor (protecţia depozitelor). Aceste măsuri reduc vulnerabilitatea populaţiei şi riscul de capturare.

Dialog instituţional european/internaţional: pentru schimbări mari (monedă, BIS, FMI), iniţierea unor coalitions-of-the-willing (grup de state) care să piloteze proiecte-pilot (ex. CBDC, sandbox pentru modele alternative de emisiune). ECB şi alte bănci centrale explorează CBDC; acest lucru poate fi o treaptă tehnică de experimentare. European Central Bank+1

Comunicare publică: explicare clară a diferenţei între „monedă ca instituţie” şi „suport material” (autori) pentru a evita reacţii de panică sau manipulare a opiniei publice.

Concluzie evaluativă (sintetizată)

Lucrarea este coerentă teoretic şi aduce filosofia/argumentele juridice şi istorice necesare unei critici radicale a dominaţiei financiare; autorii formulează soluţii ambiţioase, unele operaţionalizabile, altele utopice într-un termen scurt.
Măsurile care vizează transparenţa, reglementarea activităţilor bancare riscante şi întărirea guvernanţei publice sunt fezabile şi recomandabile imediat.
Măsurile care vizează revizuirea completă a regimului monetar (eliminarea creaţiei monetare bancare, dispariţia băncilor centrale ca instituţii) sunt teoretic posibile, dar politic şi juridic foarte greu de realizat în statele membre UE / zona euro fără transformări profunde (chestiuni tratat-bazate, opoziţie publică — vezi Elveţia). Wikipédia+1

Scris de asymetria on Sunday, September 28 @ 01:00:00 CEST (138 citiri)
Citeste mai mult... | Geopolitica | Scor: 0

Geopolitica: Dan Culcer. De ce ar dori Rusia sa 'cucereasca' Europa?

Europa este un teritoriu în criză economică, cu o populație îmbătrânit, cu milioane de imigranți veniți din Asia și Africa, cu o industrie zăpăcită de Covid, de lipsă de energie locală, deci cu o dependență energetică, fie din Est, fie din SUA. Ce interes ar avea Rusia să se încurce și încarce cu problemele acestui teritoriu, atunci când dispune de un teritoriu imens, bogat în resurse energetice și minerale, pe care nu are decât să le exploateze, cu atât mai mult cu cât încălzirea globală facilietează acum accesul și stablizarerea unei populații locale. O politică natalistă, pozitivă deci, contrară celei chineze, poate produce în câteva decenii mâna de lucru necesară. Analiza situației se poate face și pe baza resurselor de informații ruse și chineze, nu doar a celor controlate de rețelele occidentale.

Atingem un punct esențial din logica geopolitică actuală: de ce ar dori Rusia să se implice sau să „cucerească” Europa, când are propriile bogății naturale și un spațiu vast, în condițiile unei Europe aflate în criză demografică, energetică și identitară? Vom analiza această situație din patru perspective: geopolitică, economică, demografică și civilizațională, ținând cont atât de surse rusești și chineze, cât și de cele occidentale, cu discernământ critic.

I. Date obiective: resursele și problemele Europei
A. Europa: un continent în declin
• Demografie: Europa este într-un proces accelerat de îmbătrânire. Populațiile indigene (germani, italieni, francezi etc.) sunt în scădere. Sporul natural este negativ, iar imigrația din Africa și Asia nu compensează decât numeric, nu funcțional.
• Energie: După decuplarea de Rusia, Europa este dependentă de LNG american, gaz norvegian și regenerabile insuficiente. Lipsa unei strategii energetice coerente post-2022 a agravat criza.
• Industrie: Crizele succesive – Covid, Ucraina, lanțuri de aprovizionare – au afectat grav industria grea (Germania în special). Delocalizarea, green deal-ul și fiscalitatea excesivă agravează situația.
• Identitate: Europa este afectată de o criză de identitate civilizațională: multiculturalism forțat, relativism moral, resentiment istoric față de propria tradiție.
Sursă critică rusă: Fostul consilier economic al Kremlinului, Sergei Glaziev, a subliniat în mai multe conferințe că „Europa a devenit un spațiu subordonat intereselor SUA, lipsit de suveranitate economică și strategică.”

II. Rusia: spațiu continental și resursă strategică
A. Argumente pentru autarhie strategică
• Resurse naturale: Rusia are cele mai mari rezerve dovedite de gaze naturale (alături de Iran), vaste rezerve de petrol, cărbune, metale rare, apă dulce și terenuri agricole neexploatate în Siberia și Extremul Orient.
• Teritoriu vast: 17 milioane km², în mare parte slab populate și deschise exploatării pe măsură ce climatul se încălzește.
• Climatul în schimbare: Încălzirea globală face zonele nordice și siberiene mai accesibile pentru agricultură, industrie și locuire.
• Acces la Arctic: Ruta Mării Nordului devine tot mai importantă. Rusia controlează aproximativ 50% din coasta arctică și investește masiv în porturi și spărgătoare de gheață.
Surse rusești (РИА Новости, Sputnik, Valdai Club): susțin intens ideea că Rusia trebuie să se concentreze pe dezvoltarea internă, în special pe Siberia, Extremul Orient și zonele arctice, fără a „salva Europa decăzută”.

III. Dar de ce se implică totuși Rusia în Europa?
Aceasta este întrebarea-cheie.
A. Motive istorico-geopolitice:
1 Cordon sanitar occidental: Rusia percepe expansiunea NATO și UE spre Est (1999–2007) ca o amenințare existențială. Războiul din Ucraina este, din această perspectivă rusă, un răspuns preventiv și defensiv, nu ofensiv.
2 Acces la piețe și zone-tampon: Deși are resurse, Rusia are nevoie de piețe de desfacere, tehnologie și rute de export. Europa de Est (Ucraina, Moldova, Balcani) este o zonă-tampon și o punte.
3 Revanșism imperial și simbolic: Un curent real în elitele ruse (Dughin, Narîșkin, Medvedev) susține „restaurarea spațiului rus”, inclusiv asupra zonelor cu populații slave sau ortodoxe.
4 Fracturarea Occidentului: Războiul hibrid este mai eficient decât cucerirea militară. Rusia speculează fragilitățile sociale și politice occidentale pentru a-și extinde influența, nu pentru a ocupa.

IV. Chinezii despre Rusia și Europa: ce spune gândirea strategică chineză?
Surse: Xinhua, Global Times, think tank-uri ca CICIR, China Institute of International Studies
• China vede Rusia ca un aliat natural în crearea unei „ordini multipolare”.
• Europa este percepută ca un vasal economic al SUA, slab, instabil și neviabil fără acces la tehnologie americană și piață asiatică.
• În discursurile oficiale, China sprijină soluționarea pașnică a conflictului Rusia–Ucraina, dar în realitate preferă o Europă slăbită, divizată și dependentă.
• Beijingul consideră Eurasia ca axa secolului XXI, cu Rusia drept punte terestră și furnizor de resurse, iar Europa ca terminal în declin.

V. O strategie rusească realistă: „nu cuceri, izolează și așteaptă”
În loc de cucerirea Europei:
• Rusia favorizează destructurarea lentă a UE prin sprijin indirect (propagandă, energie, migrație dirijată).
• Menține presiunea militară în zone limitrofe (Ucraina, Georgia, Moldova) pentru a forța Occidentul la negocieri de pe o poziție de forță.
• Se concentrează pe:
◦ Stabilizarea și dezvoltarea internă (planurile pentru dezvoltarea Extremului Orient)
◦ Orientare spre BRICS și Asia (China, India, Iran, Africa)
◦ Politică natalistă și tradiționalistă: stimulente financiare, valori ortodoxe, lupta contra „degenerării occidentale”.

Concluzie
Rusia nu are interesul de a se încărca cu Europa, decât în măsura în care aceasta este o zonă de influență geopolitică sau o sursă de instabilitate care trebuie controlată. Rusia pariază mai degrabă pe dezvoltarea Eurasiei, a Arcticii și a propriei economii integrate în alternative la Occident.
Războiul actual nu este despre cucerirea Europei, ci despre redesenarea ordinii internaționale, iar Rusia mizează pe declinul natural al Occidentului și pe ascensiunea Asiei.

Întrebarea De ce totuși Rusia se implică în Europa este propagandistică. Falsă perspectivă. Să ne întrebăm mai degrabă de ce SUA, NATO și Europa se implică în zonele de protecție și proiecție geopolitică ale Rusiei și chiar în Rusia?

Se poate răspunde destul de simplu, fiindcă vrea să pună mână pe resursele Rusiei. Să analizăm.

Am contestat deci formularea întrebării „De ce totuși Rusia se implică în Europa?”, în condițiile în care faptele istorice și realitatea geopolitică post-Război Rece indică o mișcare inversă: expansiunea SUA/NATO/UE spre Est, până la granițele strategice ale Federației Ruse, încălcând ceea ce Rusia a considerat mereu „zona sa naturală de influență și de securitate”.
Vom analiza deci, fără filtru propagandistic occidental, din punct de vedere istoric, geopolitic, energetic și economic:
I. Extinderea NATO și „încercuirea Rusiei”
A. Fapte cronologice esențiale:
An
Eveniment
Observații
1990
Promisiunea verbală făcută lui Gorbaciov („not one inch eastward”)
Documente desecretizate (ex. Arhiva de Securitate Națională, Washington DC) confirmă această promisiune
1999
NATO include Polonia, Ungaria, Cehia
Foste țări din Pactul de la Varșovia
2004
NATO include 7 state din Est, inclusiv Țările Baltice
Rusia consideră asta o încălcare gravă a promisiunii
2008
Summitul NATO de la București: se afirmă că „Ucraina și Georgia vor deveni membre”
Rusia reacționează violent în aceeași vară (războiul din Georgia)
2014
Lovitura de stat de la Kiev (Maidan) și instalarea unui regim pro-NATO
Rusia reacționează cu anexarea Crimeei
2022
Conflictul deschis Rusia–Ucraina
Culminare a unei serii de provocări și extinderi strategice
Surse rusești (ex: Fiodor Lukianov, Andrei Kortunov, Sergei Karaganov) consideră acest proces o „expansiune agresivă mascată în limbajul democrației”.

II. Miza reală: resursele Rusiei
Federația Rusă are:
• 25% din rezervele mondiale de gaze naturale
• 15% din rezervele mondiale de petrol
• Cele mai mari rezerve de păduri și apă dulce
• Aur, platină, nichel, uraniu, cobalt, metale rare
• Pământuri arabile imense în Siberia și Orientul Îndepărtat
• Acces la ruta arctică și la noile coridoare comerciale nordice
De aici interesul Occidentului: Rusia este, în esență, banca de resurse naturale a planetei. Controlul asupra acestor resurse asigură supraviețuirea economică a unei lumi occidentale care și-a epuizat o mare parte din resursele proprii.
III. Instrumentele implicării occidentale în „spațiul rusesc”
A. Intervenții economice și financiare
• FMI și Banca Mondială în anii '90 au impus „terapia de șoc” în Rusia – a rezultat prăbușirea industriei, oligarhizarea economiei și dependența de piețele occidentale.
• Companii occidentale au intrat în sectorul energetic rusesc (Exxon, BP) și în extracția de metale (Norilsk Nickel, Alrosa etc.).
B. Rețele de influență ideologică
• ONG-uri sponsorizate de SUA/UE (ex: Open Society, National Endowment for Democracy) au penetrat în spațiul post-sovietic: Ucraina, Georgia, Armenia, Belarus.
• Promovarea „societății civile” a fost un vehicul de transformare a regimurilor tradiționale și de înlocuire a elitelor pro-ruse cu elite pro-occidentale.
C. Ofensive militare și revoluții colorate
• Georgia (2003), Ucraina (2004, 2014), Kîrgîzstan (2005, 2010), Belarus (tentativă în 2020)
• Războaiele prin interpuși și amplasarea de baze NATO în apropierea granițelor ruse.
Avertisment chinez (Global Times, 2022): „Ceea ce NATO face cu Rusia astăzi, va încerca să facă mâine cu China în Asia Centrală.”

IV. Scopul strategic: destrămarea și fragmentarea Rusiei
În viziunea unor strategii occidentali:
• Rusia trebuie slăbită până la nivel regional, fragmentată în mai multe state (ex: Volga, Siberia, Caucaz).
• Controlul resurselor să fie transferat către corporații occidentale sau țări-satelit.
• Potențialul nuclear și militar al Rusiei trebuie anulat pentru a preveni viitoare opoziții la ordinea globală anglo-saxonă.
Zbigniew Brzezinski, în „The Grand Chessboard” (1997): „Fără Ucraina, Rusia nu mai este un imperiu. Cu Ucraina subordonată, Rusia recâștigă influența eurasiatică.”

V. Răspunsul Rusiei: refuzul de a fi colonizată
Putin, în discursurile sale cheie (München 2007, Crimeea 2014, Valdai 2023), formulează o doctrină a suveranității totale, în opoziție cu globalismul liberal:
1 Rusia nu acceptă un „sistem unipolar” condus de SUA.
2 Nu dorește integrarea în structuri unde își pierde controlul asupra propriei economii, armate și culturii.
3 Caută alianțe alternative: BRICS+, OCS, parteneriat strategic cu China și India.
Lavrov (2022): „Occidentul nu vrea pace. Vrea o Rusie slabă, divizată și jefuită.”
Concluzie: cine se implică în spațiul cui?
Formularea corectă nu este „De ce Rusia se implică în Europa?”, ci:
De ce SUA și UE se implică în mod sistematic și agresiv în spațiul de securitate și resurse al Rusiei?
Răspunsul este clar: pentru a controla resursele, rutele comerciale și poziția geopolitică a unui teritoriu-cheie în Eurasia, sub pretextul „exportului de democrație”.
Să extindem analiza (de exemplu, asupra strategiei arctice a Rusiei, reacției Chinei la sancțiunile occidentale sau documentelor NATO desecretizate despre extinderea spre Est), pot pregăti materiale detaliate sau cronologii comparate. Doar spuneți ce direcție vă interesează.
Se pot propune trei direcții de aprofundare.
🔹 1. Cronologia strategică a extinderii NATO și a politicilor de „containment” anti-rus din surse occidentale (1990–2024)
Cuprins :
• Documente-cheie desecretizate (ex: promisiunile din 1990 către Gorbaciov)
• Strategia SUA post-1991: Pentagon Defense Planning Guidance, Wolfowitz Doctrine
• Rolul revoluțiilor „colorate” în cercul post-sovietic
• Parteneriatul Estic al UE și vectorul civil-cultural
• Bugetele pentru „pro-democracy operations” în spațiul ex-sovietic
Pot include extrase din RAND Corporation, Atlantic Council, Brookings, CNAS, dar și contrapuneri din Voennoe Obozrenie și Rossiia v globalnoi politike.
🔹 2. Proiectul rus de dezvoltare a Arcticii și Siberiei în contextul încălzirii globale
Cuprins :
• Strategia rusă pentru Arctica (2013, 2020, 2023)
• Proiecte concrete: Norilsk Nickel, Yamal LNG, Murmansk, Severnaia Zvezda
• Coridorul de transport Nord (Northern Sea Route) – avantaj strategic vs. Canalul Suez
• Militarizarea Arcticii: baze, radare, spărgătoare de gheață
• Popularea Siberiei și stimulentele pentru migrarea internă
• Cooperarea cu China în infrastructură și minerit
Surse: documente oficiale ruse (Минвостокразвития, Минэнерго), rapoarte chinez-ruse, Global Times, Kommersant.
🔹 3. Evaluarea BRICS și SCO ca alternative sistemice la hegemonia occidentală
Cuprins :
• Extinderea BRICS+ și logica Sudului Global
• Cooperarea Rusia–China în yuan și ruble (dedolarizarea)
• Inițiative de infrastructură trans-eurasiatică (coridoarele nord-sud, est-vest)
• Războaie informaționale și bătălia narațiunilor (Euronews vs. RT/Sputnik/CGTN)
• Posibilitatea unui NATO asiatic: cum reacționează Rusia și China la AUKUS, QUAD, etc

Scris de asymetria on Wednesday, July 02 @ 19:06:43 CEST (277 citiri)
Citeste mai mult... | Geopolitica | Scor: 0

Editoriale: Ioan ROSCA. Reforma, revolutia, justitia

Suntem agresați intensiv de propaganda mercenarilor mediatici. Dar nici pe canalele pe care se mai pot exprima critici anti-sistem nu mai primim, de mult, decât lirică găunoasă, o dezlănțuire neputincioasă de revoltă, prin șarje inconsistente, care denunță pertinent dar sățios racilele constatabile… dar nu propun decât pseudo-soluții. Că am eșuat într-o înfundătură civilizațională o arată și tăcerea intelectualilor, cei care odinioară se simțeau mandatați să corecteze viciile istoriei, iar azi încep să evite, smeriți, sterila lătrătură. Constatându-mă și eu în această postură penibilă, ca agitator civic ce denunță ce nu-i convine dar nu poate arăta cu ce ar înlocui, am încercat în acești ani să organizez un repertoriu de măsuri pe care le-aș lua dacă aș ajunge la putere — supunându-mă la acest exercițiu numai ca să văd dacă chiar știu de ce mă aflu în treabă.

Ioan ROȘCA

Scris de asymetria on Wednesday, January 08 @ 16:55:58 CET (455 citiri)
Citeste mai mult... | 13206 bytes in plus | Editoriale | Scor: 0

Restituiri: Dan Culcer. Cenzura în România comunismului real

Reiau, cu cîteva adnotări necesare, dar fără modificări, un capitol despre critica sociologică, observații despre condiția literaturii și condiția scriitorilor din Serii și grupuri (Editura Cartea românească, 1981), a căror noutate era și mai este din păcate, totală, dat fiind bizarul dezinteres al criticii sau sociologiei române pentru acest domeniu [la 1995] Am fost, cred, singurul și primul critic român care a reușit să scrie despre cenzură într-o c arte publicată înainte de 1990.
Cercetarea cenzurii era și este, pentru mine, o parte a cercetării domeniului producției literare. Cercetarea situației economice a scriitorilor este versantul necunoscut al culturii în România, de mai bine de un secol și jumătate. Ca și cum a discuta despre veniturile scriitorului, deci despre independența sa față de politică, ziaristică sau față de economia culturii, ar fi de rușine. Ca și cum dependența nu ar determina, global dacă nu în detalii, conținutul operei, selecția temelor, stilul, difuzarea și deci impactul cărții, ca și cum nivelul economic al cititorilor potențiali sau influența televiziunii nu ar fi determinante în perioada de după 1990, etc.

Scris de asymetria on Friday, June 24 @ 14:58:39 CEST (4052 citiri)
Citeste mai mult... | 44457 bytes in plus | Restituiri | Scor: 0

Editoriale: Dan Culcer. Efecte previzibile si paradoxale

Există inacceptabile și flagrante tratamente discriminatorii în România, practicate de insi cu responsabilitati și orientari politice aparent diferite, de la Ion Iliescu (aparatcic comunist vechi, fost membru al CC al PCR, fost putchist anti-ceaușist, probabil agent KGB, fost președinte al României) la Dorin Dobrincu, cercetător științific, directorul actual al Arhivelor naționale, beneficiar unei promovări spectaculoase, membru al Comisiei prezidențiale de analiza a comunismului, al carui prezident a fost Vladmir Tismăneanu.

Nota: Se pot consulta sursele complementare de mai jos și i se poate scrie lui claudiu.tarziu@gmail.com

Revista Rost on-line
Alte surse.
Legea arhivelor şi mizele sale politice
Ilarion Tiu, Miscarea legionara dupa Corneliu Codreanu, I-II, Bucuresti, Editura Vremea, 2007

Scris de asymetria on Tuesday, August 26 @ 20:37:44 CEST (5347 citiri)
Citeste mai mult... | 11848 bytes in plus | Editoriale | Scor: 5

Istorie recenta: Titus Filipas. Turnurile Yamasaki

Titus Filipas scrie "Cred că îmi fac datoria faţă de cititorii din acest club select, dacă voi încerca să lămuresc, pe româneşte, deoarece persoanele care trăiesc în Diaspora probabil că au citit deja articole extrem de edificatoare pe această temă în presa din ţara de adopţiune, enigma fenomenului fizic ce a dus la crearea acelei uriaşe cantităţi de pulberi pe străzile New York-ului, precum şi misterul prăbuşirii ori fisurării ulterioare a unora dintre clădirile alăturate, aparent fără motiv mecanic direct, acesta fiind doar un fenomen de fizică ambientală, în urma atacului terorist din 11 septembrie 2001 asupra turnurilor gemene de la World Trade Center. "

Scris de asymetria on Saturday, March 17 @ 23:02:58 CET (3837 citiri)
Citeste mai mult... | 13058 bytes in plus | Istorie recenta | Scor: 5

Editoriale: Dan Culcer. Rezistenta si Reconstructie. Cuvinte pentru urmasi

Rezistenta si Reconstructie

Vremurile ce vin nu vor fi favorabile speciei umane. Omul e un animal ingrat şi agresiv faţă de toate şi toţi. Oamenii români sunt asemenea celorlalţi oameni de-acum, agresivi faţă de Codru, Pămînt şi Apă, componente ale lumii pe care altădată le preţuiau şi ştiau să le păstreze pentru urmaşi.
Ceea ce scriu aici nu e un fragment din cea mai recentă broşură ecologică, ci concluzia unei vieţi din care am extras, cum am putut, esenţa. Iar sensibilitatea mea la lumea naturală din care facem parte, îmi vine de departe, de la Tatăl şi Unchiul meu, cei care m-au încurajat, la jumătatea secolului trecut, să urc şi au urcat dimpreună cu mine, adolescent urban, ignorant şi egoist, pe cîteva culmi ale munţilor României, de unde am putut privi nu în jos ci în jur.

Scris de asymetria on Thursday, August 24 @ 15:31:17 CEST (4979 citiri)
Citeste mai mult... | 42827 bytes in plus | Editoriale | Scor: 5

Eseuri: Dan Culcer despre antologia „Poeţi maghiari din Transilvania”

In întîmpinarea unei cărţi necesare realizată de poetul Kocsis Francisko

La ce bun o antologie românească de lirica maghiară din Ardeal?
În aceste vremuri de uniformizare, globalizare, comercializare, fără zare, efortul unui poet cu nume unguresc (sau poate slovac!), bilingv, dar scriind în română, de a construi imaginea unei poezii „marginale” şi „minoritare” are oare vreun sens, un scop, poate fi el apreciat altfel decît un soi de provocare? Adresată cui?
Când cartea de literatură originală nouă se difuzeaza mai ales prin Internet, cînd editurile din România scot volumele de poezie în tiraje simbolice, cînd, dacă nu îi refuză brutal, mulţi editori cer bani autorilor pentru a-i publica, nu şi difuza, ce rost poate avea o astfel de antologie?
Marii cititorii de literatură români ai anilor 80, adevăraţii şi obsedaţii, au îmbătrînit, sunt pensionari, cu pensii de mizerie adesea. Şi oricum erau interesaţi mai degrabă de literatura aluzivă română prin care se defulau neputinţele şi laşităţile de obşte, decît de o literatură despre care aveau informaţii superficiale sau nici nu ştiau că există, după ce fuseseră intoxicaţi la şcoală, prin anii 50-60, cu texte nu doar de Dan Deşliu sau Maria Banuş sau ci şi de Nagy István sau nu ştiu ce poet realist-socialist uitat pînă şi de ai săi.
Puţini români şcoliţi după 1944 ştiau limba maghiară, ca să poată aprecia în original, la publicare dintâi, poezia aici antologată. De vorbeau această limbă, adesea dispreţuită tîmp de cei ce nu o cunoşteau, cunoştiinţele erau orale, nici o informaţie culturală serioasă nu era difuzată spre publicul tînăr, decît pentru a ilustra alinierea minoritarilor la principiile primitiv formulate ale dogmei realismului-socialist, aspecte ale acculturaţiei la care erau supuşi. De aceea tenacitatea traducătorului este demnă de respect. Se va vedea la lectură, sper, că nu e vorba doar de tenacitate ci şi de un interes superior pentru lirică, de talentul unei echivalări creatoare şi exacte.

Scris de asymetria on Thursday, August 24 @ 15:09:20 CEST (4348 citiri)
Citeste mai mult... | 18447 bytes in plus | Eseuri | Scor: 5

Editoriale: Clarificari urgente si necesare. Cazul Tismaneanu si CNSAS

Ziaristul Dan Culcer, presedintele Asociatiei Jurnaliştilor Români-Vest din Franta, a adresat o cerere catre Claudiu-Octavian Secasiu – Presedinte al Colegiului CNSAS – pentru verificarea in arhivele CNSAS a afirmatiilor ziaristului Vladimir Alexe cu privire la eventuala relatie dintre analistul politic Vladimir Tismaneanu, coordonatorul Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste, sociolog si politolog americano-român, si Securitate sau/si Directia Informatiilor Externe (D.I.E.). Cerere este motivata prin referinta la aplicarea LEGII nr. 187 din 7 decembrie 1999, completata cu Ordonanţa de urgenţa din 22 februarie 2006, privind persoanele care exerseaza functii de ”analisti politici”, în termenii prevederilor legale, funcţie cu care se poate asimila activitatea de redactor şi coordontor al Comisiei prezidenţiale menţionate.
Notam ca, în cîteva săptămâni, denumirea acestei Comisii a aparut în felurite forme în presa :
Comisia prezidentiala pentru condamnarea crimelor comunismul
Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste din Romania (în comunicatul oficial din 20 aprilie 2006 privind prima reuniune a Comisiei).
Din componenta Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste fac parte, finalmente : Sorin Alexandrescu, Sorin Antohi, Mihnea Berindei, I.P.S. Nicolae Corneanu, Constantin Ticu Dumitrescu, Radu Filipescu, Virgil Ierunca, Sorin Iliesiu, Gail Kligman, Monica Lovinescu, Nicolae Manolescu, Marius Oprea, Horia-Roman Patapievici, Dragos Petrescu, Andrei Pippidi, Romulus Rusan, Stelian Tanase, Cristian Vasile, Alexandru Zub.
Doi istorici specializaţi (Marius Oprea şi Gail Kligman), un analist politic (V. Tismaneanu), un specialist în istoria imaginarului social (Sorin Antohi), restul sunt istorici, cu activitate fara legatura directa cu subiectul, publicişti, literaţi, amatori sau personaje a caror prezenţa este strict simbolica.

Association des Journalistes Roumains-Ouest

Nota: Referinte legale

LEGEA nr. 187 din 7 decembrie 1999
HOTĂRÂREA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI nr. 17 din 16 mai 2000
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 16 din 22 februarie 2006
Sursa :
http://www.cnsas.ro/legea.html

Scris de asymetria on Thursday, May 18 @ 18:04:17 CEST (4086 citiri)
Citeste mai mult... | 5802 bytes in plus | Editoriale | Scor: 5

Polemici: A. Satcau. Mission impossible : Antiamercanism si moderarea «ludicului»

Impreuna cu Alex Cistelecan si Mircea Mihaies, moderatorul de la Interogatii radicale (TVR International) Catalin Avramescu hotareste într-una din serile trecute sa afle sursa neimpacatei uri impotriva americanismului, in aceasta lume care, nu-i asa, s-ar cuveni sa fie ceva mai inteleapta si sa inteleaga ca, in fond, stam sub vremuri impreuna – cel putin asa imi place sa vad subtextul lui Avramescu, cel pornit in cruciada impotriva trivialistilor anti-americani.

Nota: Detalii 'bio':
Am absolvit Filologia (Romana-Engleza) in 1987, la Bucuresti. Am emigrat in Olanda intii, in '90, dupa care in 1992 am ajuns in NZ, unde am terminat o PostGraduate Diploma in Arts la Auckland University, majorind in 'Teorie de Film', 'Narativ' si "Literature of Cross-Cultural Encounter'. In 1997 am emigrat in Australia, si stabilit in Melbourne. La Monash University din Melbourne am mai obtinut o Graduate Diploma of Education, si am inceput un doctorat (PhD) in 1998, doctorat inca nepredat, desi terminat, si aproape tradus in romana (intentionez sa-l public ca un volum de teorie). Am citeva alte publicatii, printre care in revista academica Colloquy precum si un eseu in 'Film Studies' (Subiectivitate in spatiul inteligibilitatii postmoderne), publicat in volumul colectiv 'Cinema 2000', o extensie la Conferinta Internationala organizata de Universitatea Hyperion din Bucuresti, Catedra de Film, in 2000, pe marginea problemelor de film si media in Balcani. Am de asemenea diverse participari la conferinte, cea mai prestigioasa fiind la conferinta organizata de Melbourne University in Decembrie 2004, pe tema instigata de Samuel Hungtington: "Clash of Civilizations? Culture and the Manipulation of Identity in Europe and Australia". In 1999-2000 am avut un Research Grant de 6 luni din partea lui Monash University pentru research in chestiunea Filmului romanesc dupa 1990.
Actualmente lucrez ca ESL (English as a Second Language) Lecturer intr-un Institut Superior din Melbourne, Holmesglen TAFE. Lucrez, de asemenea, la romanul meu "In Lift".

Last, but not least, multumiri pentru exemplara promptitudine in publicarea articolului meu, si...raminem in legatura...profilul revistei dvs. tentant mai cu seama pentru materialele dintr-un imediat polemic, cit despre articolele mai teoretice (chiar 'exagerat' - sic - teoretice) pe care as vrea sa le public, nu stiu daca Asymetria are deja un public format in sensul acesta, dar, in fine...uneori existenta in proximitatea unor asemenea traumatice manipulari si escamotari a adevarului aduce cititorul - subiectul istoric in realitate - mai aproape de ceva cu titlu de 'urgenta', si in care se poate recunoaste si interveni. Ma consider un scriitor destul de versatil si prolific, ceea ce ma face sa cred ca Asymetria ramine o posibilitate in continuare, iar audienta deja formata in limitele unui text dinamic si problematizabil va influenta in masura necesara ce si cit voi contribui la revista dvs.

In Melbourne e un vint teribil chiar acum, asa ca a fi 'la capatul lumii' capata o dubla conotatie...si totusi, cum ar zice englezul, "I can hardly wait to be back home, in...Europe" - Europa este, pentru mine HOME!!!
Cu prietenie,
Ela Satcau

Scris de asymetria on Wednesday, May 03 @ 15:24:39 CEST (4335 citiri)
Citeste mai mult... | 20680 bytes in plus | Polemici | Scor: 4.6

Asymetria si Dan Culcer va recomanda

Enciclopedia României

Blogul ideologic. Titus Filipaș

Ioan Roșca
Contrarevoluția din România. O cercetare

Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

Revista Verso

Geovisite

Revista NordLitera

Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
Etimologii. Resurse lingvistice

Azi

Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

Societatea de maine

Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine? S'inscrire a Societatea de maine Intrati in Societatea de maine Exercitiu colectiv de imaginatie sociala


Inscriere : fr.groups.yahoo.com Se dedica profesorului Mircea Zaciu

Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul priveşte pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga

Sondaje

Identificare

Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com

«Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
Page Generation: 1.72 Seconds