Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 59 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie: Memoria

    Cauta in acest topic:   
    [ Mergi la pagina principala | Selecteaza un nou topic ]

    Memoria Anunturi: Radu Negrescu-Sutzu, Paul Goma nu a pus piciorul la Centrul Cultural Român

    Paul Goma nu a intrat niciodată pe teritoriul României, după 1977
    Stimate domnule Băciuț (nicolaebaciut@yahoo.com), Spre surprinderea și nedumerirea mea și a altor persoane apropiate lui Paul Goma, colaboratorul Dvs., d-l Mircea I. Bătrânu, scrie un neadevăr în paginile revistei ,,Vatra veche’’ din aprilie 2020, prin care întinează memoria marelui opozant anticomunist, acuzându-l indirect de colaboraționism. (In memoriam. Paul Goma, de Mircea I. Bătrânu, pag. 15) Domnul Bătrânu susține că l-a întâlnit pe Goma în vara anului 1991, la Centrul Cultural Român din Paris (devenit apoi ICR), care aparținea atunci de Ministerul de Externe, deci o anexă a Securitatății, situat în localul Ambasadei României. Or, Paul Goma nu a fost cetățean francez și n-a avut toată viața în Franța decât statutul de azilant politic și-un act care-i permitea să călătorească în toate țările, în afară de România. Ambasada României este, după cum toată lumea știe, teritoriu românesc, unde Goma nu a pus niciodată piciorul. În anul 1991, exilații români din Paris organizau frecvent manifestații de protest în fața sediului Ambasadei României, unde Paul Goma venea de fiecare dată spre a-și manifesta dezacordul față de politica dusă de guvernul lui Ion Iliescu. Să nu uităm că în septembrie a avut loc cea de-a patra ,mineriadă’’. Aceste manifestații se țineau însă în stradă, sub protecția Poliției franceze, și nu în interiorul clădirii. Aceasta ar putea fi o explicație a neadevărului scris de d-l Bătrânu, care s-ar transforma astfel într-o regretabilă confuzie. Însă explicația nu poate veni decât din partea dânsului. Vă rog să binevoiți a publica această dezmințire, necesară păstrării nealterate a memoriei lui Paul Goma, model de curaj și de probitate pentru conaționalii săi și nu numai. Rămân,cu distinse salutări, Al Dvs., Radu Negrescu-Suțu, Paris, 11 aprilie 2020
    Scris de asymetria on Wednesday, September 02 @ 09:07:19 CEST (69 citiri)
    Citeste mai mult... | Anunturi | Scor: 0

    Memoria Roata vremii: Din viata profesorului de limba româna Ioan George Ciama - IV

    Bătrânețea are avantajele ei. Mi-a permis să descopăr că am trecut prin școală multe prea neatent, ca printr-un fel de tunel, unde din când în când apar trape de lumină. Luminile acestea îmi apăreau doar mie. Alte lumini erau vizibile celorlalți colegi. Asincron. Din păcate. De aceea nu cred că suntem o generație. Ioan Ciama a trăit cu totul altceva, deși frecventa același spațiu urban, uneori aceeași bibliotecă, același anticariat, pe aceleași străzi vechi. Scrierea lui autobiografică îmi oferă zeci de probe despre asincronia trăirilor, experiențelor, în cadrul aceleiași tranșe de vârstă.
    Descopăr acum, bucuros, o personalitate de o complexitate și de o verticalitate pe care diferențele între spațiile în care trăiam mi le făceau greu accesibile, ba chiar inaccessibile. Ioan Ciama locuia la cămin, chiar dacă în centrul orașului. Eu locuiam într-o periferie situată la vreo șase kilometri de liceu. Coexistența noastră era definită de un loc geometric, clasa, eventual curtea școlii. Nu cred că am schimbat în cei vreo cinci ani de coexistență pașnică prea multe vorbe între acești pereți.
    Mare îmi este bucuria că am avut șansa să trăiesc suficent pentru a afla câte ceva despre personalitatea și activitatea fostul meu colegul de liceu.
    Locuim prea departe unul de altul, el— la Pâncota, în România, eu — la Elancourt, în Franța, pentru a mai putea schimba ceva dintr-o relație care, prin natura lucrurilor, a fost superficială. Tot ce pot face este să permit și altora să afle ce am pierdut eu neștiind cine este Ioan Ciama, profesor de limba română. Unul dintre aceia fără de care neamul românesc ar fi fost mai slab și mai sărac.
    Dan Culcer
    Scris de asymetria on Thursday, August 13 @ 21:12:22 CEST (83 citiri)
    Citeste mai mult... | 37639 bytes in plus | Roata vremii | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda Ursache. Politica si politica (2)

    Spuneam, în foiletonul precedent, că trăim vremuri eliptice de onoare. Timpul nu spală păcatele nimănui, însă propagandiștii „ iepocii” istorice cred că se pot spăla pe mâini ca Pilat din Pont.Și le merge. La noi, acuzele de pact cu Puterea se fac pe sărite.
    Magda Ursache
    Scris de asymetria on Wednesday, May 27 @ 10:33:35 CEST (236 citiri)
    Citeste mai mult... | 17883 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda Ursache. Politica si politica

    „Religia iartă sau mai iartă. Politica niciodată.”
    Constantin Țoiu, Căderea în lume

    Am primit de la regretatul Aurel Sasu carte grea la propriu și la figurat : Politică și Cultură, Antologie de Aurel Sasu, Liliana Burlacu și Doru George Burlacu, editată de Asociația culturală Eikon & Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2016. Trudă, presupunând documentare îndelungată, ireproșabilă. Acum, când ne „distanțăm” de istorie, dar și de istorie literară, teme ca Arta și politica, Cultura și politica, Literatura și politica, Intelectualii și politica sunt de învățătură. Mereu politică și politică ! „E-n toate”, cum spunea maestrul în eschive George Lesnea că era Partidul Comunist. Și era. Titlul prefeței, Politica de persoane, este o sintagmă dintr-un articol al lui I.G.Duca, din „Viața literară”, 1906. Duca a fost asasinat de legionari pe peronul gării din Sinaia, în 1933 ; acum, se spânzură păpuși : în Ardeal, Avram Iancu ; la București, în Piața Universității, pesediști. De-am fi intransigenți nu numai cu unii…
    Magda Ursache
    Scris de asymetria on Wednesday, May 27 @ 09:56:38 CEST (223 citiri)
    Citeste mai mult... | 23329 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

    Memoria Dialoguri: Radu Negrescu-Sutzu. IN MEMORIAM - LEON GHIKA

    IN MEMORIAM - LEON GHIKA Anul acesta, pe 12 iulie, se împlinesc cinci ani de la plecarea dintre noi a prințului Leon Ghika, o personalitate remarcabilă a exilului românesc, pe care am avut onoarea să-l cunosc și să mă bucur de prietenia sa, prietenie și rudenie veche de trei veacuri între familiile noastre. Bun creștin și intelectual rafinat, evocările tribulațiilor sale nu conțineau niciun mesaj de ură sau răzbunare, preferându-i o armă mult mai redutabilă, ironia. Excelent observator, chiar dacă educația nu-i permitea a face comentarii, lui Leon Ghika nu-i scăpa absolut nimic și observațiile sale erau întotdeauna de o justețe remarcabilă. Fiica sa, Manuela Ghika-Oroveanu, a avut amabilitatea de a ridica stavilele timpului, evocând figura tatălui dânsei.

    Radu Negrescu-Suțu
    Scris de asymetria on Tuesday, May 19 @ 10:34:07 CEST (396 citiri)
    Citeste mai mult... | 20399 bytes in plus | Dialoguri | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda Ursache. Paul Goma : Un igienist al memoriei

    La trecerea lui Paul Goma din viața pământeană în viața cerească, întâmplată de Bunavestire, 25 martie 2020, îmi spun și vă spun că Goma nu are nevoie de necrolog. Goma rămâne viu, numai că depinde și de noi să rămână viu. Și dacă nu l-am auzit când trebuia, măcar să nu-l uităm.
    Mariana Sipoș, autoarea volumului Destinul unui disident. Paul Goma (ediția întâi, Universal Dalsi, 2005 ; a doua, Eikon, 2014), a întrebat pe un post Tv, în iulie 2015 :” De ce nu am avut nevoie de Paul Goma ?”.
    Răspunsul meu, atunci și acum : pentru că este în felderința lui curajul de-a spune lucrurilor pe nume, iar intransigența nu place aliniaților, oportuniștilor, turtelor ideologice rostogolite de la stînga la dreapta, cărora le e frică de Goma. Scriitorul („rostitor de adevăr”, cum îl definește Bujor Nedelcovici) a promis : Voi vorbi când nu voi fi întrebat” și și-a ținut cuvântul, asumându-și rolul inconfortabil de igienist al memoriei. Umberto Eco dixit : „Să-ți amintești e o muncă, nu un lux.” (Magda Ursache)
    Scris de asymetria on Thursday, April 09 @ 16:15:31 CEST (539 citiri)
    Citeste mai mult... | 32036 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda Ursache. Stare de vrajba

    O mai fi crescând vreun trifoi cu patru foi în România? Am ascultat duminică, 26 ianuarie 2020, recitalul Tudor Gheorghe, impresionant, tulburător, cutremurător: „Prea degeaba sânge, prea degeaba lacrimi”, prea degeaba ochi plânși la moartea tinerilor decembriști. Institutul de Investigare a Crimelor Comuniste a dat cifra de 1116 morți. Uciși de evaporații teroriști, care au rănit și 4089 de cetățeni? Dintr-o „țară cu de toate”, lumea își ia lumea-n cap. Avem 200.000 de chinezi în România și peste un milion și jumătate de români în Italia. Cui ce-i pasă de masiva depopulare? Celor care nu-și urmăresc decât măruntul (dar multul) bine propriu? Nu-s demni nici de înjurătura neamului, exclamă indignat menestrelul.
    „Popoarele nu pier niciodată din cauza slăbirii inteligenței, ci în urma slăbirii caracterului lor”, rostea profetic Al. Vaida-Voevod ( Problema frontierelor românești), liberal absolut.
    Magda Ursache
    Scris de asymetria on Thursday, April 02 @ 21:31:24 CEST (503 citiri)
    Citeste mai mult... | 14537 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

    Memoria Anunturi: Radu Negrescu-Sutzu. Paul Goma. Încercári de recuperare postume

    Două anunțuri postate recent pe Internet au reținut atenția noastră :



    Precizăm că familia scriitorului și opozantului anticomunist Paul Goma a refuzat oferta mitropolitului Iosif de a i se atribui gratuit un loc de veci în cimitirul din localitatea Thiais, precum și oficierea slujbei funerare de către sus-numitul înalt prelat.

    Dorința lui Paul Goma a fost de a fi incinerat, pentru ca cenușa sa mortuară să se odihnească alături de cea a soției, Ana-Maria Goma, care i-a fost sprijin de neclintit întreaga viață, în colombarul cimitirului parizian Père-Lachaise. Prezentăm îndureratele noastre condoleanțe fiului scriitorului, d-l Filip-Ieronim Goma.

    Dumnezu să-l ierte și să-l odihnească pe robul Său Paul la dreapta Sa, în lumea drepților, unde să aibă parte de viață veșnică și de împărtășirea cu sfinții în Rai. 

    Radu Negrescu-Suțu, Paris, 1 aprilie 2020
    Scris de asymetria on Thursday, April 02 @ 21:18:49 CEST (529 citiri)
    Citeste mai mult... | Anunturi | Scor: 0

    Memoria Editoriale: Magda Ursache. DES-FIINTARI

    Magda Ursache DES-FIINȚĂRI Nu-mi propusesem să scriu iarăși în apărarea reperelor identitare, cum am făcut-o în atâtea rânduri, dacă nu l-aș fi văzut pe Theodor Stolojan, sâmbătă , 12 octombrie, într-o emisiune TV.Tocmai salutam intreprinderea lui Nicolae Cârlan, de recuperare a dramaturgului Ion Luca (Teatru esențial, Editura Lidianca, 2017, Colecția Recuperări, 1930 pag.), scos din scenă de Nina Cassian, în „Rampa”, 28 septembrie 1947. Ninoșca fusese oripilată de piesa Salba reginei care „ațâța” la „ură de rasă”, vizând-o pe... Ana Pauker printr-un personaj: arhiereul Ana. Piesa lui Ion Luca a fost „vituperată” (verbul epocii) ca „o piesă huliganică”. În ochii dârzei staliniene, nu arhiereul era „vulpe diplomatică”, habotnic dogmatic”, ”vărsător de sânge nevinovat”, ci „Ana noastră”, cum o alinta Brucan, în „Scânteia”.Magda Ursache
    Scris de asymetria on Monday, November 04 @ 18:20:17 CET (701 citiri)
    Citeste mai mult... | 22400 bytes in plus | Editoriale | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda Ursache 'Cu moartea-n carca...'

    Magda Ursache „Cu moartea-n cârcă” Am ales pentru nota ediției integrale a cărții lui Petru Ursache, Istorie, genocid, etnocid, sintagma lui Aurel State, „cu moartea-n cârcă”. Spune Andre Glucksmann : „ Comunismul conține genocid” : fizic, identitar, spiritual. Doctrina trebuia să înlocuiască tot-tot-tot : țară, religie, neam, familie. „Asasinii roșii”, notează Mircea Eliade (în 28 ianuarie 1943, Jurnal portughez, București, 2010, p. 141) ucid „de la milioane în sus” ; ceilalți asasini politici operează mai modest : un criminal mai mare decât Hitler a fost Stalin.
    Scris de asymetria on Tuesday, May 07 @ 09:16:58 CEST (968 citiri)
    Citeste mai mult... | 30028 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda Ursache.Ce am pierdut si ce a mai ramas de pierdut ?

    Ce am pierdut și ce a mai rămas de pierdut ? „Azi deci, fâlfâind drapele, cântă, Țară fără pâine, Și – cum cer ai tăi Arhangheli – judecata s-o-ncepi mâine/Ori destinului tău mare fir de aur știi să-i torci/Ori întreaga ta grădină va fi cocină de porci…” Vasile Militaru, Bucură-te, Țară !
    Prozatoarea, eseista, redactorul șef de la știri.botoșani, am numit-o pe Florentina Toniță, a pus o întrebare colectivă, în pragul celebrării Centenarului Marii Uniri : Ce am pierdut și ce a mai rămas de pierdut ? Ce am pierdut ? Populație cât Siria, aflată, în 2011, în război civil. Ce nu mai avem ? „Resurse umane” pentru economie națională (întrebați-l pe Petre Roman de ce s-a opus metodei MEBO), pentru construcții (dar avem borduri), pentru medicină (dar spitalele s-au îmbogățit cu Klebsiella și alte bacterii ucigașe), pentru învățământ (dar fenomenul bulling în școli e în creștere, iar pe copii îi îmbrăcăm în draci și-n strigoi de Halloween ; satul s-a golit și de copii, și de învățători).
    Scris de asymetria on Thursday, January 03 @ 19:06:05 CET (1144 citiri)
    Citeste mai mult... | 16498 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda URSACHE. Rãzboiul imaginii

    Sentimentul demn patriotic, firesc, în numele normalității nu presupune nici ură și violență față de alt neam, nici trâmbițe și tobe, nici lătrături ideologice,de felul celor cu care ne asurzeau în fiece ianuarie, de zilele Ceaușeștilor, activiștii intrați în delirul „adeziunilor”.
    Magda Ursache

    Scris de asymetria on Tuesday, December 05 @ 18:31:29 CET (1534 citiri)
    Citeste mai mult... | 16199 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

    Memoria Polemici: Mara Nicoara, turnatoarea si poetesa multilaterala

    Azi consemnez, după calendarul colegului Ion Lazu, aniversarea Marei Nicoară, poetesă și javră. Născută la 3 decembrie 1948, împlinește deci azi 69 de ani. O bătrânică respectabilă pentru copiii și nepoții eventuali. Sper ca nota mea să-i ajungă sub ochelari. Doresc să amintesc uitucilor, și să nu uit nici eu, că Mara Nicoară a fost o foarte activă informatoare a Securității în perioada dintre 1971 și până după moartea lui Marin Preda. Poate și după aceea, dar nu am probe. Prezența Marei Nicoară la Casa de creație de la Mogoșoaia pe o lungă perioadă se explică prin faptul că era în misiune. Era plătită pentru a  provoca și turna și o făcea cu plăcere și eficiență. O știu din dosarul meu de urmărire informativă, care poate fi citit  pe Internet, ca și din dosarul de rețea al Marei Nicoară, lizibil la CNSAS. Alți scriitori erau acolo ca să scrie, mulți doar ca să chefuiască și să «reguleze». Unii le făceau pe toate. Marin Preda era acolo mai ales ca să scrie și ca să moară.

    Dan Culcer
    Scris de asymetria on Sunday, December 03 @ 13:47:01 CET (1490 citiri)
    Citeste mai mult... | Polemici | Scor: 0

    Memoria Vecinatati culturale: Cseke Péter. Az emlékezet feltámasztása

    Cseke Péter Az emlékezet feltámasztása avagy a 75 éves Gálfalvi György létértelmező tényszemlélete

    Mottó: A jelent a múlt kétségbeesettjei viszik előre. ILLYÉS GYULA Ahogy szaporodtak

    Gálfalvi György emlékiratának részletei a Látó, a Korunk, a Székelyföld, a Bárka hasábjain, ahogy rendre elmerültünk a Kacagásaink „csobbanó szavainak” marosvásárhelyi, nagyváradi, budapesti, kolozsvári hullámveréseiben, nem lehetett kétségünk afelől, hogy közelmúltunk emlékezetének a feltámasztására kaptunk felszólítást.
    Scris de asymetria on Saturday, November 11 @ 16:55:01 CET (1487 citiri)
    Citeste mai mult... | 14891 bytes in plus | Vecinatati culturale | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda URSACHE. Fara nici o iluzie, fara nici o confuzie

    Ilusiuni deșarte” sau Fără nici o iluzie, fără nici o confuzie

    Cea mai frecventabilă, pentru mine, iluzie este că tânăra generație va reveni la un veritabil patriotism românesc. La un „naționalism constructiv”, cum l-a numit și a murit pentru el Ion Mihalache (apud Ioan Adam, în „Litere” de august, 2017). Ar fi șansa – are dreptate C. Stănescu – țării ăsteia să nu se rupă legătura între patrie și patriotism, între națiune și naționalism. Însă trebuie să-i dau dreptate și lui Petre Isache: am ajuns ca, despre anume perioade ale istoriei noastre, să putem scrie cu „permis de adevăr” de la domnul Alexandru Florian, conform altui dresaj : political correctness. Și tare ar dori directorul de la „Elie Wiesel” o memorie cu venele tăiate!
    Scris de asymetria on Monday, October 16 @ 18:51:05 CEST (1324 citiri)
    Citeste mai mult... | 26777 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 6

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 1.42 Seconds