Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Recommend_Us
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 54 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie: Memoria

    Cauta in acest topic:   
    [ Mergi la pagina principala | Selecteaza un nou topic ]

    Memoria Eseuri: Ovidiu Bufnilã. Trilogia Vãluririi


    TRILOGIA VĂLURIRII de Ovidiu Bufnilă

    Ce ar fi Vălurirea? Doar înfășurarea unui text, abstragerea lui într-o propoziție finală, un act textual ultim rămas, dăruit, uitat, livrat lumii spre interpretare?! Să se reducă existența umană doar la lectura acestui tulburător text înfășurat, ascuns în volutele spațio-temporale?! Căci fie furnică, fie filozof, înjghebările organice în care pâlpâie o scânteie spirituală nu par a avea ca fundamentală îngurgitarea unor porțiuni de spațiu, mici îngrămădiri de molecule sau celule palpitând sub varii forme colorate viu, atrăgător. Masticația nu pare a fi sensul ultim, deșertăciunea deșertăciunilor.
    Scris de asymetria on Sunday, March 12 @ 23:00:00 CET (621 citiri)
    Citeste mai mult... | 32995 bytes in plus | Eseuri | Scor: 0

    Memoria Interviu: Mai este Eliade actual? - De vorba cu Liviu Bordas- Mircea Handoca


    Republicăm, cu acordul celui interwievat, textul publicat de Mircea Handoca în Viața Românească, CIX, nr. 12, decem,brie 2015, pp. 13-30

    Am avut plăcerea unei lungi conversații cu Liviu Bordaș, într-o cafenea pariziană. Ne vedeam prima oară iar eu aveam impresia de a fi găsit un interlocutor cu care puteam discuta despre toate, ca și cum ne-am fi cunoscut de multă vreme. E o senzație reconfortantă să te afli în compania unui om mai tânăr cu care împărtășești stima și interesul pentru valorile formatoare ale propriei tale tinereții. Un fel de întinerire virulentă care îmi dădea garanția unei posibile continuități spirituale pozitive și organice.
    Dan Culcer
    Scris de asymetria on Sunday, December 25 @ 19:21:10 CET (451 citiri)
    Citeste mai mult... | 59540 bytes in plus | Interviu | Scor: 0

    Memoria Restituiri: MIHAI SIN (5 noiembrie 1942 - 6 mai 2014) un mare scriitor roman II

    Despre MIHAI SIN, unul dintre marii prozatori ai ultimului sfert de secol XX, se vorbește tot mai puțin sau deloc, deși plecarea sa dintre noi în eternitate e destul de proaspătă – 6 mai 2014. Însă este și adevărat că, din mulțimea de iconoclaști-reconsideratori (se poate citi chiar “detractori”) actuali, este foarte probabil ca mulți să nu știe mare lucru despre autorul care, în anii’80, alcătuia un trio de forță în proza românească postbelică împreună cu Marin Preda și Augustin Buzura. Opera sa, publicată între anii 1973-1996, îi justifică un loc important în literatura română, după cum se poate observa din simpla enumerare a cărților publicate sau/și din multele comentarii de specialitate.
    Dumitru HURUBĂ


    Nota: DESPRE OPERA LUI MIHAI SIN, AU SCRIS, ÎNTRE ALȚII  :

    Dana Dumitriu, despre „Așteptând în liniște”, în revista Argeș nr. 5/1973; Laurențiu Ulici, în Prima verba, vol. I, p. 199-202; Dan Culcer, citat mai înainte; Sorin Titel, în Pasiunea, p. 153-155; Dinu Flămând, despre romanul „Bate și ți se va deschide”, în revista Ramuri, nr. 10/1978; Radu Petrescu, despre „Bate și ți se va deschide”, în Viața Românească, nr. 12/ 1978; Mircea Iorgulescu, în "Scriitori tineri contemporani", Editura Eminescu, Buc., 1978, p. 246-248; Constantin Hârlav, despre „Terasa”, în revista Steaua nr. 9/1979; Dan Culcer, în vol. Serii și grupuri, Ed. Cartea Românească, Buc. 1981, p. 240-245; Cornel Moraru, în vol. Semnele realului. Secționări critice convergente, Ed. Eminescu, Buc. 1982, p. 154-159 și 253-260; Valeriu Cristea, în vol. Modestie și orgoliu, p. 206-211; Alex. Ștefănescu, în vol. Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani), Ed. Eminescu, 1987, p. 302-308; Anton Cosma, în vol. Romanul românesc contemporan, I, Ed. Eminescu, Buc. 1988, p. 157-162; Eugen Simion, în vol. Scriitori români de azi, IV, Editura Cartea Rom., Buc., 1989, p. 436-465; Lucian Raicu, Proba realului, în România literară nr.16/1990; Ion Vlad, În universul nuvelei, în Steaua nr.4/1990; Virgil Podoabă, Al treilea timp, în Familia nr. 5/1990; Al. Cistelecan, Proza și conștiința, în Familia nr. 6/1991; Gabriel Dimisianu, Romanul antitotalitar, în România literară nr. 44/1991; Irina Petraș, A fi în mers, în revista Transilvania nr. 6/1992; Romulus Diaconescu, „Schimbarea la față”, în revista Ramuri nr. 4/1993; Tania Radu, Din lumea paralelă, în LAI nr. 4/1994; Alex. Ștefănescu, Quo vadis, Mihai Sin?, în România literară nr. 11/1994, și Un diavol mult prea simpatic, în România literară nr. 12/1994; Ștefan Borbély, Călimara cu otravă, în revista Apostrof, nr. 5-7/1994; Caius Dobrescu, Pro Sin, în România literară, nr. 45-46/1994; Dan C. Mihăilescu, În absența bubulilor, în România literarăL, nr. 45-46/1994; Ioana Pârvulescu, Obsesiile noastre, în România literară nr. 45-46/; Ion Negoițescu, Scriitori contemporani, 1994, p. 383-386; Ion Simuț, Incursiuni în literatura actuală, Oradea, Editura Cogito, 1994, p. 298-301;
    Scris de asymetria on Saturday, November 19 @ 13:26:07 CET (728 citiri)
    Citeste mai mult... | 43125 bytes in plus | Restituiri | Scor: 0

    Memoria Restituiri: MIHAI SIN (5 noiembrie 1942 -6 mai 2014), un mare scriitor roman

    Despre MIHAI SIN, unul dintre marii prozatori ai ultimului sfert de secol XX, se vorbește tot mai puțin sau deloc, deși plecarea sa dintre noi în eternitate e destul de proaspătă – 6 mai 2014. Însă este și adevărat că, din mulțimea de iconoclaști-reconsideratori (se poate citi chiar “detractori”) actuali, este foarte probabil ca mulți să nu știe mare lucru despre autorul care, în anii’80, alcătuia un trio de forță în proza românească postbelică împreună cu Marin Preda și Augustin Buzura. Opera sa, publicată între anii 1973-1996, îi justifică un loc important în literatura română, după cum se poate observa din simpla enumerare a cărților publicate sau/și din multele comentarii de specialitate.

    Nota: DESPRE OPERA LUI MIHAI SIN, AU SCRIS, ÎNTRE ALȚII  :

    Dana Dumitriu, despre „Așteptând în liniște”, în revista Argeș nr. 5/1973; Laurențiu Ulici, în Prima verba, vol. I, p. 199-202; Dan Culcer, citat mai înainte; Sorin Titel, în Pasiunea, p. 153-155; Dinu Flămând, despre romanul „Bate și ți se va deschide”, în revista Ramuri, nr. 10/1978; Radu Petrescu, despre „Bate și ți se va deschide”, în Viața Românească, nr. 12/ 1978; Mircea Iorgulescu, în "Scriitori tineri contemporani", Editura Eminescu, Buc., 1978, p. 246-248; Constantin Hârlav, despre „Terasa”, în revista Steaua nr. 9/1979; Dan Culcer, în vol. Serii și grupuri, Ed. Cartea Românească, Buc. 1981, p. 240-245; Cornel Moraru, în vol. Semnele realului. Secționări critice convergente, Ed. Eminescu, Buc. 1982, p. 154-159 și 253-260; Valeriu Cristea, în vol. Modestie și orgoliu, p. 206-211; Alex. Ștefănescu, în vol. Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani), Ed. Eminescu, 1987, p. 302-308; Anton Cosma, în vol. Romanul românesc contemporan, I, Ed. Eminescu, Buc. 1988, p. 157-162; Eugen Simion, în vol. Scriitori români de azi, IV, Editura Cartea Rom., Buc., 1989, p. 436-465; Lucian Raicu, Proba realului, în România literară nr.16/1990; Ion Vlad, În universul nuvelei, în Steaua nr.4/1990; Virgil Podoabă, Al treilea timp, în Familia nr. 5/1990; Al. Cistelecan, Proza și conștiința, în Familia nr. 6/1991; Gabriel Dimisianu, Romanul antitotalitar, în România literară nr. 44/1991; Irina Petraș, A fi în mers, în revista Transilvania nr. 6/1992; Romulus Diaconescu, „Schimbarea la față”, în revista Ramuri nr. 4/1993; Tania Radu, Din lumea paralelă, în LAI nr. 4/1994; Alex. Ștefănescu, Quo vadis, Mihai Sin?, în România literară nr. 11/1994, și Un diavol mult prea simpatic, în România literară nr. 12/1994; Ștefan Borbély, Călimara cu otravă, în revista Apostrof, nr. 5-7/1994; Caius Dobrescu, Pro Sin, în România literară, nr. 45-46/1994; Dan C. Mihăilescu, În absența bubulilor, în România literarăL, nr. 45-46/1994; Ioana Pârvulescu, Obsesiile noastre, în România literară nr. 45-46/; Ion Negoițescu, Scriitori contemporani, 1994, p. 383-386; Ion Simuț, Incursiuni în literatura actuală, Oradea, Editura Cogito, 1994, p. 298-301;
    Scris de asymetria on Saturday, November 19 @ 12:10:27 CET (637 citiri)
    Citeste mai mult... | 63249 bytes in plus | Restituiri | Scor: 0

    Memoria Interviu: Flori Balanescu : 'Nu pot sa iert românilor amnezia"

    „Ce v-a venit fraților să vă legați la cap cu Goma, să vă dați foc la valiză...?”
    „Nu pot să iert românilor apetența pentru amnezie, lipsa
    de discernământ, absența nevoii de solidarizare.”
    interviu apărut în revista „POLEMICI”, nr. 7-8/ 2016
    Scris de asymetria on Friday, August 26 @ 10:21:28 CEST (784 citiri)
    Citeste mai mult... | 38483 bytes in plus | Interviu | Scor: 0

    Memoria Proza: Dr. Cornelia Paun Heinzel : MAGIA UNEI VECHI FOTOGRAFII

    Cititor scrie "Alexandru studia cu interes, în sala bibliotecii universitare, cursurile de geometrie diferențială. Era student la “Matematică” și se afla în sesiune. Deodată, frunzărind cartea din care ìnvăța, printre foi, găsi o fotografie. Era o poză alb negru, veche. “Este din epoca trecută, din socialism”, gândi tânărul, privind-o fascinat. Observă că ceva în poză îl fermeca cu totul și nu știa ce anume. Cadrul, având în fundal Biserica Neagră - construită pe locul unei biserici romanice vechi, din secolul al XIII-lea, distrusă în marea invazie tătară din 1241, afectată apoi de multe cutremure și de marele incendiu, datorită căruia a primit acest nume - statuia impunătoare a lui Johannes Honterus, atât de expresivă, încât îți transmitea parcă personalitatea omului,  ca și cum ar fi fost viu, de parcă ar fi grăit și transmis mesajul său sau tinerii care se pozaseră, frumoși, veseli, cu ținută și aspect de intelectuali. Alexandru înțelesese imediat. Erau foști studenți ai Universității, care studiind aceleași cursuri ca și el, uitaseră poza între filele cărții. Imaginea avea un farmec deosebit, încât Alexandru nu se mai putea opri a o privi, a o admira. Fotografia exercita asupra lui o atracție inexplicabilă. Era surmenat, obosit, după câteva nopți nedormite, în care învățase pe rupte. . "
    Scris de asymetria on Monday, July 25 @ 16:35:31 CEST (695 citiri)
    Citeste mai mult... | 21663 bytes in plus | Proza | Scor: 0

    Memoria Editoriale: Dumitru Huruba Sa ne mai reamintim de GEORGE COSBUC

    George Coșbuc este încă unul dintre clasicii reconsiderați ai literaturii române și declarați „depășiți” de către majoritatea producătorilor de literatură postdecembristă și, mai ales, fesbukistă. În esență, noul curent literar, fesbukismul, în care își bălăcesc fericiți neputințele creative tot mai numeroși agramați, amenință cu distrugerea tuturor opreliștilor care ar putea să le deranjeze evoluția spre ocuparea, dacă nu a primului loc, măcar a unuia de pe podium… În consecință, și apropiindu-ne până spre Marin Preda, Augustin Buzura, Mihai Sin, Adrian Păunescu… și chiar mereu invocatul și adesea necititul Nichita Stănescu, precum și alți clasici mai… contemporani, de fapt, cam toată literatura din perioada ’44 - ’89 are, nu-i așa?, iz comunist, mulți scriitori fiind turnători-informatori la securitate, proletcultiști învederați și fani ai ideologiei comunist-ceaușiste… În concluzie: o literatură-dezastru, o literatură care a coborât ștacheta valorii până la a se autoelimina din istoria literară! Mai bine fără! Trebuie schimbat totul, ne trebuie o altă nouă literatură, fără mentalități de tip comunist și, cu deosebire, fără cenzură, doar avem libertate și democrație, doar avem mărinimoasa rețea de socializare Facebook, nu-i așa? Așadar, pe fesbuc, fraților și colegilor de breaslă, până nu e prea târziu! Cu lirica, înainteeeee, marș! Uraaaa! „A noastră e izbânda!”, zise careva mai demult. Cine!? A, Coșbuc, „țărănistu”? Ok, lasă…

    Scris de asymetria on Saturday, July 02 @ 19:14:06 CEST (683 citiri)
    Citeste mai mult... | 66168 bytes in plus | Editoriale | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda Ursache. Exercitiile de adevar ale unui autor capital: Gheorghe Grigurcu

    „Apolitic activ”, ca și Luca Pițu, Gh. Grigurcu s-a opus și se opune constant, continuu doxelor-noxe, ieri, ideologic corecte, azi, corecte politic. Spune un nu decis denigratorilor culturii românești, începând cu prototipul Eminescu (vezi Nae Ionescu la stâlpul infamiei, Vintilă Horia sau „exilul pur”; Mircea Eliade și tradiția, Un „trăist” Arșavir Acterian, Extraordinarul Petre Pandrea, Dialoguri cu Goma (Flori Bălănescu), Atitudinea Anei Blandiana, O expertiză a răului (Bujor Nedelcovici), O evocare a lui N. Steinhardt (Ioan Pintea), Vaticinarul I. D. Sîrbu, Analizele Ilenei Mălăncioiu), dar și numelor tabu, umflate cu pompa de critica socialistă. Asta pentru că „în viața publică, spiritul critic e oricând necesar”.
    Scris de asymetria on Tuesday, April 19 @ 10:43:39 CEST (1006 citiri)
    Citeste mai mult... | 17132 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

    Memoria Bio-bibliografii: Gheorge Popa-Lisseanu, pionier al culturii românesti

    DianaFilip scrie "Diana Șandor. Gheorge Popa-Lisseanu – pionier al culturii românești*                                                                                                                  
    "

    Nota:
    Scris de asymetria on Monday, October 19 @ 12:11:38 CEST (1596 citiri)
    Citeste mai mult... | 13829 bytes in plus | Bio-bibliografii | Scor: 0

    Memoria Mori de hârtie: Ion NETE. ABISTOLARUL DEZNADAJDUIRII

    ABISTOLARUL DEZNĂDĂJDUIRII…

    DOAMNEI M.

    (Fericiți cei care au rezistat ispitei de a nu scrie nici un cuvânt după +89… !)

    Trecut-a vremea amăgirilor înșelătoare, precum norii lungi pe șesuri, așa, grăit-a, încă, demult, Domnul Eminescu -, iar noi, visătorii, încă n-am acumulat suficientă tărie în piepturile de aramă să grăim, odată, răspicat : GATA ! dând, în sfârșit, semnul ieșirii din somnul în care ne plângem că ne-au adâncit barbarii de tirani !

    EMINESCULUI, neputându-i valida sentința, dedați la ale zădărniciei obișnuințe, prin născocirea unei isprăvi academice a lustruirii de sine, l-am făcut otova, taman cu poporul din care îl sorbise Dumnezel geniului, zisă Ziua culturii naționale. Atât ne-a dus mintea și vrednicia ignorantă, să punem între paranteze evidența menirii spiritelor de excepție !


    Scris de asymetria on Thursday, May 07 @ 18:49:38 CEST (2320 citiri)
    Citeste mai mult... | 40007 bytes in plus | Mori de hârtie | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda URSACHE. Noi vrem Cuvînt sau alte feluri de cenzura (I)

    E în trend să-i preamărești pe non-eroi ca Luca Laszlo, „chinuit” de Dej în închisoare (cu regim special!), ori pe „oratoarea” Pauker; pe Valter Roman, pentru ideea și ea în trend: înființarea statului independent Transylvania (în ortografia Gherman, cu y), în loc să-i slăvim pe eroi in aeternum. Tendința, în spiritul timpului, pare a fi de a-i uita pe martiri; mai rău, de a nega episoadele de martiriu ale istoriei românilor. Măcar, dacă nu de la evrei, să învățăm de la unguri: pe bulevardul Andrassy, sunt expuse fotografiile tinerilor uciși în ’56. întrebarea „cine-a tras în noi, după 22?” a rămas fără răspuns. Ungurii știu cine a tras, atunci, de pe clădirea Poliției Secrete; noi nu știm cine a tras din sediul Securității, fostul palat „Curentul” al singurului gazetar român condamnat la moarte în contumacie, Pamfil Șeicaru. Iar elitarzii de la „22” au preluat un interviu (de disculpare), din „Ziarul de Iași”, cu un Șef al Securității locale, că altceva n-au găsit ce să preia.
    Scris de asymetria on Friday, November 07 @ 17:24:18 CET (1517 citiri)
    Citeste mai mult... | 14561 bytes in plus | In epicentru | Scor: 5

    Memoria In epicentru: Magda URSACHE. Onestitate si malonestitate editoriala

    După războiul komintern contra cărții (ca dușman al poporului muncitor) și culturii române, a venit și al doilea război, postsocialist: s-a început cu privatizarea editurilor și tipografiilor, cu biblioteci arse, închise, desființate, lichidate. în proletcultură, bibliotecile și librăriile erau golite de clasici, după plan; acum, clasicii au căzut în dizgrație, ca să se facă loc te miri cui și de ce.
    Scris de asymetria on Friday, November 07 @ 17:09:19 CET (1366 citiri)
    Citeste mai mult... | 15230 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda URSACHE. Din gradina lui Dumnezeu-Popescu

    Mă simt obligată să reintru – nu-i chip altfel, cîtă vreme dezorientarea continuă – în cursa cu obstacole, ceea ce înseamnă, după mine, luare de poziție contra publiciștilor (intelectuali și mai puțin intelectuali sau mai mult sau mai puțin publici), eseiștilor, istoricilor, filosofilor cu atitudine simpatetică față de comunism. Iată-i gata să-i resusciteze, prin respirație gură la gură, ideologia. Și sunt de toate vîrstele și calibrele: vechi agitpropi kominterniști, tovarăși de steag socialist, fiii celor dintîi, tineri pe care căderea dictaturii i-a prins cînd aveau paișpe-cinșpe ani, unii chiar mai cruzi, abia deveniți „șoimi ai patriei” sau nenăscuți în fostul regim. Roboții mari ai Puterii, dar și roboțeii păstrînd sechelele programului comunist: antimemorie, antireligie, antitradiție, privesc cu înțelegere multă utopia comunistă, ca să nu-i spun cea mai mare minciună istorică. 
    Scris de asymetria on Wednesday, September 24 @ 18:24:49 CEST (1359 citiri)
    Citeste mai mult... | 15757 bytes in plus | In epicentru | Scor: 5

    Memoria Eseuri: Ion Nete. Un întelept, dintre-aceia


    Cu fiecare rând citit sau recitit din scrierile lui Mihai Sin, simt mai convingător că, prin dispariția autorului, am mai bifat, pierderea sau risipirea, în nepăsare, a încă unui înțelept, de nu inclus între’acei…, stăpânind peste vreo limbă, ca să-l parafrazez pe Eminescu, sigur, însă, cu mintea însorită de harul menit a ne deschide calea împăcării cu Dumnezeu, tot ne plângem că și-a întors, demultișor, fața de la noi, baremi, o scurtă trezire, prin scuturarea somnolenței de pe ochi, (poate, poate, sporesc pulsațiile îndemnului în care opintim, zadarnic, intonând un imn ce, mai mult apasă mai, în loc să ne facă inimile să tresalte, de parcă ar fi fost ales, dinadins, să semnaleze golul în care ar trebui să se afle speranța care să ne anime)…

    Nota: Pe marginea romanului Ispita izbăvirii de Mihai Sin, apărut postum la Editura Nemira, 2014
    Scris de asymetria on Tuesday, September 09 @ 13:40:10 CEST (1406 citiri)
    Citeste mai mult... | 11060 bytes in plus | Eseuri | Scor: 5

    Memoria Restituiri: Liviu Valenas. O retea subterana unica in lume: Hodobana

    «Hodobana este una din cele mai bogate pesteri din Romania si Europa in formatiuni stalagmitice de toate tipurile, inclusiv cristale de calcit, care se dezvolta insa exclusiv in etajele fosile superioare si in Sectorul Estic. Cursurile active si marile sali, afectate de prabusiri, sunt in schimb lipsite, practic, de formatiuni semnificative.»
    Scris de asymetria on Sunday, September 07 @ 18:46:12 CEST (1593 citiri)
    Citeste mai mult... | 35698 bytes in plus | Restituiri | Scor: 5


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Regionalizarea sau dezmembrarea. Este acceptabilã pentru români aceastã prop




    Rezultate | Chestionar

    Voturi 0

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 2.61 Seconds