Who's Online
Exista in mod curent, 85 gazda(e) si 8 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
|  |
Restituiri: Matei Cazacu. Preface Andrei Oisteanu. Les images du Juif
Publicăm Prefața semnată de istoricul Matei Cazacu la ediția franceză a cărții lui Andrei Oișteanu. Les images du Juif. Cliches antisémites dans la culture roumaine. Une approche comparative, trad. Pompiliu Stefănescu, Préface et Glossaire Matei Cazacu. Paris, Non Lieu, 2013.
Matei Cazacu este cercetător la CNRS și membru al Consiliului științific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), organism guvernamental care se ocupă de administrarea și analizarea memoriei regimului comunist în România.
|
Scris de asymetria on Saturday, June 01 @ 12:08:17 CEST (108 citiri)
(Citeste mai mult... | 65444 bytes in plus | Restituiri | Scor: 0) |
In epicentru: Magda URSACHE. Surprizele posteritãþii
Magda URSACHE
Surprizele posterității sau Amintirea în marmoră a scriitorilor dispăruți
Hotărît lucru, spre osebire de cei ce văd doar suboameni în români și-n scriitori doar hahalere, păcătoși patenți, „pragmatii”, caractere deformate de comunism (nu că n-ar fi destui și din ăștia), Ion Lazu, spirit independent, dar și idealist, nu suferă de depresie națională, nici de indiferență la martiriu, ba chiar taxează apăsat aceste maladii, vrînd să le vindece. Cum? Luptînd pentru aducere aminte corectă, rememorînd eliticidul (Virgil Nemoianu îi spune astfel) din vremi de coșmar social-politic.
|
Scris de asymetria on Saturday, February 23 @ 16:46:39 CET (206 citiri)
(Citeste mai mult... | 37416 bytes in plus | In epicentru | Scor: 5) |
Roata vremii: Mihai SIN. Apatic si partial 'fatalist'
« Dacă suntem tari în ceva, atunci cu siguranță că în grotesc; în scociorârea grotescului din realitateși apoi promovarea lui mult îngroșată în lume, nu ne întrece nimeni. [...] în filmele românești mai recente grotescul devine “rău”, corosiv, jegos, părând parcă dornic să se adapteze sărăciei și mizeriei care continuă să domine societatea românească, ba să le și întreacă.»
Mihai Sin
|
Scris de asymetria on Thursday, December 20 @ 20:33:39 CET (228 citiri)
(Citeste mai mult... | 14433 bytes in plus | Roata vremii | Scor: 0) |
Proza: Bruno Stefan. Fiica partidului
«Venirea unui mare guru american al managementului în România pentru susținerea licenței unei măicuțe care a sporit rapid bogățiile unei mânăstiri a făcut înconjurul presei.»
Nota: Prima publicare
http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/fiica-partidului?xg_source=activity
|
Scris de asymetria on Saturday, October 27 @ 18:25:47 CEST (269 citiri)
(Citeste mai mult... | 52446 bytes in plus | Proza | Scor: 0) |
Polemici: Isabela Vasiliu Scraba. Centenarul nasterii poetului Horia Stamatu
La centenarul nașterii poetului Horia Stamatu. Ciudățenii post-comuniste
Motto: “Toate ieșirile sînt închise/ Nu aveți pe unde fugi/ Strigă într-o zi îngerul morții/ Pe un continent mai mult/ Mai puțin pământesc” (H. Stamatu, Memnon, 1934); “Scriu ca să tac/ nu știu ce,/ dar pun pe foc/ tot ce e binezis/ ca să răzbun/ ce-am tăcut” (H. Stamatu, Descifrare, 1989)
Filozoful Octavian Vuia scrisese la moartea lui Horia Stamatu că poezia acestuia împreună cu doina străbună i-ar lega pe exilatii din generația lor într-un destin comun de “pelerini daco-romani” în căutarea “Ierusalimului ceresc” al credinței lor creștine.
|
Scris de asymetria on Tuesday, October 09 @ 11:46:22 CEST (197 citiri)
(Citeste mai mult... | 21267 bytes in plus | Polemici | Scor: 5) |
Roata vremii: Mihai Sin, Energii nationale (IV)
«Recunoscând că există la această oră oameni care s-au îmbogățit prin munca lor, prin îndrăzneala ideilor, riscând uneori agoniseala de-o viață, tot așa trebuie să recunoaștem că există mult mai mulți indivizi care s-au îmbogățit prin jaf.»
Mihai Sin
|
Scris de asymetria on Tuesday, September 11 @ 09:28:59 CEST (195 citiri)
(Citeste mai mult... | 56202 bytes in plus | Roata vremii | Scor: 5) |
Mori de hârtie: A. E. Baconski despre oficializarea scriitorului
Rãspunsurile poetului A. E. Baconski la întrebările dispărute ale Mariei Luiza Cristescu
Revista Vatra a publicat înainte de 1989 un interviu acordat de poetul A. E. Baconski prozatoarei Maria Luiza Cristescu. Acest text cunoscut publicului românesc cu întârziere a fost tipărit în interstițiile unei cenzuri omniprezente chiar după sau mai ales după desființarea oficială a instituției cenzurii prealabile, cunoscută sub numele de Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor, de pe lângă Consiliul de Miniștri. Manuscrisul olograf ar trebui să fi supraviețuit în arhiva scriitoarei, din păcate decedată timpuriu. Reproducem facsimilul pe care l-am păstrat în arhiva proprie și care va ajunge în fondul donat de noi Bibliotecii Universitarea Lucian Blaga din Cluj-Napoca. Chair și acum, la câteva decenii de la publicare și după schimbarea aparentă de regim, cuvintele Poetului își păstrează forța explozivă. Dan Culcer
|
Scris de asymetria on Monday, May 14 @ 21:08:32 CEST (347 citiri)
(Citeste mai mult... | 1819 bytes in plus | Mori de hârtie | Scor: 0) |
In epicentru: Magda Ursache. Memorialisti fara memorie II
«De repetat și iarăși de repetat: nici un sistem totalitar nu rezistă
fără să se bazeze pe cooperanți. Ceaușescu putea fi înlăturat fără
vărsare de sînge, dacă n-ar fi făcut zid în juru-i atîția lingăi.
Aceiași care, reșapați, par gata să ne prepare ideologic din nou, să ne
dezorienteze cu minciuna împlinirilor mărețe și a dictaturii de
dezvoltare, alimentînd trista, jalnica inconștiență a nostalgicilor.» Magda URSACHE
|
Scris de asymetria on Monday, May 14 @ 20:10:03 CEST (1036 citiri)
(Citeste mai mult... | 16421 bytes in plus | In epicentru | Scor: 5) |
Roata vremii: Mihai Sin. Retele
« Este cât se poate de clar că România este o țară foarte bogată, și nu
săracă, din moment ce a îmbogățit atâția trântori (care în atâtea
situații n-au făcut decât „efortul” de a semna niște contracte, și ele
„secretizate”, în urma cărora ipochimenii în cauză nu numai că nu au
pățit nimic, dar se plângeau de lipsă de recunoștință, se simțeau
„nedreptățiți”), șmecheri și „băieți deștepți”, palavragii fără
substanță care umplu seară de seară ecranele televizoarelor, neobosiți. » Mihai Sin
|
Scris de asymetria on Sunday, April 08 @ 14:44:06 CEST (1056 citiri)
(Citeste mai mult... | 18347 bytes in plus | Roata vremii | Scor: 5) |
Geopolitica: Ioan Rosca. Opinii si documente privitoare la politica PNTCD
Am
înțeles omeneasca dorință de a nu discuta greșelile victimelor, atîta timp cît
călăii sînt triumfători. Dar uitați-vă în jur, veterani țărăniști, ca să vedeți
la ce a dus complicitatea în falsificarea istoriei. Doar spunând lucrurilor pe
nume, fără menajamente, putem desfunda calea spre viitor a următoarelor generații.
Ioan Roșca, 30 martie 2012
|
Scris de asymetria on Sunday, April 01 @ 17:21:32 CEST (270 citiri)
(Citeste mai mult... | 21508 bytes in plus | Geopolitica | Scor: 5) |
Geopolitica: Ioan Rosca. Opinii despre esecul PNTCD
După 22 decembrie 1989 am interacționat cu
PNTcd în numeroase ocazii, fiind printre cei care au văzut în acest partid
istoric, relansat de revoluție, vîrful de lance al luptei politice cu
neocomunismul. Nu voi relua aici comentariile făcute în aceste
texte, despre racilele constatate de mine. Vreau să fac un pas în
plus față de semnalarea acestor fenomene, întru explicarea lor. Dacă PNTcd a fost un partid sublim, condus excelent, de
oameni minunați … de ce sînt rezultatele atît de slabe? Numai pentru că puterea
l-a sabotat și populația manipulată l-a nedreptățit? Ioan Roșca
|
Scris de asymetria on Sunday, April 01 @ 16:25:00 CEST (926 citiri)
(Citeste mai mult... | 62177 bytes in plus | Geopolitica | Scor: 5) |
Mori de hârtie: Ion Filipciuc. Reportaj cu "BUCOVINA LITERARA" de gât
Macina, macină morile. Dar nu grâu, nu porumb, nu secară ci hârtie macină. Memorie macină. Morile inerției, morile dușmanilor, morile nepăsării, uitării, fricii au măcinat cultura română, cărțile și periodicele câte au scăpat de mori, produsele inteligenței românilor, se află adesea prin biblioteci, disparate, nelegate, neadunate și necunoscute. De aceea descrierea efortului statornic la care s-a înhămat, de bună-voie, Ion Filipciuc, efort a cărei scurtă istorie ne este povestită simplu și clar, deodată cu ajutorul dat cercetătorului de oamenii de bine cărora li s-a adresat este pentru o noi o probă de dragoste de țară temeinică departe de orice fățarnică gesticulație patrihoțică a unor scârnavi politicieni, de odinioară sau de acum, obișnuiți să se bată cu pumnii în piept de dragul României doar pentru a convinge votanți slabi de înger. De fapt, Ion Filipciuc ar fi probabil un bun om politic, tenace, inflexibil și apărător al memoriei culturale. De astfel de oameni am mai avea nevoie. Un efort de numerizare, deci de răspândire și de păstrare, atunci când e bine gândit și făcut, răspunde, târziu dar nu tardiv, efectului morilor de hârtiei, distrugerii provocate de aculturația violentă. E bine să-l facem cunoscut cititorilor revistei Asymetria și pe această cale. Se poate consulta o mare bază de date la adresa http://www.dacromanica.org dar mai sunt cîteva biblioteci, printre care Biblioteca Centrală Universitară din Cluj, unde se află, numerizate, accesibile, gratuit, reviste și cărți până de curând interzise, rămase aproape necunoscute, Gândirea, Boabe de grâu, Țara noastră, Revista Fundațiilor Regale etc.
Dan Culcer
|
Scris de asymetria on Tuesday, March 13 @ 17:21:56 CET (1189 citiri)
(Citeste mai mult... | 59924 bytes in plus | Mori de hârtie | Scor: 0) |
Restituiri: Liliana Corobca. La moartea lui Pavel Reifman
Pavel Reifman s-a născut la 29 ianuarie 1923 în orașul ucrainean Uman.
Și-a întrerupt studiile filologice la Leningrad din cauza războiului,
plecând pe front. Termină cu brio facultatea de Litere în 1949 (apoi și
doctoratul) la Leningrad, dar, din cauza campaniei antisemite
staliniste, nu va putea rămâne în acest oraș. A lucrat la Pskov, apoi ,
din 1953, la Institutul din Tartu. A publicat cărți și articole despre
istoria literaturii și jurnalisticii rusești. în 1993 este numit
profesor emeritus la Universitatea din Tartu.
|
Scris de asymetria on Tuesday, February 14 @ 21:10:48 CET (390 citiri)
(Citeste mai mult... | 7396 bytes in plus | Restituiri | Scor: 0) |
|  |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
| 
|