|
Modules · Home · Arhive · AvantGo · Avertizari · Contul personal · Conținuturi · Members_List · Recommend_Us · Search · Submit_News · Top |
|
Who's Online Exista in mod curent, 23 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
|
Editoriale: Ovidiu Bufnila. Prima Scrisoare Deschisa, scrisa cu mare dragosteOvidiu Bufnilă Prima Scrisoare Deschisă, scrisă cu mare dragoste către românii de pretutindeni Urmează în zilele următoare : A doua Scrisoare Deschisă și A Treia Scrisoare Deschisă |
|
Scris de asymetria on Monday, August 23 @ 13:19:50 CEST (35 citiri) (Citeste mai mult... | 4600 bytes in plus | Editoriale | Scor: 5) |
|
Geopolitica: Petre Ursache. Celularul mare:Tara «România profundă e așadar România sacrificată. E România – țintă ; victimele nu s-au schimbat. Doar plutonul de execuție se primenește mereu» (Ovidiu Hurduzeu și Mircea Platon, A treia forță, p. 296). |
|
Scris de asymetria on Thursday, May 13 @ 17:48:37 CEST (194 citiri) (Citeste mai mult... | 16788 bytes in plus | Geopolitica | Scor: 0) |
|
Eseuri: Stefan Arteni. The East-Central European Cultural Model. 9 In “Genesis of the Metaphor and the Sense of Culture” Blaga writes: “To exist as a human being means firstly to distance oneself from the present-at-hand by situating oneself within mystery. The present-at-hand exists for humans only in order to be surmounted. The present-at-hand exists for humans only as a passage, as symptom of something else, as signal of a beyond… …A work of art is a cosmoid, a special world with a revelatory intent which tends to substitute itself for the perceptible world. The total perceptible world appears downgraded when compared with the work of art”. |
|
Scris de asymetria on Thursday, January 07 @ 13:44:32 CET (191 citiri) (Citeste mai mult... | 13124 bytes in plus | Eseuri | Scor: 0) |
|
Eseuri: Stefan Arteni. The East-Central European Cultural Model. 8 The question is, what kind of reality does man possess? How is cultural knowledge organized within and between human minds? As a theory of knowledge, the notion of a ‘mind map’ has a long background in the history of modern philosophy. One of the first proponents was Giambattista Vico who wrote: “Man, having within himself an imagined World of lines and numbers, operates in it with abstractions, just as God, in the universe, did with reality”. The expression "the map is not the territory" first appeared in a paper that Alfred Korzybski read at the 1931 meeting of the American Association for the Advancement of Science in New Orleans. |
|
Scris de asymetria on Thursday, January 07 @ 13:38:49 CET (192 citiri) (Citeste mai mult... | 18014 bytes in plus | Eseuri | Scor: 0) |
|
Eseuri: Stefan Arteni . The East-Central European Cultural Model. 7 One of the fundamental insights that has been leading Lucian Blaga’s thought is the concept of Mioritic Space. The expression refers to the folk poem Mioritza¹. Blaga coined this metaphoric yet infinitely synthetic expression in the 1930s to encapsulate his philosophy of culture. Unfortunately, Blaga's philosophy has never received much attention while, over the years, the often-abused word ‘mioritic’ has come to have pejorative connotations. We will set out to reclaim and vindicate the concept of Mioritic Space. |
|
Scris de asymetria on Thursday, January 07 @ 13:28:36 CET (198 citiri) (Citeste mai mult... | 15136 bytes in plus | Eseuri | Scor: 0) |
|
Banc, gluma, zicere: PARLAMENT UNICAMERAL De la lume adunate și iarăși la lume date PARLAMENT UNICAMERAL Un individ e nevoit să oprească mașina datorită unui blocaj al traficului în zona Calea Victoriei. Deodată, cineva îi bate in geam: - Domnule, teroriștii au ocupat Parlamentul României și cer 10 milioane de euro răscumpărare ca să-i elibereze pe politicieni . Altfel amenință ca îi vor stropi cu benzină si le vor da foc. Acum mergem din masina în mașină și facem o chetă. - Bine, si cat da fiecare? intreabă omul din mașina. - Cam 5 litri. LA FINELE epocii ceaușiste circula un banc. Cu una din ocaziile obisnuite se organizează o mare adunare populară. Elena, alias coana Leanța, încântată de urale, se adresează poporului în delir cu întrebarea cheie : «— Cine sunteți voi ? Masele populare urlă: — Suntem copiii voștri. — Și în viitor ce vreți voi să fiți? continuă dialogul Elena. — Vrem să fim orfani, se aude urletul prelung al turmei dezlănțuite. » Și a venit unu mic și a zis că așa va fi. Și așa a fost. Asymetria |
|
Scris de asymetria on Tuesday, November 24 @ 07:37:23 CET (219 citiri) (Citeste mai mult... | Banc, gluma, zicere | Scor: 0) |
|
Istorie recenta: Bucovineni deportati. Golgota româneasca în Tara Fagilor Golgota românească. • Mărturiile bucovinenilor deportați culese de Dumitru Covalciuc Ediție, note de Liliana Corobca • 472 pagini (aproximativ 816.822 semne) Volumul de față însumează o serie de texte, înregistrate între anii 1990-2005, despre deportarea românilor nord-bucovineni, selectat de Liliana Corobca din almanahul Țara Fagilor. |
|
Scris de asymetria on Wednesday, October 14 @ 23:18:02 CEST (573 citiri) (Citeste mai mult... | 52352 bytes in plus | Istorie recenta | Scor: 0) |
|
Jurnal: Dan Culcer. Despre demnitate si umilinta Đe aproape o jumătate de veac, de cînd l-am descoperit, recitesc când mă simt contrariat de realitățile din România, textul lui Ioan D. Gherea, Nominalism, realism și bătaia în armată, un eseu de o simplitate profetică, publicat în 1946 în Revista Fundațiilor Regale. Despre interesul României se tot scrie, vorbește. Dar puțini îl pot defini, descrie, tocmai pentru că descrierea se încarcă mereu cu gunoaie și balast, făcându-se abstracție de interesele românilor. Nu se face abstracție însă de interesele unei minorități de români, tocmai aceia care tot definesc interesele României, în numele propriilor lor interese. Armata română a devenit o armată de profesioniști, adică de inși ale căror interese nu pot coincide, din principiu, cu interesele comunității naționale, ele fiind strict pecuniare, eventual individual aventuroase. Nu se mai bate nimeni pentru Țară, nici măcar pentru colțul său de țară, poate pentru o ciosvârtă dintr-o țară, în această armată de mercenari. Agresorul, dacă există sau dacă va exista vreunul în viitor, nu va fi nici el reprezentat de o armată națională, concept desigur învechit pentru perioadă imperială în care se intră iarăși, ci de armata de mercenari a oricărei țări cu veleități imperiale, recrutată din alte categorii de inși, motivați pe cu totul alte criterii, mai ales pecuniare. Poate oare o comunitate națională să accepte o astfel de dependență față de mercenariat? O astfel de întrebare și-o vor fi pus și cetățenii unguri care au înființat organizația Garda Maghiară. Într-o primă etapă, formațiunile de tip Magyar Garda, asupra apariției cărora presa din Ungaria ca și presa română s-au grăbit să dea verdicte simpliste, răspund unui asemenea sentiment de nesiguranță internă, iar în primă instanță apariția Gărzii nu e deteminată acum doar de dorința explicită de a susține, prin organizare și forță, o ipotetică modificare a granițele post-trianonice ci, în primul rînd, de reacția pragmatică șl dramatică față de agresivitatea economică și socială a unor hors-la-loi, segmente ale unei comunități de țigani, de pildă, acelea pentru care furtul este un act nobil și pușcăria o școală necesară. În Ungaria, acest lucru pare că se petrece în condițiile în care rolul represiv al forței statale s-a diminuat primejdios, tolerîndu-se astfel actele asociale. Pentru cine urmărește aspectul social al problemei și nu se blochează la nivelul psudo-conflictelor etnice, apariția unor formațiuni de auto-apărare ale comunității majoritare din Ungaria, ar trebui să solicite analize mai cuprinzătoare decît simpla etichetare : fasciști, neo-naziști. Nu înseamnă că fenomenul poate fi ignorat, la ei sau la noi, ci doar că etichetarea nu poate decât perturba analiza. Astfel de formațiuni nu sunt decît secundar paramilitare. Ele reprezintă semnele premergătoare ale manifestărilor unui nou război civil larvar pentru a cărui explicare ar trebui să folosim alte instrumente, adecvate analizei problemelor demografice : îmbătrânirea societății, reducerea natalității, migrația economică, șomajul, spațiile sociale atipice, tradițiile dezintegrante asociale și teoriile privind tratamentul preferențial al minoritarilor, prin acordarea de privilegii. Tortura din pușcării și lagăre, oricând și oriunde, ca și umilirile din armată atrofiază demnitatea, descompun umanitatea: chiar și prin simpla amenințare insul trăiește și acceptă umilirea ca fiind posibilă și chiar naturală social. închisorile și lagărele comuniste, stupizenia agresivă și amenințătoare a ofițerilor care erau formatorii recruților în anii comunismului, dar și formatori ai celor cu termen redus, nu i-au distrus doar pe unii dintre aceia care au trecut prin aceste spații ale umilirii, ci prin efectul de masă, prin diseminarea fricii, au indus un proces de disoluție a ideii de demnitate în formele cele mai simple și mai concrete ale ei. Alături de cozi, de distribuirea controlată a hranei, ca de la cazan, de distribuirea aleatorie în mase a privilegiilor (obiecte rare, călătorii, acces la cultură), aceasta a fost școala socială prin care a trecut majoritate populației din România după 1945. O liungă și aproape integrală epocă de anomie. Dan Culcer |
|
Scris de asymetria on Tuesday, August 11 @ 18:06:50 CEST (335 citiri) (Citeste mai mult... | 24442 bytes in plus | Jurnal | Scor: 5) |
|
Fulgurații: Sergiu Smion. Experimentul psihologic ideal Romania a suportat una din cele mai dure dictaturi din Europa de Est iar societatea romaneasca a fost una complet traumatizata pentru faptul sinistru ca Experimentul Pitesti a fost extins in realitate la scara intregii natiuni. De aici, consecintele. Sergiu Simion |
|
Scris de asymetria on Friday, August 07 @ 11:35:40 CEST (313 citiri) (Citeste mai mult... | 10316 bytes in plus | Fulgurații | Scor: 0) |
|
Geopolitica: Ilyes Gyula în dialog cu Dan Culcer. 1978: o punte nevazuta La începutul anului 1978 am fost la Budapesta. Citisem în numărul de Crăciun al cotidianul Magyar Nemzet un text semnat de poetul și traducătorul Illyés Gyula, intitulat Răspuns lui Herder și lui Ady. Bătrânul și bolnavul artist exprima sentimentele sale de îngrijorare dramatică privitoare la destinele comunității și respectiv culturii maghiare din România, așa cum păreau că se conturează în condițiile ofensivei național-comuniste. Ca român ardelean, cunoscător al istoriei acestei părți de lume, unde încercările de deznaționalizare nu au lipsit dinspre partea ungurească spre celelalte minorități ale Monarhiei dualiste austro-ungare, foarte active în a doua parte a secolului al XIX-lea mai ales, știam că, deși numeric mai redusă decât cea românească în cadrul monarhiei, minoritatea ardeleană maghiară din statul român de după 1919 nu poate fi și nu trebuie dizolvată, nu vrea să fie absorbită, în condițiile unei politici normale, de stat unitar. Dimpotrivă, ar fi fost necesar să i se asigure o și mai largă autonomie culturală pentru a compensa frustrările istorice, militare și politice tradiționale și educaționale ale comunitățiii (ardelene) maghiare. Intoleranța stupidă a naționalismului românesc negativ nu era de bun augur însă. Desființarea aproape completă a învățămânului separat de limbă maghiară avea baze teoretice și pretexte practice, în cadrul economiei unitare și planificate de stat, printre care posibilitatea de a folosi și dirija spre orice parte a țării competențele cetățenilor români formați de învățământul de stat, indiferent de limba lor maternă. Se ignorau, în această politică stupidă, sentimentele istorice ale comunității maghiare, de frustrare, mentalitatea gregară a minoritarului asediat, ca și sentimentele atunci prezente, de opresiune dublă, ca efect al dictaturii, generală dar și specifică față de comunitate. S-au creat astfel bazele unei stări de urgență comunitară, exprimată prin fuga unei părți a intelighenției artistice și profesionale maghiare ardelene spre Budapesta dar și spre țările Occidentului capitalist. Am pierdut astfel prieteni unguri, violoniști, actori, dentiști, ingineri electroniști, medici care nu s-au mai întors în țara în care se formaseră și care avea nevoie de competența lor, ca și atâția alți români emigrați. Aici solidaritatea comunitară teoretică a fost depășită de individualismul pragmatic. Cu cei plecați ca și cu cei rămași s-au construit, ceea ce era de așteptat, în ciuda supravegherii informative strânse realizată de Securitate, a cenzurii presei și editurilor (cum se poate vedea în arhivele de până la 1977, accesibile acum cercetătorilor, ale Direcției Presei și Tipăriturilor) rețele de rezistență, acte de revoltă publică, solidarizări cu emigrația veche postbelică extremistă și iredentistă din Statele Unite, dar și cu cea democrată, posterioară Revoltei (Revoluției) din 1956, peste moduri și timp. Până la urmă, comunitarismul solidarizant a triumfat față de opresiunea asimilaționistă. Efectele acestei situații s-au văzut după 1989, când comunitatea maghiară a ținut să se organizeze exclusiv pe baze etnice, operându-se o bizară eludare a problemelor sociale, ca și cum simpla solidaritate etnică ar fi asigurat egalitatea socială, ca și cum complicitatea de clasă, transetnică, între privilegiații unguri și români ar putea fi ignorată miraculos. Rândurile de mai sus se bazează pe sociologie, pe economie și nu sunt semnele unei reminiscențe cripto-marxisto-comuniste în gândirea autorului acestor rânduri. Ignorarea acestor aspecte falsifică idilic realitatea socială comunitară. Căutând să intru în contact cu scriitorul maghiar, voiam să-i comunic acestuia, și prin el celor care gândeau ca dânsul, opiniile radicale sau nuanțate ale unui român ardelean. Dar nu le-aș fi formulat așa ca acum, desigur. Știam atunci că toate revendicările culturale, lingivistice ale acestei comunități sunt acceptabile, naturale, negociabile, dar nu și cele geopolitice, pentru mine, atunci și acum, întrupate în principiul autonomiei teritoriale. De pildă, un învățământ de stat în care școlarilor unguri li se vorbește de strămoșii lor daci și romani nu este doar inadecvat ci și ridicol, neștiințific, stupid. Așa că revendicarea unor manuale specifice era normală. Cum normală ar fi fost și introducerea unor capitole despre istoria reală a minorităților, în manulalele pentru școlari români sau încurajarea studierii de către tinerii români a limbilor minoritare, în fapt a limbilor vecinătăților interioare și exterioare, asigurându-se nu doar o comunicare nuanțată între vecini ci și studierea imensului material istoric rămas necercetat în arhivele țărilor din jurul României. Adică un act de patriotism pozitiv, întrupat și într-un program de colaborare statală transfrontalieră al cărui proiect căpătase dealtfel contur și se materializase la un moment dat, la începutul anilor '60, între Ungaria și România. Ar fi trebuit să particip și eu, propus fiind pentru studii postuniversitare interculturale la Budapesta, de profesorul Mircea Zaciu, dar în vara lui 1963 era poate prea devreme. De acest gen de programe au profitat ulterior prietenii mei mai tineri din Ungaria, de pildă, Borsi Kalman Bela sau Zirkuli Peter, amândoi proveniți din familii de origine ardelenă. Mă adresam poetului unei adevărate Ode a Libertății din 1956, publicată sub titlul O frază despre tiranie, al cărui mesaj despre complicitate ca bază a terorii (toți suntem un ochi în lanțul opresiunii), mi se părea și mi se pare esențial. Nu puteam să fiu complice cu această tiranie dar, din dorința de adevăr, descrierea rețelei culturale, științifice de cercetare, a rețelei învățământului pe care i-aș fi facut-o ar fi fost poate ceva mai puțin dramatică. Fiindcă existau edituri, multe teatre, secțiile maghiare ale liceelor bietnice nu erau măști pentru asimilare, etc și nimeni nu putea să le desființeze de la o zi la alta, iar cei care doreau așa ceva erau puțini, deși aveau putere. Exagerarea din textul lui Ilyes Gyula, chiar de bună credință, ca și din altele mai puțin cunoscute, ale altor autori, publicate în diaspora maghiară, de rea credință adesea, era din păcate de aceiași natură cu acțiunile de propagandă occidentală ulterioare privind așa-zisa distrugere descrisă ca înfăptuită a satelor din România, prin planul de sistematizare. Unele elemente ale acelui plan erau bune, puține au fost aplicate, era și este inaceptabilă metodă dictatorială de aplicare ca și stupiditatea imixtiunii voluntariste, ilegale, a ultra-specialistului genial, Ceaușescu, în conceperea ca și în aplicarea unui asfel de proiect. Dar când am străbătut România vreme de două luni în primăvara lui 1990 am văzut ce deformat era prezentată realitatea în presa occidentală. Distrugerea satelor prezentată ca realitate, nu avusese loc. Iar un plan unitar de sistematizare era și ar fi necesar și acum, când efectele liberalismului sălbatic impus și tolerat în România actuală, duc la destrămarea și modificarea aberantă nu doar a țesutului rural ci și a celui urban. În relațiile dintre statul român și comunitatea maghiară din zonele dominate etnic de aceasta, subiect de revendicări autonomiste, singurele lucruri care rămâneau și rămîn de negociat sunt aspectele economice legate de exploatarea resurselor naturale, care nu trebuie și nu poate fi particular-comunitară ci integral-statală, pentru rațiuni evidente. Situația minorității române din aceste zone, sensibilă și ea la orice tentații asimilaționiste maghiare sau secuiești, merită o atenție normală sau chiar sporită atât din partea administrației de stat cât și din partea celei locale. Cât privește efectele de ghetoizare și de suprapopulare regională, de supradensificare profesională pe criterii etnice, pe care orice revendicare autonomistă le induce în durată, acestea sunt chestiuni ale căror consecințe și rezolvare incumbă liderilor politici ai comunității respective, care nu le pot ignora multă vreme. Analiza atentă a situațiilor create în fosta Regiune Autonomă Maghiară le-ar putea evita. Transformarea drepturilor cetățenești în privilegii pseudo-comunitare, repartizate inegal, în funcție de stări și nivele sociale, nu poate fi acceptată. Dar în contextul epocii, adică în anul de grație 1978, toarcerea acestui fir al unui firav dialog, între doi intelectuali de vârste și experiențe diferite, era, cred, un gest unic. O punte îngustă peste prăpastia unor tensiuni provocate de agresivitatea național-comunismului ceaușist ca și de agresivitatea propagandei iredentiste din diaspora maghiară, care nu a fost și nu este o invenție a unor policieni români paranoici, în colaborare cu statul maghiar kadarist al gulaș-comunismului, stat care încerca astfel și el să-și construiască o legitimitate nouă, purificată de crimele contra democrației și legalității prin care ajunsese la putere după 1956. Din păcate, atunci, pe această punte invizibilă, fiindcă rămasă necunoscută, nimeni nu putea să treacă. Până în 1987 nu am avut ocazia să public textul interviului. în țară nu era posibil, în străinătate am încercat în 1984, cu ocazia participării mele în Franța, la un colocviu despre opera lui George Orwel, dar publicațiile franceze pe care le-am contactat nu erau interesate. Traducerea mea din eseurile lui Nemeth Laszlo, la care lucrasem în această perioadă, a ramas nepublicată, refuzată pe temei ideologic de Editura Univers, din inițativa căruia contractul a fost rupt. Antologia eseului românesc modern pe care o alcătuisem pentru Editura Europa din Budapesta, cu toate textele traduse de Borsi Kalman Bela si Zirkuli Peter a fost blocată de editor pe baza unor acuzații calomnioase care mi se aduceau. Și rare alte punți se vor fi construit, prin efortul unora ca Nicolae Balotă, prin programul Editurii Kriterion sau acela al Daciei din Cluj, în acele vremuri tulburi, de așteptare tensionată a unor schimbări care s-au produs un deceniu mai târziu, într-o formă și într-un context pe care, în 1978, nimeni nu le putea prevedea. Am încredințat textul interviului inedit scriitorului Suto Andras din Târgu Mures, cu rugamintea de a-l publica în Ungaria, după plecarea mea din România, în octombrie 1987. Ceea ce s-a realizat, conform înțelegerii noastre, în revista Uj Tukor (Oglinda Noua) din Budapesta. Recent, în străduința mea de a face ordine în arhivele personale, am dat este fotocopia paginii din revista maghiară și aș trimis-o spre știință prietenului meu din România, scriitorul și ziaristul Cseke Gabor. Acesta, eficace și rapid ca orice bun ziarist, a scris o notă introductivă și a propus reactulizarea acestui dialog uitat unui ziar, conderând că în context european actualizarea are și un temei simbolic. Public aici versiunea originală a dialogului dimpreună cu cele două note liminare semnată de Cseke Gabor și cea redactată de mine pentru cititorii românofoni. Spre precizarea poziției mele și spre aducere aminte. Dan Culcer. |
|
Scris de asymetria on Wednesday, June 03 @ 13:07:17 CEST (361 citiri) (Citeste mai mult... | 38379 bytes in plus | Geopolitica | Scor: 5) |
|
Geopolitica: Ion Varlam. Nationalismul si cauza romaneasca Naționalismul și cauza romanească Convorbire cu Ion Varlam Realizată și consemnată de Liviu Vălenaș - Germania Nota: Dialogul de mai sus, de mare actualitate, aparent datat pe alocuri doar fiindcă se referă și la președinția lui Emil Constantinescu, face parte din volumul lui Ion Varlam, Pseudo-România. Conspirarea deconspirarii, o exceelntă carte de analiză politică sub forma de dialoguri, realizate si consemnate de Liviu Valenaș. Un comentariu pertinent si incitant a fost publicat de Mircea Platon la finele lui 2008 pe www.bookblog.ro. Cartea, editata în 2004 la VOG, este greu de gasit, fiind necorespunzator difuzata si trecută sub tăcere. De aceea reluăm acest capitol oferindu-l cititorilor Asymetriei, cu speranța că o reeditare va fi posibilă cât de curând. |
|
Scris de asymetria on Thursday, May 07 @ 17:41:16 CEST (626 citiri) (Citeste mai mult... | 61299 bytes in plus | Geopolitica | Scor: 5) |
|
Editoriale: Magda URSACHE. Tiganiada Să le spunem țigani țiganilor pe românește, nu pe romește, corectînd mesajul fals români = romi. Numai minoritarii au drept să aleagă cum să se numească și să-i numească pe alții? Majoritatea n-are drept de autoidentificare? Trebuie să se supună unui jaf lexical? |
|
Scris de asymetria on Sunday, March 15 @ 17:39:23 CET (922 citiri) (Citeste mai mult... | 17227 bytes in plus | Editoriale | Scor: 5) |
|
Geopolitica: Ion Coja. "Tinutul secuiesc"? Discuțiile pe marginea cererii (1) de a se recunoaște (sau nu!) existența unui „ținut secuiesc” pe teritoriul statului numit România și (2) de a i se acorda acestui ținut un statut legal, ca entitate administrativă și teritorială, au un caracter prea puțin documentat. Pe marginea unui asemenea proiect geopolitic scriitorul și publicistul Ion Coja face câteva observații logice. întrucât revista Asymetria și eu însumi suntem adepții dialogului, îi invităm pe cititorii acestui text să se exprime. Nota: Iată concluziile studiului de demografie Les processus de migration et les particularités de l’intégration des immigrés – le cas de la Hongrie semnat de Pál Péter Tóth; textul integral în format pdf se afla pe Internet. Intre cele doua zone, judetele locuite de Secui si Ungaria exista o legatura; cea descrisa mai jos de demograful ungur. Dan Culcer La migration vers la Hongrie est déterminée depuis 1920 par l’émigration (le déplacement) des personnes de nationalité hongroise vivant dans les pays voisins en Hongrie. Ce phénomène, tout en augmentant le nombre de la population en Hongrie modifie sa structure par ses caractéristiques démographiques, provoque d’une manière directe ou indirecte (par l’élargissement des frontières des territoires d’enclaves ethniques) le rétrécissement progressif des territoires habités par les Magyars. Dans le cas ou ces processus ne se modifient pas dans l’avenir, la Hongrie ne va pas seulement „consommer” ses réserves internes mais par la oncentration vers le centre des descendants des personnes qui vivaient a l’époque dans les périphéries d’antan, elle „vide” en perspectives aussi les territoires peuplés actuellement encore par une population magyar. Ce processus qui se renforce automatiquement n’est pas seulement une caractéristique spécifique du mouvement migratoire international touchant la Hongrie, mais une particularité qui détermine et simplifie l’intégration des „étrangers” immigrants en Hongrie. |
|
Scris de asymetria on Tuesday, February 24 @ 12:23:56 CET (759 citiri) (Citeste mai mult... | 13135 bytes in plus | Geopolitica | Scor: 4.42) |
|
Apeluri: Ioan Astalus. Apel pentru salvarea Muzeului Etnografic din Reghin Reluăm din publicația on line Zonă interzisă un apel care trebui difuzat și trimis spre autoritățile locale și centrale de cât mai mulți cetățeni conștienți că distrugerea materialului etnografic, cu trudă adunat și păstrat cu grijă până acum, este un atentat la identitatea și continuitatea culturală din această zonă a României. Asymetria |
|
Scris de asymetria on Wednesday, October 08 @ 13:51:17 CEST (524 citiri) (Citeste mai mult... | 4489 bytes in plus | Apeluri | Scor: 5) |
|
Eseuri: Claude Karnoouh. Ou en est le village roumain en 2008 Penser aujourd’hui le monde rural roumain exige d’en finir tant avec l’« Éloge du village roumain » de Blaga et toutes ses dérives protochronistes qu’avec les descriptions, fussent-elles en leur temps exemplaires et remarquables de précisions et de lucidité, offertes par les monographies de village des membres de l’école de Gusti. Claude Karnoouh |
|
Scris de asymetria on Monday, May 26 @ 10:55:06 CEST (765 citiri) (Citeste mai mult... | 23748 bytes in plus | Eseuri | Scor: 4) |
|
Asymetria va recomanda O Revista liberă La Pensee libre Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare |