Câteva repere ale scindării medievale a slavilor de răsărit 

Istoria medievală timpurie a slavilor de răsărit pare încețoșată dacă ne pierdem în detalii. În liniile esențiale ea este, însă, limpede. Invazia mongolă din 1240 a spulberat Rusia Kieveană și a introdus o pană separatoare între partea de vest a slavilor de răsărit (viitorii ucraineni și bieloruși) și cea de est. Disoluția puterii mongole, ca urmare a luptelor pentru succesiune din cadrul fostei mari armate a lui Ginghis și ridicarea puterii poloneze a făcut ca, de la 1400 până spre 1800, ramura vestică a slavilor de răsărit să intre sub dominația poloneză și polono-lituaniană, care și-a pus amprenta etno-culturală și lingvistică asupra ei. Între ruteni - risipiți într-o masă comună cu polonezii, lituanienii, alte seminții și apoi evreii - a avut loc și o sciziune social-religioasă. Elita lor socială  a adoptat catolicismul și a fost asimilată de puternica șleahtă (nobilime) poloneză, pierzându-și identitatea slavă. Țăranii ruteni, în marea majoritate iobagi, au rămas la ortodoxism; mulți, sub oprimarea nobilimii, majoritar poloneze, și a prozelitismului catolic, s-au refugiat spre sud-est, unii îngroșând armata cazacilor zaporojeni. 

(urmare)

12 febr.2023  https://www.art-emis.ro/analize/infiitarea-si-extinderea-n-a-t-o-4

15 martie 2023  https://www.art-emis.ro/analize/infiintarea-si-extinderea-nato-5

1 aprilie 2023  https://www.art-emis.ro/analize/infiintarea-si-extinderea-n-a-t-o-6

7 mai 2023  https://www.art-emis.ro/analize/infiintarea-si-extinderea-n-a-t-o-7

21 mai 2023  https://www.art-emis.ro/analize/infiintarea-si-extinderea-n-a-t-o-8

21 iunie 2023  https://www.art-emis.ro/analize/infiintarea-si-extinderea-nato-9

9 iulie 2023  https://www.art-emis.ro/analize/infiintarea-si-extinderea-nato-10

24 sept. 2023 https://www.art-emis.ro/analize/infiintarea-si-extinderea-nato-12

6 dec 2023  https://www.art-emis.ro/analize/infiintarea-si-extinderea-n-a-t-o-13

Dans une brochure publiée en 1932 sous le titre Contre l'inimitié entre les nations. Roumains et Hongrois, Nicolae Iorga écrivait : "Depuis presque cent ans, une haine injustifiée sévit entre deux peuples qui vivent en partie sur les mêmes territoires, qui ont dans de nombreux domaines le même mode de vie, dont l'histoire a été maintes fois commune, qui ont à remplir, sur les lieux où ils se trouvent, la même mission et qui voient se dresser devant eux les mêmes dangers. Il s'agit des Roumains et des Hongrois.[...] Béla Borsi Kalman a entendu l'appel de Nicolae Iorga et son livre est un exercice d'analyse objective mais non dénuée de sympathie des relations entre les élites révolutionnaires hongroises de 1848 et les hommes politiques roumains. Ceux-ci étaient eux d'aussi anciens révolutionnaires, eux aussi avaient été condamnés au bannissement et aux persécutions, mais ils avaient réussi, lors de l'exil parisien, à susciter l'intérêt et la sympathie des historiens, des politiciens et des journalistes français pour ce qui deviendra, avec le concours de Napoléon III, un problème international : les principautés danubiennes, îlot latin dans une mer slave, poste avancé de l'Europe et gardien des bouches du Danube face à l'expansion des barbares et plus récemment de la Russie. Image naïve et fausse, mais soutenue par l'autorité d'hommes comme Lamartine, Jules Michelet et Edgar Quinet . L'auteur croit déceler dans cette prouesse le pragmatisme et le byzantinisme des boyards roumains qui comptaient parmi leurs ancêtres bon nombre de Grecs (et de balkaniques) ayant apporté dans leur bagage génétique toute la subtilité et la finesse de l'Empire romain d'Orient.

Éditions des Archives Contemporaines - Éditions des Archives Contemporaines
298 pages - 13,5 × 21 cm
ISBN 978-2-8130-0275-4 - septembre 2018

Nicolas Trifon | lundi 22 octobre 2018

Magda Ursache. 1918-2018

„Vremea vremuiește și timpul trage nădejde.”

Proverb românesc

Eminenții intelectuali pro Unire, făuritori ai ei, nu numai că au fost trecuți prin închisori, lagăre, domiciliu obligatoriu, dar sunt uitați sau denigrați ca naționaliști obtuzi, definiți ca detestându-i pe străini, când naționalistul îl iubește mai mult pe al său decât pe celălalt, sentiment deloc rejectabil.

Soldații români, eroii tăcuți ai Primului Război Mondial, „război imperialist” după Roller, pe oasele cărora s-a făcut Unirea Mare, au devenit iarăși „fantome albe”, cum erau ironizați în manualul de istorie RPR, pentru că fuseseră surprinși de atacul nemțesc dezbrăcați.Îmi plăcea să cred că „Pe aici nu se trece” au fost cuvintele generalului Eremia Grigorescu.S-a corectat : Nu , greșeală! Poate. Dar de trecut nu s-a trecut. Iar imperialiștii desculți i-au luat generalului Mackensen, supranumit Cap de Mort (pe căciulă), 3000 de germani prizonieri. Numai că Rollerii II, cum le zice Paul Goma, minimalizează victoriile de pe „drumul oaselor”, Mărăști-Mărășești-Oituz , deși Crucea de pe Caraiman înștiințează că e vorba despre 880.000 de jerfe.După învățătura Părintelui Iustin Pârvu, „jertfa fortifică neamul”. N. Titulescu a spus-o unde trebuia s-o spună : „România nu poate fi întreagă fără jertfă”.