|
Modules · Home · Arhive · AvantGo · Avertizari · Contul personal · Conținuturi · Members_List · Recommend_Us · Search · Submit_News · Top |
|
Who's Online Exista in mod curent, 23 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
|
Geopolitica: Constantin Cojocaru. Rãspuns la scrisoarea lui Ioan RoscaDomnule Rosca, 1. Trebuie sa spunem vizitatorilor acestui site ca ne-am cunoscut personal, ca ne-am intalnit de mai multe ori, ca ne-am prezentat unul altuia, cu multe detalii, ideile si opiniile. 2. Eu cred ca am prezentat cu multa claritate modul in care PROIECTUL PENTRU ROMANIA, la baza caruia este asezata LEGEA COJOCARU, va schimba, din temelii, economia si societatea romanesaca. Desigur, ca orice lucru creat de om, si PROIECTUL PENTRU ROMANIA, poate fi completat, modificat, imbunatatit.Am cerut si cer, in continuare, idei si propuneri in acest sens. 3. Nu vad de ce trebuie sa ma descotorosesc eu, sau sa ne descotorisim noi, adeptii PROIECTULUI PENTRU ROMANIA, de populismul jegos promovat de OTV si Dan Diaconescu. Este treaba lor. Sa se descotoroseasca ei. De ce trebuie sa scap eu, sau sa scapam noi de “aceasta intoxicare”? Să scape cei care se intoxică, sau se lasă intoxicați. 4. Inca o dată. Obiectivul fundamental al PROIECTULUI PENTRU ROMANIA il reprezinta RESTABILIREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE ALE ROMANILOR asupra capitalurilor si veniturilor create prin munca lor. Acesta este SCOPUL. Nu “redistribuirea”, “compensarea”, “impozitarea” etc, ci PROPRIETATEA. Fara ea nu se poate face nimic, nu se poate construi nimic TRAINIC. Nici justitie, nici nimic altceva. Atata timp cat marea majoritate a capitalului nu se va afla in proprietatea marii majoritati a românilor – clasa mijlocie – nu vom avea nici democrație, nici justiție, nici pedepsirea celor vinovati de crimele săvârșite impotriva poporului român in ultimii 60 de ani. De ce este asa de greu de inteles acest adevăr fundamental? 5. Ce “garantii” si “mecanisme de asigurare a corectitudinii” au avut improprietaririle taranilor romani din deceniile 3 si 5 ale secolului trecut? A existat, pur si simplu, vointa politica de a face. Exact asta ne trebuie si acum. Ceea ce si avem. Eu si cei care sunt si vor fi alaturi de mine. 6. LEGEA COJOCARU nu are nevoie de noi prevederi “care sa faca imposibila coruptia pe baza ei”. Astfel de prevederi sunt conținute in proiectul pentru revizuirea Constitutiei (Varianta Cojocaru), ca si in celelalte proiecte de legi cuprinse in PROIECTUL PENTRU ROMANIA. C Cojocaru |
|
Scris de asymetria on Wednesday, August 11 @ 09:48:58 CEST (40 citiri) (Citeste mai mult... | 3059 bytes in plus | Geopolitica | Scor: 0) |
|
Geopolitica: Axioma lui Stan Patitul Oamenii, ca și națiunile, vor acționa rațional numai după ce toate celelalte posibilități au fost epuizate. |
|
Scris de asymetria on Monday, February 01 @ 17:41:47 CET (230 citiri) (Citeste mai mult... | Geopolitica | Scor: 0) |
|
Polemici: Ion Coja. Emanciparea evreilor si tiganilor Lipsa de transparență în viața comunităților de țigani sau de evrei este bine cunoscută, dar acesta nu este un motiv ca lucrurile să rămână așa la nesfârșit. Nu cumva aceste politici și structuri tainice au un caracter antidemocrat? Antisocial? Antinațional? Nu numai anti-evreiesc sau anti-țigănesc, ci și anti-românesc etc.? Nu putem accepta la nesfârșit existența unor «instituții» comunitare netransparente sub pretextul că aceasta este o problemă internă! A cui internă? A unui «stat» care funcționează ilegal, parazitar și «pe blat» în trunchiul altui stat, cancerizându-l?… Nota: Asymetria, sătulă de efectul combinat al ideologiei și conformismului, letal, va refuza terminologia impusă după 1989 de așa zisa «societate civilă» în domeniile de analiză care ne preocupă. Așa cum mi se părea stupid pe vremea comunismului real să scriu «conducător-hipo» pentru «căruțaș», mi se pare tot atât de stupid acum să scriu «rom» în loc de «țigan», pentru a ocoli o presupusă valoare peiorativă din limbajul actual, păstrată în acest nume de etnie. Comunitatea țiganilor are tot dreptul de a se folosi de numele pe care și l-a dat, dar nu are dreptul să-mi impună să-l folosesc doar pe acesta, atîta vreme cât în textul meu sensul cuvântului «țigan» nu are nici o conotație peiorativă. Iar asociațiile de tip romanoton are trebui să aibă ca preocupare prioritară mai degrabă eliminarea din comportamentul unei minorități minoritare elementele negative și reale care îi încarcă acesteia imaginea cu conotații negative. Acestea nu sunt invenții și prejudecăți, ci fapte care pot fi analizate, ale căror cauze pot fi desemnate cu aproximație, dar care au nevoie de educația intra-comunitară ca să se modifice în sensul integrării în modernitatea tardivă. |
|
Scris de asymetria on Monday, January 04 @ 18:53:52 CET (294 citiri) (Citeste mai mult... | 15232 bytes in plus | Polemici | Scor: 5) |
|
Editoriale: Pilotii orbi Două priviri asupra aceluiaș fenomen : orbirea piloților sau incapacitatea lor de a conduce, egoismul fără limite, lipsa de responsabilitate și de competență. Alătur, absolvindu-mă de impietate sau solicitând iertarea cititorilor mei, pentru a obține șocul comunicator, o anecdotă despre niște piloți orbi, care circulă acum, vehiculată de mesaje prolixe și fără scop altul decât umorul trist, cu textul profetic și biciuitor scris de Mircea Eliade în 1937, intitulat Piloții orbi. Piloții anecdotei așteaptă urletul de spaimă al pasagerilor, care le va servi ca semnal de alarmă pentru a corecta traiectoria, a trage manșa și a evita accidentul de la capătul pistei, pentru a decola în fine. Dar dacă pasagerii sunt muți, dacă sunt prea obișnuiți să facă încredere piloților chiar dacă știu că aceia sunt orbi, ce se va întâmpla? Nu putem oare găsi alți piloți? Chiar așa, poate că ar fi suficient să întrebăm, să strigăm mai din vreme, să cerem ca alți piloți să se prezinte, cum se întreaba în caz de accident. Mai există printre noi piloți (pre)văzători?? Cum să-i aflăm? De ce nu se prezintă singuri? E scris undeva că trebuie să murim tăcuți și înfricoșați, dimpreună cu piloții orbi? Dan Culcer Pasagerii din avion si-au ocupat locurile si asteapta echipajul pentru ca aeronava sa poata decola. Intr-un final, pilotul si copilotul apar si incep sa mearga printre scaune catre cabina lor. Toate semnele arata ca cei doi sunt orbi. Pilotul poarta ochelari mari, negri, are baston alb cu care loveste stanga-dreapta ca sa-si gaseasca drumul. Copilotul, are si el ochelari negri si este ghidat de un caine insotitor. La inceput pasagerii se foiesc nervosi, gandindu-se ca e vorba de o gluma, dar cand se pornesc motoarele si avionul incepe sa ruleze usor pe pista, toata lumea se linisteste. Deodata avionul accelereaza puternic si panica se instaleaza. Unii pasageri incep sa se roage, in timp ce altii se lungesc pe podea cu mainile la cap. In timp ce avionul se apropie in mare viteza de capatul pistei, vocile devin tot mai isterice, pentru ca atunci cand avionul mai avea de rulat doar 20 de metri pe asfalt, toata lumea sa urle intr-un glas. Din fericire exact in ultima clipa avionul s-a inaltat catre cer. In cabina pilotilor dupa cateva secunde de liniste, copilotul isi desclesteaza dintii : - Intr-o zi, nenorocitii astia o sa tipe prea tarziu si o sa murim nevinovati ! Nota: Mircea Eliade : «Istoria cunoaste unele exemple tragice de state înfloritoare si puternice care au pierit în mai putin de o sută de ani fără ca nimeni să înteleagă de ce. Oamenii erau tot atât de cumsecade, soldatii tot atât de viteji, femeile tot atât de roditoare, holdele tot atât de bogate. Nu s-a întâmplat nici un cataclism între timp. Si deodată, statele acestea pier, dispar din istorie. în câteva sute de ani după aceea, cetătenii fostelor state glorioase îsi pierd limba, credintele, obiceiurile - si sunt înghititi de popoare vecine. Luntrea condusă de pilotii orbi se lovise de stânca finală. Nimeni n-a înteles ce se întâmplă, dregătorii făceau politică, negutătorii îsi vedeau de afaceri, tinerii de dragoste si tăranii de ogorul lor. Numai istoria stia că nu va mai duce multă vreme povara acestui stârv în descompunere, neamul acesta care are toate însusirile în afară de cea capitală: instinctul statal. Crima elitelor conducătoare românesti constă în pierderea acestui instinct si în înfiorătoarea lor inconstientă, în încăpătânarea cu care îsi apără "puterea". Au fost elite românesti care s-au sacrificat de bună voie, si-au semnat cu mâna lor actul de deces numai pentru a nu se împotrivi istoriei, numai pentru a nu se pune în calea destinului acestui neam. Clasa conducătorilor nostri politici, departe de a dovedi această resemnare, într-un ceas atât de tragic pentru istoria lumii - face tot ce-i stă în putintă ca să-si prelungească puterea. Ei nu gândesc la altceva decât la milioanele pe care le mai pot agonisi, la ambitiile pe care si le mai pot satisface, la orgiile pe care le mai pot repeta. Si nu în aceste câteva miliarde risipite si câteva mii de constiinte ucise stă marea lor crimă, ci în faptul că măcar acum, când încă mai este timp, nu înteleg să se resemneze.» Textul lui Mircea Eliade este o preluare după http://www.gid-romania.com |
|
Scris de asymetria on Tuesday, December 08 @ 12:41:20 CET (245 citiri) (Citeste mai mult... | 19355 bytes in plus | Editoriale | Scor: 5) |
|
Editoriale: Ioan Rosca. A "alege" si a legitima Peste citeva zile românii mai dau o reprezentatie de farsă politică. De doua decenii ei "aleg" intre ciuma si holera - legitimind neputincios sistemul care-i exploateaza, aserveste si distruge. Ioan Roșca |
|
Scris de asymetria on Tuesday, December 01 @ 19:04:19 CET (190 citiri) (Citeste mai mult... | 7982 bytes in plus | Editoriale | Scor: 0) |
|
Geopolitica: Dan Culcer. In apararea culturii romane Câtă vreme vom mai asculta invățători cu betigașe în mână care să ne dea peste degete și peste gură pentru a ne spune cum trebuie sa fie scrisă istoria României, ce evenimente trebuie accentuate și care uitate, cum trebuie interpretată chestiunea prin prizma luptei de rasă sau a luptei de clasă. Noi cei ce am cărat (chiar dacă în fascicole, prin dezmembrare ilegală) in ghiozdane manualul lui Mihail Roller de Istoria RPR, cei ce am scandat cu gîtlejurile răgusite de entuziasm "URSS -bastionul păcii e! ", cei ce am învățat la lecțiile de socialism știitific despre rolul lui Vasile Roaită și a sirenei sale, dar și despre rolul lui Nea Nicu in istoria mișcării muncitoresti revolutionare si patriotice, de la Burebista pina la Ceaushima, nu avem dreptul sa uitam si mai ales nu avem dreptul să nu punem în vedere pruncilor si nepotilor ca aceste amintiri glorioase se afla ca o rusine de neșters in memoria noastra colectivă. Daca nu o vom face, merităm să ni se dea o mamă de bătaie la fund fiindcă suntem niște uituci prostiți de urale și fast, de foame și de pensii mici. Dan Culcer |
|
Scris de asymetria on Thursday, November 12 @ 13:23:31 CET (202 citiri) (Citeste mai mult... | 11959 bytes in plus | Geopolitica | Scor: 5) |
Editoriale: Dan Culcer. Romania si suveranitatea limitata
Cei patru stâlpi ai schimbării |
|
Scris de asymetria on Tuesday, November 10 @ 09:39:24 CET (248 citiri) (Citeste mai mult... | 3813 bytes in plus | Editoriale | Scor: 4) |
|
Editoriale: Dan Culcer. Gestiunea pasnica a divergentelor legitime Am ascultat ieri, pe France culture, post de radio câteodată foarte interesant, o dezbatere despre unificarea Germaniei. Unul din participanți, fost ministru de externe al Franței, excelent diplomat, om de o inteligență acută, apropiat de François Mitterand, fostul președinte al Franței, a utilizat o expresie de mare interes pentru analiza unor situații și evenimente actuale : gestiunea divergențelor legitime. |
|
Scris de asymetria on Tuesday, October 13 @ 19:35:15 CEST (207 citiri) (Citeste mai mult... | 1935 bytes in plus | Editoriale | Scor: 0) |
|
Dialoguri: Ion Coja. Dialog despre Predica de la Mânastirea Patru Voda Ion Coja este un personaj nepereche al vieții culturale, și va fi poate și un personaj al vieții politice din România. Sper să nu fie și să nu se lase confundat cu alții. L-am ascultat vorbind la Cluj acum o jumătate de veac aproape, în cadrul unui colocviu național privind dramaturgia românească, cu o tonalitatea critică neobișnuit de acidă pentru vremea aceea și în public. De atunci îi urmăresc activitatea publică cu interes și observ radicalizarea sa. Iată unul din episoadele activității sale politice care continuă linia esențială a politicii românești. Linie cu care sunt solidar. Să căutăm vechile legi și vechile Constituții. Acolo s-au ales și sintetizat, prin fondatori, principiile constitutive ale Statului român. Înstrăinarea pâmântului țării nu trebuia acceptată și nu poate fi acceptabilă, oricât de puternice ar fi diversele argumente juridico-economice, în numele comerțului liber, fluturate de aceia care cred și vor ne convingă că totul este de vânzare. Deși știu foarte bine că naturalizarea străinilor e calea cea mai simplă pentru obținerea cetățeniei ca și cooperarea cu pământenii dispuși să se lanseze în orice combinații perverse. Ideea de țară însăși riscă să devină o abstracție dacă încredințăm necondiționat exploatării țarina de sub tălpi unor străini pentru care valoarea simbolică a continuității și locul cimitirelor nu înseamnă nimic. Lunga și tragica istorie a proiectului scelerat de la Roșia Montană este doar un exemplu recent. Ne putem întreba de ce suntem împinși să devenim din ce mai individualiști, în numele unor drepturi umane, în vreme ce alții se luptă să obțină drepturi colective care le lipsesc sau li se pare că le lipsesc. Teritoriul este important la nivel economic, demografic și simbolic. Există națiuni fără stat, dar- mai grav-comunități etnice fără teritoriu. Ambele aspiră la o țărână proprie. De unde se va tăia bucata de țărână la care aspiră, la care (se) afirmă că au dreptul? Între spiritualizarea frontierelor, migrațiile economice, efectele destabilizatoare ale deplasărilor de refugiați din zonele de conflicte armate, între statalitățile existente și cele proiectate în diverse cabinete și aspirațiile de mai sus, există o tensiune care nu se va putea rezolva doar prin negocieri amabile. Ion Coja zice : «Am fost senator între anii 1992 și 1996. Deseori am avut sentimentul că pierd vremea în Senat și mănânc degeaba salariul plătit de dumneavoastră. Dar în final am reușit să justific prezența mea în Parlament prin strădania pe care am depus-o pentru a împiedica legiferarea vânzării pământului către străini. Mă laud cu această ispravă! Am fost singur la început, dar nu mi-a fost deloc greu să-i dezmeticesc pe ceilalți colegi de partid – eram senator PDAR, sau din alte partide, ca să se întrunească o largă majoritate care a respins propunerea de a se permite străinilor să cumpere terenuri, proprietăți imobiliare. Din păcate, primul lucru pe care l-a făcut președintele ales în 1996 a fost să repună în discuție modificarea legii și la presiunile sale Parlamentul a votat înstrăinarea pâmântului românesc!... » (Ion Coja) Nu știu dacă poteca aleasă de Ion Coja, pentru a face politică, este cea bună. Nu știu, pentru moment, pe ce și pe cine se bazează, anunțând că se lansează candidat liber la prezidențialele viitoare. Am rezerve față de anumite alianțe previzibile. Știu că fără alianțe nu se face politică. Dar observând tăcerile ordonate și transparente ale presei pseudo-libere din România față de discursul unui om care încearcă să fie independent, discurs îngropat sub tăceri stipendiate, fără a face o atentă și elementară analiză a acestuia, eludând pricinile care îl generează, îmi fac datoria de ziarist : difuzez cuvîntul lui Ion Coja. Pentru cine are ochi de văzut și urechi de auzit. Dan Culcer După textul dialogului de mai jos, vom reproduce proiectul de Constituție creștină, pe care Ion Coja l-a publicat în iulie 2009 pe blogul său. Orice comentariu este desigur binevenit. Se poate oare discuta proiectul și ignora omul politic care l-a redactat? Nota: Blog Ion Coja Alianțele și opiniile lui Ion Coja, candidatura acestuia sunt comentate foarte critic pe Blogul lui Claudiu Târziu. Întrebările și nedumeririle mele blânde din nota liminară la textul de mai sus, capătă contur, corp în textul lui Claudiu Târziu, adevărat rechizitoriu. Fără răspunsuri limpezi din partea profesorului interogat, fără eliminarea unor opțiuni și afirmații hazardate, cariera politică a lui Ion Coja nu va fi lungă. Deși, dacă ne gândim la ceilalți oameni politici post-decembriști, la candidații din câmpul politic actual, la Iliescu, Năstase, Băsescu, Geoană, Becali, Oprescu, etc., reproșurile adresate lui Ion Coja devin neverosimil de dure și exprimă dezamăgiri și incriminări puriste care ar trebui adresate cu prioritate altora, și nu se practică mai deloc pe un astfel de teren politic. Dan Culcer |
|
Scris de asymetria on Tuesday, August 25 @ 23:12:37 CEST (421 citiri) (Citeste mai mult... | 54890 bytes in plus | Dialoguri | Scor: 0) |
|
Polemici: Magda URSACHE. Avem trecuturi! Cu indiferență etnică și etică, valorile sînt planificat superficializate, eroii des-figurați, tocmai pentru puterea lor de a forma conștiința identitară a românilor, despre care ni se spune că nici n-ar exista. Să evităm istoria națională, cu eroii, asta ne-ar chema la realitate, ni se tot explică. Eroismul e zădărnicie, bravura pe front – un fiasco. Nu-i blama Roller pe „imperialiștii” de la Mărășești-Oituz? Altă acuză gravă? Am fi un popor care „nu are conștiința renașterii sale”. Ce dacă în Piața Universității se adunau, zilnic, în 1990, zece mii de oameni? S-au văzut numai interlopii de pe margini. Magda Ursache |
|
Scris de asymetria on Friday, August 21 @ 15:04:22 CEST (347 citiri) (Citeste mai mult... | 24163 bytes in plus | Polemici | Scor: 5) |
|
Geopolitica: Pro Memoria. Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare (IPID) Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare (IPID) Institutul se identifica drept un proiect bazat pe rationalitatea știintifică, axat principial pe crearea unui mediu de atitudine morala si sociala, a unui spatiu liber de exprimare a ideilor referitoare la realitatea romaneasca, acum si in perspectiva. IPID este și caută să fie un forum al tuturor celor interesati in redefinirea pozitiva a valorii autentice si a rolului excelentei profesionale in propășirea societății romanești. Am întâlnit recent informația privind existența acestui institut, într-un context deloc favorabil. Nu am informații pentru a mă pronunța. în ipoteza că un astfel de proiect este spre binele țării care se numește România, cunoașterea existenței sale de către un public mai larg mi se pare necesară. Măcar pentru a ști dacă va reuși. Și cui vom datora recunoștiință, în acest caz. Asymetria |
|
Scris de asymetria on Saturday, August 08 @ 11:59:30 CEST (281 citiri) (Citeste mai mult... | 4025 bytes in plus | Geopolitica | Scor: 0) |
|
Geopolitica: Asezari si centre aromanesti in secolul XX. Revista Etnosfera Despre aromâni La adresa Revista Etnosfera a Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice se află o hartă a interactivă a localităților locuite de aromâni în Europa de Est. |
|
Scris de asymetria on Monday, August 03 @ 14:06:26 CEST (280 citiri) (Citeste mai mult... | 431 bytes in plus | Geopolitica | Scor: 0) |
|
Geopolitica: Ion Coja. Rusia si Europa vazute de la Bucuresti într-o discuție cu un ziarist sovietic pe care Aurel Dragoș Munteanu îl adusese la Restaurantul Scriitorilor, Petre Țuțea, simțindu-se gazdă și dorind să-i facă plăcere rusului, i-a zis cam așa: «Rusia are menirea istorică cea mai importantă de pe planetă. Anume să extindă Europa dincolo de Urali, până la Oceanul Pacific!» După 30 de ani, constat că aceste cuvinte sunt mai pline de înțelesuri ca oricând, sensuri multiple și șocant de grave, la care atunci nimeni nu s-ar fi gândit. Poate numai Petre Țuțea... Ion Coja |
|
Scris de asymetria on Saturday, June 13 @ 19:17:32 CEST (331 citiri) (Citeste mai mult... | 16396 bytes in plus | Geopolitica | Scor: 3.66) |
|
Anunturi: Sorin Adam Matei. Un proiect în mars - Virtual Omaha Beach Virtual Omaha Beach: Purdue team recreates D-Day battlefield, launches learning environment where information searches for user |
|
Scris de asymetria on Thursday, June 04 @ 22:15:11 CEST (288 citiri) (Citeste mai mult... | 7732 bytes in plus | Anunturi | Scor: 5) |
|
Geopolitica: Andrei Vartic. Nu MIZEz pe MIZErie. Cahul 1980 Nu MIZEz pe MIZErie Totusi o viata mai satula in acest imperiu al foamei de absolut se poate asigura. Granitele sunt pentru imparati, nu pentru pasari. Pentru suflete nu poti hotari hotare. Si nici aceste cuvinte nu au nimic eu poezia scalzilor. Ba chiar si o mama, care si-a abandonat copilul se poate pocai. Si va fi iertata si de Domnul si de fiu. Ci pe rauri curg pete unsuroase, iar pestele nu stie ca benzinele sunt otravitoare. Si le inghite ca sa respire. Andrei Vartic |
|
Scris de asymetria on Thursday, June 04 @ 20:19:03 CEST (281 citiri) (Citeste mai mult... | 11636 bytes in plus | Geopolitica | Scor: 5) |
|
Asymetria va recomanda O Revista liberă La Pensee libre Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare |
Textele la care face referință dl Constantin Cojocaru în răspunsul său pot fi citite, studiate, comentate pe blogul Varianta Cojocaru.