Gabriel
Teodor Gherasim: Stimata doamna Gutu, va rog, in primul rand, sa le
impartasiti cititorilor nostrii cateva date biografice, academice si
din activitatea dumneavoastra politica, inclusiv pana in prezent:
Ana
Gutu: Sunt profesor universitar de 30 ani, doctor în filologie
romanică, autor a circa 300 publicații științifice și
publicistice, cunosc mai multeblimbi străine, în politică am venit
în 2009 pe valul mișcării anticomuniste, pentru a redobândi
libertatea de exprimare și de gândire.
Gabriel
eodor Gherasim: Ce inseamna pentru dumneavoastra limba romana si de
ce este o necesitate realitatea recunoasterii ei in Basarabia, si
trecerea la index a etichetei de “limba moldoveneasca” atat de
aparata, de la comunistii lui Voronin, la unii membrii ai aliantei de
la putere, gen membrii formatiei Marian Lupu?
Ana
Gutu: Limba română este cadrul existențial spiritual, în care am
fost educată de buneii și părinții mei, eu fiind originară din
sudul Basarabiei, dintr-o localitate de pe malul Prutului, orășelul
Cahul. În copilărie am avut cărți românești în casă, am
privit TVR 1, am vizitat România chiar pe timpul sovietic, deoarece
aveam rude la Iași și Galați, străbunica pe linia tatălui
plecată fiind în România încă din 1933, pe timpul României
Mari, cu trei fiice ale sale, bunica rămânând dincoace de Prut.
Buneii mei niciodată nu au folosit glotonimul ”limbă
moldovenească”, toate confuziile survenind de fapt mai târziu,
când am venit la Chișinău la facultatea de limbi străine. În RM
problema denumirii limbii este și, cu siguranță, va fi pe larg
exploatată de către politicieni în scopuri manipulatorii, astfel
contribuind la ținerea în neștire a unei părți bune a
electoratului. Partidele de stânga insistă asupra teoriei
moldovenismului, care coboară în Evul Mediu, aceștia ignorând
astfel în mod voit istoria, deoarece statele europene moderne s-au
format către mijlocul sec. al XIX.
Gabriel
Teodor Gherasim: Se spune mult in istorie ca fortele comuniste au
“eliberat” Estul/Centrul Europei de “fascisti” (corect
nazisti), dar ce nu se spune este, -dupa cum a fost demonstrat foarte
bine de documentarul The Soviet Story/Povestea Sovietelor (Snore
2008, Latvia) -, ca, pana in 1941, comunistii si nazistii au fost
prieteni la catarama, vazandu-se unii pe altii ca “revolutionari”
si ajutandu-se politic, militar, economic, si strategic in haicuirea
si impartirea Europei dupa bunul lor plac. Cazul Basarabiei/Bucovinei
de Nord/Bugeac si respectiv al Nordului Transilvaniei, furate
Romaniei si impartite “frateste” de comunisti si nazisti intre ei
si aliatii lor in 1939 (Pactul Molotov-Ribbentrop ), - ceea ce a dus
ulterior la intrarea Romaniei in razboi in 1941pentru eliberaera
acestor pamanturi romanesti -, este tipic in acest sens. Cuvantul
“revolutie” inseamna sa rastorni ceva cu fundul in sus: valori,
straturi sociale, tesutul etnic al popoarelor neaose de mii de ani.
S-au pierdut multi membrii ai familiei datorita “purificarii entice
anti-romanesti” din Basarabia. Pe cine au deportat si/sau ucis
rusii cu precadere in Basarabia, si ce fel de colonisti au adus si
promovat ca sa-i inlocuiasca pe acesti romani?
Ana
Gutu: Decizia Curții Constituționale din 5 decembrie repune în
drepturi adevărul istoric despre Basarabia, și anume că aceste
pământuri au fost ocupate, rupte din trupul țării românești,
Basarabia fiind supusă unui proces feroce de deznaționalizare și
epurare etnică. Deportările și foameea organizată, care au fost
un adevărat genocid împotriva băștinașilor români, dar și
altor etnii conlocuitoare, au fost declanșate, în primul rând,
pentru a-i pedepsi pe cei care se autoidentificau români, pe cei
care erau gospodari în bun spirit românesc. În urma acestui
genocid al sovieticilor împotriva românilor basarabeni au pierit
sute de mii de oameni.
Gabriel
Teodor Gherasim: Sa vorbim de confuzia deliberata dintre romanii din
regiunea Moldovei, numiti “moldoveni” (cum sunt “texani”
americanii din Texas) si ideea fantezista ca acestia ar fi o
asa-zisa “etnie moldoveneasca” si vorbind o “limba
moldoveneasca”. In librariile din Europa si SUA nu exista vreun
“dictionar Moldo-“, ci numai “Romano-Englez”,
”Romano-Italian” etc. Ma uluieste continuarea ineptiei despre o
“etnie/limba moldoveneasca” si dupa revenirea la grafia latina a
limbii romane in Basarabia. Deloc intamplator - si fratii mai mici ai
rusilor, Iugoslavii (slavii de la sud - acum sarbii) ii supun
aceleiasi politici privind o falsa dicotomie pe romanii din
sudul/vestul Dunarii (Timoc), fata de romanii din Romania, numindu-I
pe primii …”vlahi.” Acelasi lucru il fac cu romanii din Grecia
si grecii, bulgarii, albanezii si croatii in propriile tari, mai
putin macedonenii. Ungurii fac acelasi lucru cu impartirea romanilor
din Ungaria in romani si “baiesi”, care vezi Doamne ar
vorbi…”limba baiasa”.
Repet,
aici nu-i nici macar vorba de aromani, deci tot
de romani dar
care au un dialect; este vorba de romani ca si Dvs.si ca mine, care
ne intelegem fara fituici cu pretentii de “dictionare” (vezi
maculatura lui Vasile Stati, la care nici macar domnul Marian Lupu nu
face referinta ). Deci am doua intrebari: cum explica (neo)comunistii
si rusofilii aceeasi limba romaneasca ca fiind “doua” limbi in
era Internetului si a lipsei de sarma ghimpata, si –mai important
poate - ,ce au ei de castigat cu aceste insulte fata de evidenta
bunului-simt?
Cum
s-au simtii rusii din Basarabia de exemplu, daca i-am numi “poporul
narozilor” care ar vobi “limba naroada”, adica rusa dar scrisa
in…alfabetul latinesc?
Ana
Gutu: După cum am mai menționat cu varii ocazii, inclusiv în
scrierile mele științifice, confuzia identitară și lingvistică
este rezultatul ocupațiilor din 1812 și 1940/1944, deoarece inițial
imperiul țarist, iar mai apoi imperiul sovietic, au dus o luptă
acerbă pentru eradicarea suflării românești, însă nu au reușit.
Partidele de stânga, mai ales comuniștii, sunt ereditari de drept
ai doctrinei leniniste, ai fostului partid comunist din URSS. Ei au
misiunea de a promova în continuare aceste politici nihiliste. Trist
este faptul că reprezentanții minorităților naționale și
etnice, nu toți, dar totuși, o bună parte din ei, fac jocul
comuniștilor și nici nu acceptă ideea de a respecta națiunea
majoritară în tot ceea ce înseamnă istoria, civilizația, limba
română, ducând o politică de negare și respingere a adevărului
științific.
Gabriel
Teodor Gherasim: Tin minte, pe timpul “democratiei” comuniste
tovarasul Voronin a impus schimbarea – printre altele - a
titulaturii Liceului Romano-Francez Gheorghe Asachi din Chisinau in
Liceul “Moldo”-Francez, si i-a pedepsit cu expulzarea pe
curajosii elevi care au opus rezistenta. Este interesant si faptul ca
directoarea Liceului Romano-German din capitala a acceptat
modificarea, argumentind, dispretuior: “Aici spunem Liceul
Moldo-German, pentru ca nu suntem la Asachi”. Aceasta ridica doua
intrebari: exista doua constiinte contrapuse intre generatiile mai
tinere “pro-romanesti” si cele adulte “filo-rusesti,” sau
exista oameni de bun-simt, care se recunosc drept romani din ambele
generatii, dupa cum exista si unelte de dezbinare “moldoveniste”
in toate generatiile?
Ana
Gutu: Dialogul generațiilor este mai dificil în RM, deoarece există
familii în care adulții mai votează ideologia comunistă, poate
mai mult din nostalgie, căci erau pe atunci tineri, iar tinerețea e
pentru orice om periaoda vieții cea mai fericită. Adevărat e că
vom avea nevoie de ceva timp ca să se producă un schimb de
generații, să-și facă efectul educația, cartea, lumina.
Accelerarea acestui proces poate fi obținută prin educarea
populației cu ajutorul unui spațiul informațional românesc
adecavt, din păcte acest spațiu informațional în RM nu există,
suntem invadați de canale rusești, prin care este continuată opera
de ținere în prizonierat nostalgic a oamenilor cu rezistență
inadecavtă la tot ceea ce înseamnă propagandă și minciuna de la
Kremlin.
Gabriel
Gherasim: Inca de pe timpul imperiului roman, zicala “Divide et
Impera” (Imparte si Domina!) a fost folosita cu succes de toate
imperiile in zonele ocupate. Ceea ce am vazut in Basarabia, au fost
romani basarabeni care “s-au dat cu rusii” si au devenit parte
integranta in persecutarea propriului popor (mancurtii). Mai greu de
acceptat este ca oameni, ale caror familii au suferit crunt sub
persecutia comunista ruseasca nu numai ca au pasit peste cadavrele
inaintasilor si au trecut de partea opresorilor, dar au si devenit
porta-voce a lor. Sa il luam pe Vladimir Bujenita, al carui bunic
matern, Isidor Sarbu a fost luptator anti-comunist si refugiat
inRomania dupa ocuparea ruseasca a Basarabiei. E vorba de numele
conspirativ De Vladimir Voronin (Cioara), fost si prezent milionar si
presedinte al comunistilor, care a numit tricolorul Moldovei (deci
romanesc) “steag fascist”. Alt caz e tovarasa Zinaida Greceanii,
fosta prim-ministru pusa de comunistii aserviti Moscovei, ai carei
parinti Marioara Ursu si Petrea Bujor au fost deportati in Siberia in
anii ’50.
Ce instrumente si tehnici a folosit sistemul comunist
de a fost in stare ca sa desfigureze in asa hal indivizii, sa ii
transforme pe unii din victime in asupritori?
Ana
Gutu: S-a scris deseori despre sindromul Stockholm, atunci când
victima devine adoratoare a călăului său, probabil aceasta s-a
întâmplat cu românii din Basarabia, frica încubărindu-se în
mintea populației de aici. Secolul al XIX-lea a fost un secol al
luminilor în Europa, dar pentru basarabeni acest secol a fost unul
al analfabetismului, al privării de drepturi identitare și
lingvistice. Basarabia nu a venit pregătită către Ziua Marii Uniri
din 1 decembrie 1918. Era un spațiu profund rusificat, unde abia
după 1 decembrie 1918 au fost deschise circa 3 000 de școli
românești, cămine culturale, a început viața culturală
adevărată, dar 22 de ani au fost mult prea puțini în acest sens.
Dupăî 1940/1944 ocupanții sovietici și-au făcut bine treabă
prin intermediul propagandei și ideologizării, migrației forțate
și schimbării componenței etnice a populației (căsătroii mixte
în special, din care rezultau copii vorbitori de rusă). Aici în RM
s-a înrădăcinat termenul de ”mancurt”, personaj lipsit de
memorie originară, un termen mai puțin cunoscut în vest, deoarece
vine dintr-un roman al unui scriitor kirghiz. Din păcate, inclusiv
acum RM e plină de mancurți, oameni lipsiți de sentimentul
identitar, chiar dacă au nume românești.
Gabriel
Teodor Gherasim: Cealalta parte a ecuatiei iarasi este de ce, in
ciuda aceluiasi sistem de mutilare sufleteasca, au fost si sunt
romani basarabeni, care in ciuda aceluiasi regim de deznationalizare,
si in ciuda persecutarii familiei pana la omucidere de catre rusi, au
pastrat si au promovat de-o viata cultura, limba, istoria, si
civilizatia daco-romana dintre Nistru si Prut? Ce-a creat de fapt
diferenta dintre cedare, si rezistenta, in fata persecutiilor
comuniste rusesti?
Ana
Gutu: Păstrarea sentimentului identitar național a fost mai ales
posibilă în familiile de intelectuali, unde buneii, părinții, au
fost profesori, medici, familiile în care părinții au fost oameni
gospodari și au fost expropriați, apoi deportați în Siberia.
Universitatea din familie a contat foarte mult în acest sens.
Gabriel
Teodor Gherasim: Sa ajungem la minoritari. La 20 de ani de la
independenta Moldovei dupa jugul rusesc, un numar important de
alogeni rusolingvi pastreaza franghiile economiei de la Chisinau.
Populatia minoritara rusofona insista ca majoritatea de 80% de etnici
romani sa stie ruseste, pentru ca ei sa nu vorbeasca romaneste.
Aceiasi rusolingvi, odata ajunsi in Vestul Europei sau in SUA
(inclusiv daca sunt sub 60 de ani) invata limba tarii-gazda in 6 luni
sau stiu ca ajung sa nu aiba ce manca, adica din ce isi castiga
existenta. Mai tragic, pentru gospodarii romani basarabeni deportati
in Siberia, Kazahstan s.a., alternativa era sa invete imediat ruseste
sau sa moara. Cum explicati persistenta rusofonilor din Basarabia de
a refuza sa invete limba romana, pe care ei o numesc “moldoveneasca”,
si ma refer aici la copii de la 16 ani pana la adulti sub 60 de ani?
Sau cum explicati tupeul bascanului din “Gagauzia” care ameninta
ca restituie scrisorile Chisinaului pentru ca sunt in…”limba
moldoveneasca”, si nu “in rusa,” dupa cum tot aceeasi Gagauzia
insista ca sa predeie in “limba moldoveneasca” refuzand sintagma
Limba Romana?
Ana
Gutu: Să nu uităm că rușii sunt exponenții unei mari națiuni,
națiuni care până a se constitui, a dus războaie, a cucerit
popoare. Rusia e o țară destul de mare, ca rușii să se poată
mândri cu ea, cu istoria lor, cu civilizația și cultura lor.
Aceasta le-a dat legitimitatea de a se simți mari și tari oriunde
s-ar afla. E filosofia existențială, în spirit imperial, care e
îmbățișată cu plăcere și nicio reținere de ruși. De aici
vine și handicapul lingvistic, propriu exponenților națiunilor
mari. Rusul se vrea stăpân oriunde ar merge. Explicația este de
sorginte istorică. E greu să răstorni o astfel de filosofie
existențială. În RM cele 20 de procente de minorități, 5 de
ruși, 11 de ucraineni, 3 de găgăuzi, 1 de bulgari ș.a., luate la
un loc formează o minoritate rusolingvă puternică, ce renunță la
limba lor maternă în favoarea limbii ruse. Toate bune și mai bune
până în momentul când reprezentanții acestor minorități încep
a decide soarta limbii oficiale din RM. Pentru astfel de acțiuni,
menite să submineze ordinea constituțională a statului, oricine,
indiferent de naționalitate sau etnie, trebuie să fie tras la
răspundere, mai ales după decizia Curții Constituționale din 5
decembrie 2013.
Gabriel
Teodor Gherasim.: Cand retorica antiromaneasca pierde teren, se
recurge la violenta: agresivitate si violenta contra participantilor
la Marsul Unirii de la Balti, impuscarea cetatenilor civili la
punctul de trecere al “vamesilor transnistrieni” rusi, violarea
si omorarea tinerilor la protestele din aprilie 2010, asasinarea,
prin diverse “accidente”, a artistilor si intelectualilor
unionisti romani de-a lungul anilor, invadarea in scoli, si/sau
expulzarea profesorilor si a elevilor din scolile romanesti
“moldovenesti” din Estul Moldovei (Transnistria), arestarea sub
acuzatii false de “teroristi” a elevilor romani din Transnistria,
existenta armatei rusti de ocupatie din anii 90 pana in prezent, in
ciuda Tratatului de Retragere semnat la Istambul in 1999 etc. In ce
masura trebuie sa inventariem si repeta aceste fapte publicului
romanesc si international, pentru a arata cat de “democratica”,
este, de fapt, Rusia azi in Republica Moldova?
Ana
Gutu: Inventarierea o vor face istoricii, aceasta este misiunea lor,
eu consider că presiunile Rusiei vor urma, inclusiv după parafarea
și semnarea Acordului de Asociere cu UE, deoarece Rusia, în
virtutea veleităților sale imperiale, nu dorește să piardă
teren în fostele spații sovietice. Important e să fim consecvenți,
demni, să rezistăm și să ne urmăm destinul european.
Gabriel
Teodor Gherasim: Sa revenim la condamnarea comunismului: Romania a
facut-o in 2006, la fel si tarile din Estul Europei. R.Moldova a
interzis, in 2012, simbolurile “secera si ciocanul”, sub a caror
flamura rosie au murit peste 150 000 000 de civili in toata lumea in
regim comunist. Rusia, insa, mai are steaua rosie pe Kremlin si
venereaza hoitul lui Lenin, pe post de “Mesia al comunistilor”.
Si
Comunitatea Europeana a refuzat in repetate randuri sa condamne
comunismul, cel mai recent in 2010, cand Romania, Republica Ceha,
Ungaria, Bulgaria, Latvia si Lituania au cerut din nou acest lucru.
Frica pentru ca o sa le taie rusii gazele naturale si conlucrarea
partidelor de stanga din Grecia si Vestul Europei au facut ca
occidentalii sa respinga initiativa.
In Londra in 2011 a
avut loc o expozitie cu chiloti de dama cu secera si ciocan pe ei in
loc de floricele si au venit propuneri din SUA sa se faca bauturi de
limonada chemate Leninada. Fascinatia cu dictatorii comunisti a ajuns
si la Casa Alba a lui Obama, unde, in 2009, pe bradul de Craciun a
aparut si un glob cu fata lui…Mao Tse Dung (65 000 000 de victime,
conform Cartii Negre a Comunismului). Iar in 2010, in acelasi an cand
Georgia a demolat statuia lui Stalin din Groznii, in Bedford
Virginia, americanii i-au ridicat o statuie lui … Stalin, pentru
“eliberarea” Frantei (de mentionat ca singurii “estici” care
au participat, de fapt, la eliberarea Occidentului, a fost armata
poloneza din exil, pe care Chrchill a predat-o dupa razboi rusilor;
acestia i-au arestat pe soldati si i-au omorat pe supravietuitorii
luptelor contra germanilor din Franta si Italia). Presedintele
Nicolae Timofti a declarat in revista austriaca Die Presse ca: “nu
exista nici o diferenta intre sistemul nazist si cel sovietic.”
Deci cum trebuie educati acesti occidentali ca sa afle memoria atator
martiri, pe care ei o terfelesc prin bagatelizarea sau chiar
glorificarea ideologiei si a actiunilor comuniste?
Ana
Gutu: Fiind delegat la Adunarea parlamentară a Consiliului Europei
am contribuit la elaborarea raportului și apoi, prin amendamente
votate în plen, la adoptarea în 2010 a Rezoluției 1723 cu privire
la ”Comemorarea victimelor Holodomorului” – foametei organizate
în Ucraina, document în care se face referință la foametea
organizată din Transnistria în 1932-1933 și Basarabia în
1946-1947. Deja în 2006 APCE a adoptat Rezoluția 1486 cu privire la
”Necesitatea condamnării internațiobale a crimelor regimurilor
totalitar-comuniste”. Parcă există un cadru internațional pentru
a realiza demersul în cauză, eu, însă, consider că statele
post-comuniste nu au fost suficient de insistente în acest sens.
Recent eu și colegii mei deputați din Partidul Liberal Reformator
am adresat președintelui RM Domnului Nicolae Timofti o scrisoare
deschisă, prin care solicităm crearea unui institut de studiere a
crimelor regimului comunist. Institutul va avea drept sarcină
elaborarea unui rechizitoriu, în baza mărturiilor vii, documentelor
și dosarelor de arhivă. Rechizitoriul împotriva crimelor
comunismului trebuie să fie prezentat într-o instanță judiciară
din RM care să se pronunțe în sensul condamnării regimului
comunist pentru crimele comise împotriva cetățenilor din
Basarabia. Deja având un câștig de cauză la nivelul instanțelor
naționale, putem vorbi și de concertarea eforurilor pe dimensiunea
internațională și să insistăm la o judecată internațională
care ar condamna crimele regimurilor totalitare comuniste, așa
precum o recomandă APCE în rezoluția 1486 din 2006.
Gabriel
Teodor Gherasim: In ciuda rusificarii si a tribalizarii masive
asa-zis “moldoveniste” din Moldova, totusi, Basarabia da exemple
demne de urmat intregii natiuni daco-romane: Festivalul Limba Noastra
Cea Romana (devenit fenomen universal in Romania si comunitatile
romanofone), Protestele Tinerilor din Aprilie, Podul de Flori din
anii ‘90, Marsul Unirii, cel mai mare drapel tricolor romanesc din
lume desfasurat la Chisinau. Unde vedeti redesteptarea romanilor
dintre Nistru si Prut in viitorul apropiat si departat al
poporului nostru?
Ana
Gutu: Consider că redeșteptarea românilor dintre Prut și Nistru a
început încă în anii 1988-89, e un proces continuu, deoarece
schimbarea mentalităților sociale ne va lua ceva timp. E nevoie de
foarte multă lumină, multă carte, multă informație. Schimbarea
mentalităților este inevitabilă odată cu schimbarea generațiilor
și deschiderea definitivă a frontierelor. Din 2014 cetățenii RM
vor călători fără vize în UE, deci, inclusiv, în România.
Sângele se va reamesteca, ad literam, prin căsătoriile tinerilor
de pe ambele maluri ale Prutului, iar odată cu deschiderea
frontierelor li se vor deschide larg ochii și celor care se
încăpățânează să vadă soarele de asupra caoului, țintindu-și
cu onstinație privirea doar spre bocancii ocupantului.
Gabriel
Teodor Gherasim: Mult stimata doamna Gutu, ne intalnim la amurgul
anului 2013. Puneti ca sa ne dati un sumar a ceea ce a insemnat
2013 pentru Basarabia si pentru poporul roman in general?
Ana
Gutu: În primul rând, a fost un an aniversar, s-au împlinit 95 de
ani de la Marea Unire din 1918. România a jucat un rol definitoriu
în realizarea unui eveniment istoric pentru Republica Moldova –
parafarea Acordului de Asociere a RM la UE, Vilnius, Lituania.
România a fost și este mai mult decât țară-avocat pentru
Republica Moldova în sprijinirea parcursului său european.
Integrarea economică și politică a Republicii Moldova în UE va
însemna și reîntregirea civilizației românești. Un alt
eveniment important, din punctul meu de vedere, îl constituie
hotărârea Curții Constituționale a Republicii Moldova, în
privința constituționalizării Declarației de Independență a RM
din 1991, document în care se utilizează glotonimul LIMBA ROMÂNĂ.
Prin modesta-mi contribuție, și anume, sesizarea pe care am făcut-o
la Curte la 26 martie 2013, am declanșat un răspuns juridic
important – limba română s-a întors din punct de vedere
gloto-politic în Republica Moldova.
Gabriel
Teodor Gherasim: Ce inseamna faptul ca limba romana este considerata
ca limba de stat pentru Republica Moldova?
Ana
Gutu: În primul rând, aceasta consfințește următoarea realitate
axiomatică: suntem un popor, avem o istorie comună, avem aceeași
limbă - limba română, dar, deocamdată, locuim în două state
românești. Cei care vor continua să nege acest fapt, din start
sunt înregimentați fie în tagma celor obscuri la minte, fie în
tagma propagandiștilor manipulatori, căci și de aceștia există
destui în RM, din păcate
Gabriel
Teodor Gherasim: Cine au fost promotorii limbii romane a Declaratiei
de Independenta, carora le ramanem indatorati, si cine au fost
promotorii “limbii moldovenesti” din Constitutie, care s-au
acoperit de ridicol de-a lungul decadelor, pana la culminarea in
infama fituica de “dictionar moldo-roman”?
Ana
Gutu: Dintoteauna promotorii și salvatorii limbii române în
Basarbia au fost oamenii de cultură, oamenii luminați la minte,
scriitorii, poeții, actorii, profesorii vizionari – adică,
filosofii. Providența a făcut ca textul Declarației de
Independență a RM din 1991 să fie ticluit cu mult har. Nici
viciosul articol 13 din Constituție, care este rodul ocupației
sovietice, nu a stăvilit adevărul științific. Nomenclatura
comunistă a avut tentacule și încă le mai are până în ziua de
azi. Un imperiu al răului, precum a fost cel sovietic, nu dispare
niciodată fără urme. Finalmente, adevărul științific triumfă,
spiritul unui popor învinge, oricât de mari ar fi stavilele
ridicate în mod artifical de imperii și dictatori.
Gabriel
Teodor Gherasim: De la politicieni din Gagauzia, care s-au nascut si
traiesc in Moldovadar vorbesc numai ruseste, la ucrainienii din
Bucovina de Nord si Bugeac, diverse autoritati au continuat ca sa
publice carti si sa creeze matricole scolare unde limba romana si
“limba moldoveneasca” erau considerate limbi diferite, iar
vorbitorii lor, drept “popoare diferite”.
In
ce masura decizia Curtii Constituționale
de la Chisinau poate obliga universalitatea limbii romanesti in
curiculumurile scolare si/sau datele statistice ale densitatii
poporului roman (acum re-adus sub aceeasi identitate)?
Ana
Gutu: Trebuie să spunem foarte clar, din 1991 încoace, nu au
existat probleme cu denumirea corectă a limbii în curricule și
manuale, documente științifice, academice, instituționale,
culturale etc. Minoritarii utilizează intenționat probleme
denumirii limbii în scopuri politice, pentru a destabiliza situația
din republică, pentru a opri mișcarea RM pe calea integrării
europene. Unii din ei sunt cu simbrie din est, nici nu ne miră acest
lucru. Dar, atitudinile se vor schimba, cu siguranță, odată cu
schimbarea calității vieții.
Gabriel
Teodor Gherasim: Multi au fost copiii si adultii care au fost abuzati
verbal si fizic in marsurile unioniste, din Chisinau, la Balti, si in
alte locatii. A meritat suferinta lor pentru rezultatele din acest
an?
Ana
Gutu: Agresiunile verbale și de orice alt gen pe motive unioniste
sau lingvistice nu sunt o noutate în RM. Eu personal am crescut
într-un orașel profund rusificat, și acum îmi amintesc de
certurile pe motive etnice, care izbucneau între elevii moldoveni și
cei ruși în timpul faimoaselor parade de 1 mai sau 7 noiembrie.
Toleranța și acceptarea celuilalt este o lecție pe cate trebuie
s-o învețe mai ales reprezentanții minorităților din RM. Mai
ales ei, deoarece noi le-am învățat limba, chiar dacă ei sunt mai
puțini, însă, fenomenul invers așa și nu s-a produs în masă,
ci doar foarte sporadic. Acum, primind mesaje electronice
amenințătoare la adresa mea, pentru că pledez în favoarea limbii
române, identității noastre românești, stau și mă întreb: ce
s-a schimbat de la ocupația sovietică încoace? Mai nimic. Același
nerespect pentru băștinași, același dispreț. E cazul să fim noi
mai demni și să ne facem respectați, prin promovarea valorilor
noastre românești cu multă fermitate și caracter.
Gabriel
Teodor Gherasim: In ciuda deportarilor dine perioadele tariste,
comuniste si “democrate” (a la Putin, in Transnistria) de
deznationalizare romaneasca din Basarabia/Bucovina de Nord Bugeac, si
a introducerii constant de colonisti rusofoni, supravietuitorii
victimelor deportarilor si a persecutiilor anti-romanesti facute de
Rusia intre Nistru si Prut, s-au ridicat la inaltimea inaintasilor
lor, prin culminarea legiferarii limbii romane, ca sa revina in
Basarabia la ea…acasa (la fel ca si tricolorul si leul monedei).
Ce
mai trebuie de facut pentru ca Basarabia sa re-ajunga in Romania?
Ana
Gutu: E nevoie de multă curiozitate din partea românilor de pe
ambele maluri ale Prutului. Frații, separați de un râu, încă nu
se cunosc suficient. Să trecem Prutul cu mai multă îndârjire, să
comunicăm pe toate căile posibile, să facem astfel ca românii din
România să aibă cetățenia Republicii Moldova, pentru a nu le
permite comuniștilor și acoliților coloanei a cincea să vină
vreodată la putere, să ne dicteze cine suntem și de unde venim.
Lecția istoriei este una dureroasă, dar ea este o lecție! Ar fi
bine s-o învățăm și să utilizăm în mod pragmatic toate
oportunitățile, de ordin economic, mai ales, ca să unim cele două
maluri ale Prutului, pas cu pas, inteligent, ireversibil, odată și
pentru totdeauna.
Gabriel
Teodor Gherasim: Ce doriti ca sa urati Republicii Moldova si
Romaniei pentru Noul An?
Ana
Gutu: Cele două state românești să se regăsească cât de
curând, un prim pas fiind, ridicarea barierelor de circulație în
2014. E un pas gigantic spre reîntregirea neamului românesc. Să se
poată întâlni frate cu frate, părinții cu copiii lor, să se
re-amestece sângele, care să o ia la fugă prin venele noastre
românești, readucând la viață părțile atrofiate ale trupului
României, dându-i o speranță nouă, plină de energii creatoare.
Gabriel
Teodor Gherasim: Ati mai vrea sa adaugati ceva pentru cititorii
nostri din toata lumea?
Ana
Gutu: Le doresc tuturor Crăciun fericit, sărbători de iarnă
luminoase, curaj și perseverență, sănătate și fericire
personală.
Gabriel
Teodor Gherasim.: Cum pot sa va contacteze cititorii nostri?
Ana
Gutu: La adresa electronică agutu@ulim.md
Gabriel
Teodor Gherasim: Doamna Profesor Gutu, multumim pentru interviu si va
dorim dumneavoastra si celor dragi Craciun Fericit! si An Nou Ferici!