Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 17 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Jurnal: Luca Pitu. Breviarul nebuniilor curente. Jurnal indirect
    Scris la Saturday, October 04 @ 20:53:08 CEST de catre asymetria
    Noduri si retele

    Sub titlul BREVIARUL NEBUNIILOR CURENTE, scriitorul Luca Pițu pregătește o carte în care include documentele din Dosarul de urmărire informativă care a fost deschis pe numele său de Securitate în 1982.
    Dupa apariția în Asymetria a unui text de Liviu Cangeopol, text dedicat unor supoziții și deducții privind activitățile invizibile al Maestrului din Cajvana, am primit mai multe mesaje dinspre Luca Pițu, într-unul zicându-se :
    «Draga Dan Culcer, Iti trimit, prin atasare, cele vreo cinzeci de pagini, din D.U.I-urile mele cenesasice, publicate in ARGESUL si constituind sectiunea ultima a unei viitoare carti. In caz ca unele din ele prezinta interes pentru ASYMETRIA, le poti prelua... in loc de replica […]:»
    Acestea fiind scrise, publicăm cu interes și din interes paginile primite, câteva volume sau tușe în plus la masca mortuară veselă a vremii. Era o vreme prin care unii au trecut, mulți s-au strecurat, unde altii au rămas, câțiva s-au cutremurat năpârlind. Și poate că așa ne-om vindeca de râie.

    Dan Culcer

    Luca PIȚU
    BREVIARUL NEBUNIILOR CURENTE
    ULTIMA PARS
    DE REBUS MILITIAE OCCULTAE

    L’homme il est humain à peu près autant que la poule vole. Quand il prend un coup dur dans le pot, quand une auto la fait valser, elle s’enlève bien jusqu’au toit, mais elle repique tout de suite dans la bourbe, rebecqueter la fiente. C’est sa nature, son ambition. Pour nous, dans la société, c’est exactement du même. On ne cesse d’être si profond fumier que sur le coup d’une catastrophe. Quand tout se tasse à peu près, le naturel reprend le galop. Pour ça même, une Révolution faut la juger vingt ans plus tard.
    Louis-Ferdinand Destouches: MEA CULPA
    Cine-o fi spus că ciobanul român cîntă din fluier în timpul liber? Si că angajează discuții metafizice cu oaia năzdrăvană? Și se gîndește la moarte senin? Eu n-am văzut asemenea ciobani români. Ciobanul român își petrece timpul liber cu băgarea deștului în curul altui cioban român, după care se cracănă de rîs.
    Omul din Belleville: Gherla
    Oare ei relele știură In care pre locuitori împlîntă Neodihnita democratură? Unul cu altu luptă, să frămîntă, Unul pe altul surpă, micșorează, Cetățean pă cetățean irumează.
    Ion Budai-Cajvanul: Euromâniada


    Romanul nostru cu cîntec: «Brazde peste haturi revisited»

    Din cele 46 de pagini ale romanului-foileton cu pricina, confiscate la percheziția din l8 mai l983, se vor fi recuperat, pînă acum, doar 23, adică episoadele următoare: Si caii se împușcă, nu-i așa? + Din neagra țigănie, mînca-ți-aș! + Un chirov, două chiroave + Azi e zi de sărbătoare + Iar steluța cea de sus... ce-o mai fi avînd de spus? Lipsesc, între altele, cele trei ouate de Magister Casvanaeus si al căror titlu ni-l reaminteste, grație stabilimentului cenesasic, declarația coautorului dată Secilor Curisti acum un sfert de veac, pe Strada Triumfului nr.6, si aflătoare, ea, în dosarul de urmărire informativă a obiectivului «POPA», că pe-al obiectivului «PAVEL» nu îl închiseseră Lățeii Neantului, după cîte se pare, nici după «atenționarea» din l979. Unde-or fi ele, ouatele magistrale (: Visul tovarășului inginer agronom, Dictotaurul + Ascensiunea lui Iordache Leahu poate fi oprită) de vreme ce nu le vor fi decelat încă acolo unde te-ai fi așteptat să dai cu crucea postloviluționară peste dumnealor? Pesemne că, neaflîndu-se deocamdată în custodia Cenesasicilor, or fi continuînd să zacă în biroul fostului rect Viorel Barbu, actualul gagademician, sau în al academicianului Constantin Romanescu, cărora li le aduceau spre expertiyă psihiatrică ori pentru peceristă indignare, chiar în mai l983, Morpionii Morții, superiorii lor hieratici de pe Ulița Sereiriei, șocați de tupeul scriitural al zugrăvirii realist-socialiste, în cutare episod romanesc , a unui penis captivus între șeful peceriu al brigadei zootehnice și o joiană ceapistă din dotare. Pînă le-or decela ... nu le rămîne cercetătorilor practicilor intertextuale si altor doctoranzi, contribuitori la numărul 7 din La Lettre R, decît recursul la lectura profesionistă a mărturiilor date, sub constrîngerea polițideologică a Organului Represor, de cogeneratorii ficțiunii meșterite la opt mîini. Una din ele curge deja... după cum urmează:
    * * *
    CNSAS 10. 09. 2007 Serviciul Arhivă
    DECLARATIE. Subsemnatul Luca PIȚU, născut in Cajvana, județul Suceava, domiciliat în Iași, str.Republicii 32B, Bloc G4, scara A, apt.24, declar următoarele: si anume că în cursul anului l982 (nu-mi amintesc exact data), dupa discuții anterioare cu Sorin Antohi si Dan Petrescu, am hotarît ca, dupa modelul Grupului ARS AMATORIA, sa scriem un roman. După mai multe discuții, tema aleasă a fost cooperativizarea agriculturii, titlul romanului fiind Brazde peste haturi «revisited». Ideea care a guvernat alegerea acestei teme si acestui titlu a fost, cel puțin în concepția mea, următoarea: publicarea, la una din editurile românești ( eventual la Albatros), a unui roman-foileton care, spre deosebire de romanele consacrate anterior temei respective, să puncteze mai ales aspectul cotidian, firesc, uneori umoristic… dar profund uman si particular al fenomenului istoric respectiv; dar… într-un stil și cu o scriitura foarte moderne, apelîndu-se la tehnicile de povestire cele mai noi, utilizindu-se planuri temporale foarte variate (prezent continuu, trecut, viitor), monolog interior, false jurnale intime, false memorii, inserții din presa vremii, trimiteri literare mai subtile, colaje etc. Organizarea muncii s-a făcut in felul urmator: ordinea scrierii episoadelor s-a stabilit prin tragere la sorți, urmînd ca la încheierea romanului să se realizeze o ameliorare a materialului prin rescrierea unor scene, adăugarea altora, folosirea unor note de subsol, înlăturarea inconsecvențelor nominale si biografice ale personagiilor ș.a.m.d. Personal, aveam a scrie capitolele 4, 8, 12… și așa mai departe. In fapt, am scris doar secvențele 4, 8, 9 (dacă s-or mai păstrat numerotarea si titlurile originare): Visul tovarășului inginer agronom, Dictotaurul + Ascensiunea lui Iordache Leahu poate fi oprită. Nu cunosc prea bine cine și cum a scris celelalte capitole, însă fapt e că primeam episodul anterior de la Sorin Antohi sau Dan Petrescu (nu-mi amintesc exact) ori mi-l lăsau, la plic inchis, în cutia postală. Ultimele două episoade le-am scris în luna fabruarie. De atunci si pînă acum nu mi-a mai parvenit vreun episod. S-a încetat lucrul la roman deoarece George Pruteanu ne-a spus într-o zi că a fost chemat la Securitate si i s-a atras atentia că nu ar fi indicat să se continue lucrul la foiletonul în cestiune. Precizez că, personal, nu am cetit nimănui episoadele scrise de mine, însă mi s-a spus că tinerii scriitori de la Bucuresti auziseră de ideea romanului-foileton, iar Gabriela Negreanu, de la Editura Albatros, chiar dorea să-l citească în vederea publicării sale. Mentionez că o parte din autorii de episoade ar fi dorit să-l publicăm serial în una din revistele țării, eventual din Iași, înainte de a-l publica sub formă de volum; mentionez de asemeni că romanul, după știința mea, nu a fost împrumutat nimănui, nici nu a fost cetit cuiva în public sau în particular. Aceasta îmi este declarația pe care o dau, sustin si semnez. 18 mai 1983 Luca Pițu


    * * *

    Și scriptul securitic de mai jos, operă a deja faimosului colonel Parpanghel Boțîrlan, confirmă, pe lîngă multe alte rele faceri anarho-libertare, autorlîcul pițulian asupra unui număr de trei episoade ale romanului-foileton Brazde peste haturi «revisited»:
    C.N.S.A.S 10.09.2007 Serviciul Arhiva Strict secret Exemplar unic
    Ministerul de Interne Inspectoratul Judetean Iasi Nr.______din____l983
    RAPORT Cu propunere de avertizare a numitului PIȚU LUCA
    La data de l6 martie l981 a fost luat în lucru prin D.U.I. numitul PIȚU LUCA, fiul lui Vasile si Magdalena, născut la 14.01.l947 în localitatea Cașvana-Suceava, domiciliat in Iasi, strada Republicii nr.32B, scara A, apt.24 – lector la Facultatea de Filologie din cadrul Universitătii «Al.I.Cuza» Iași, întrucît a apărut ca legătură principală a lectorului francez «MATEI», element lucrat prin D.U.I., suspect de apartenență la serviciul de informații francez. In procesul urmăririi informative au rezultat următoarele aspecte: PITU LUCA a întretinut legături strînse cu lectorii «Matei» si «Robert» care au exercitat o puternică influență asupra sa. In acest sens, i-au fost date spre consultare mai multe cărti cu continut denigrator la adresa tării noastre. Periodic a participat la domiciliul lectorilor francezi impreună cu alți intelectuali, la unele discuții, unde sub influența lecturilor unor materiale introduse în țară de cei doi lectori a comentat negativ realizările din țara noastră, manifestînd total dispreț față de valorile culturale si patriotice ale poporului român. Sub influența conceptiilor pe care le are împreună cu PETRESCU DAN si ANTOHI SORIN a hotărît scrierea unui roman intitulat BRAZDE PESTE HATURI «REVISITED» în care a pus la îndoială utilitatea politicii Partidului si Statului nostru în problema cooperativizării agriculturii în țara noastră. PITU LUCA a scris trei capitole în acest roman. A ascultat si comentat emisiunile postului de radio «EUROPA LIBERA», iar pentru scrierile sale din revistele «DIALOG» si «OPINIA STUDENTEASCA», postul de radio amintit a făcut comentarii pozitive, lucru ce l-a bucurat si impulsionat pe cel în cauză. In vederea clarificării aspectelor arătate mai sus si a finalizării corespunzătoare a cazurilor «MATEI» si «ROBERT», s-a procedat si în cazul lui PITU LUCA la perchezitia domiciliară si anchetarea sa informativă. In urma luării acestor măsuri au rezultat următoarele: A intretinut legături cu lectorii francezi «MATEI» si «ROBERT», pe care i-a vizitat la domiciliu, a luat cărți si s-a aflat în anturajul lor. La domiciliu posedă numeroase cărti ale unor autori transfugi în Occident pe care le-a procurat fie prin intermediul lui «MATEI», fie prin intermediul altor cetăteni străini pe care i-a cunoscut. De asemenea, o serie de cărti le are din perioada cît a fost în Franța. Alecturat romane cu continut ostil la adresa tării noastre precum si ziare si reviste cu același caracter pe care le-a primit de la cei doi lectori si care au avut o influență negativă asupra sa. A confirmat faptul că este mare amator si apreciază foarte mult literatura occidentală nominalizînd lucrările respective. Avînd în vedere problemele rezultate în procesul documentării propunem avertizarea susnumitului cu menținerea în evidențe și continuarea supravegherii informative pentru a-i cunoaște reacțiile în urma acestei măsuri.
    Locot.Murariu Gheorghe DE ACORD SEFUL SERVICIULUI III Locot.colonel Boțîrlan Mihail
    OFIȚER DE CERCETARE PENALA Rotaru Constantin
    RD/5492/541 din 22 iulie l983


    * * *
    Trimitere la romanul-foileton al Artelului Bahluieț ai și în adaosul ofițeresc la nota informativă a sursei «Ionescu» - despre numărul Opiniei studențești dedicat «Eseului la Iași» - din 1.04.l983, primită de căpitanul Florin Vezeteu (viitorul șef al Sexcurității din Dulcele Tîrg după replierea postloviluționară a inomabililor Boțîrlan, Ciurlău, Rotaru, Stanciu, Gașcu, Volf & Co.):
    N.O. Materialul a fost dat în urma sarcinilor trasate anterior. Sursa a fost instruită să ne informeze despre:literatura străină adusă de lectorii francezi, circulatia acesteia; stadiul în care se află «romanul» BRAZDE PESTE HATURI REVISITED; articolele si eseurile cu conținut necorespunzător ce apar în revistele studentesti «DIALOG» si «OPINIA STUDENTEASCA»; data cînd se organizează următoarea «seară DIALOG»; materialul se va exploata la dosarele de urmărire informativă «ROBERT», «PAVEL» si legăturile acestora.
    * * * De fapt, în observațiile la o ``notă informativă anterioară``, din 29 decembrie l982, mulsă tot din sursă «ionesciană» de același Căpitan Vezeteu, găsim chiar o referire precisă la întîlnirea de la Buzău, din l982, cînd Sorin Antohi si Dan Petrescu or lecturat largi pasagii din «Brazde peste haturi «revisited», spre încîntarea unor «optzeciști» de talia lui Mircea Nedelciu si spaima altora care, aidoma textuantului Gheorghe Iova, vedeau în temerarul act o provocare de tip căgăbăuc. Dar… mai bine să-i ascultăm pe Dr.Constantin Romanescu (pardon: «Ionescu») și mulgătorul său galonat:
    NOTA INFORMATIVA. La cîteva zile după nota anterioară a subsemnatului, întîlnindu-l pe DAN PETRESCU am fost invitat să ascult o bandă de magnetofon care fusese adusă, se pare, de LUCA PIȚU. Pe bandă era înregistrată vocea lui Virgil Ierunca, cunoscutul comentator la «Europa Liberă». Acesta comenta elogios pe DAN PETRESCU, LUCA PIȚU si mi se pare încă pe SORIN ANTOHI. Banda era reprodusă după o transmisiune anterioară cu o zi datei întîlnirii noastre si, după cîte se pare - așa a sugerat DAN PETRESCU dar nu am insistat - era asșteptată de autori, cu alte cuvinte emisiunea era, probabil, anunțată. Se pare curios că acestia stiau ce se va transmite la «Europa Liberă» si cînd. Articolele mentionate de Virgil Ierunca erau acelea pe care le-am semnalat în nota anterioară, care îmi atrăseseră atenția prin tematică și ton. Despre LUCA PIȚU, însă, era ceva în plus, ceva pe care nu l-am citit . NOTA OFITERULUI: Din discuțiile purtate pe marginea notei prezentate a rezultat faptul că sursa nu este sigură încă cui apartine caseta si că aceasta ar fi sau nu proprietatea lui LUCA PIȚU. De mentionat faptul că sursa s-a întîlnit recent cu DAN PETRESCU care i-a relatat faptul că a fost la Buzău săptămînile trecute unde împreună cu alți amici au pus la punct o «înțelegere secretă» care constă în faptul că în luna ianuarie vor face un număr festiv al revistelor studențești din Iași, Bucuresti, Cluj si Timisoara, după care vor deveni foarte incisivi si duri, dar la modul propriu + aluziv – cu inentia declarată de a-si crea o platformă dincolo («Europa Liberă») prin intermediul căreia să obțină în situația plecării din țară (este vorba de DAN PETRESCU) un angajament ferm. Sursa a relatat că revelionul si primele zile ale anului le va petrece la Bucuresti unde a fost solicitat de către DAN PETRESCU să se întîlnească si să discute pe marginea planurilor acestora cu referire directă la «înțelegerea secretă de la Buzău». In jurul datei de 6 ianuarie sursa va reveni la Iasi, prilej cu care va prezenta materialul rezultat din întîlnirea pe care a fost instruit să o accepte. Concomitent va insista asupra desprinderii aspectelor de interes operativ din lecturarea revistelor «DIALOG» si «OPINIA STUDENTEASCA» în conformitate cu instructajul efectuat anterior. Propun ca după primirea materialului din luna ianuarie, care, în conformitate cu instructajul efectuat, va concretiza intentiile viitoare ale GRUPULUI DE LA IAȘI, să întocmim un plan de măsuri pe baza căruia să întrerupem activitatea vădit ostilă a celor care fac parte din grupul «CERCUL» si a mentorilor lor directi: lectorii francezi.
    Căpitan Vezeteu Florinel
    C.N.S.A.S. 10.09.2007 Serviciul Arhivă
    * * *

    Pasul următor de întreprins ar fi - credem noi, coouatorii mirificului capodop - lansarea în premieră mondială a romanului neîncheiat si buclucaș, foiletonicamente însă, chiar în mensualul Argeșul, cel atît de piteștean și – totodată – de euromânesc în structura sa de profunzime. Poate că merită această cinste modestul nostru samizdat hipertexual din Daurita Epocă a Ceaușimbecilității, inspirat, el, dinspre hipotextul neasemuitului Horvath István, Brazdă peste haturi titulat acela, văleat l952 înromânizat, la Editura de Stat pentru Literatură și Artă firește; inspirat de unde am zis… cam cît La cea mai înaltă fictiune a lui Florin Iaru din La cea mai înaltă tensiune de Nagy István, alt victimizat ideologic al Societății Deschise.







    Carțile arestate în l8 mai l983


    Lista lor o pierdusem, odata cu procesul-verbal de percheziție, la cîteva luni după dezagreabilul moment al brutalei intromisii securitice în gîndirostiviețuirea heteroclitului «Grup Bahluvian» ( în care Flatulențele Neantului deversau de-a valma, precum în lotul «mistico-legionar» al lui Noica, mai mult spre a-și justifica existența instituțională și lefile uriașe, n`importe quoi et n`importe qui : de la Mihai Dinu Gheorghiu, Valeriu Gherghel, Petru Ioan, Liviu Antonesei, Al.Călinescu, Radu Sperneac ori Ioan Voicu... pînă la entităti atît de felurite precum Dan + Tereza Petrescu, Sorin Antohi, George Pruteanu și, last but not least, subsemnatul). O prăpădisem, firește, însă după ce o exhibasem, în sătucul vacanțierilor doimaiști, unor Laurențiu Ulici, Cezar Ivănescu, Dan Arsenie, Magda Cârneci, Mariana Marin, Virgil Mazilescu sau Gelu Ionescu, estivanți de faimă ai respectivului locus amoenus. De vreme ce tot am recuperat-o, în octombrie trecut, dinspre CNSAS-ul mult hulit de bolșevicioșii brontozauri ai Curții Constituționale, spăimiți, aceștia, pînă în profunzimea boașelor, de variile revelații și zguduiri dosariale, iată, produc mai la vale, pentru cetitorii Argeșului sprințar, lista cărților arestate atunci, în anul suspendării Cenaclului Manolescian de Luni, al îndepărtării troicii Vartic-Papahagi-Pop de la timona Echinoxului si al propulsării Excelenței Sale Andrei Hoisie-Corbea I la cîrma ieșeană a Dialogului.
    * * *
    CNSAS 10.09.2007 Serviciul Arhivă Proces verbal de perchiziționare domiciliară încheiat azi l8.05.l983 la Iasi
    Noi Lt.col.BOTIRLAN MIHAIL , Lt.mj.CHIRIȚĂ VASILE si Lt.PONCU CONSTANTIN, din cadrul Ministerului de interne, în baza acordului scris al numitului LUCA PITU domiciliat in str.Republicii nr.32 B Sc.A ap.24 avînd de fața ca martor asistent pe numitul LUCIAN VASILIU domiciliat în str. Republicii nr.32 Sc.B parter apart.11 am procedat la perchezitionarea apartamentului locuit de numitul LUCA PITU prilej cu care au fost găsite si ridicate urmatoarele: I. CĂRȚI: Des choses cachées depuis la fondation du monde: René Girard La voix de l`opposition communiste en URSS: Samizdat Le fou et le prolétaire: Emmanuel Todd Economie libidinale: Jean-Francois Lyotard Anarchy and Order: Herbert Read Les idées à l`endroit: Alain de Benoist La Barbarie à visage humain: Bernard-Henri Lévy Le Mauvais Démiurge: E.M.Cioran La Chute dans le Temps: E.M.Cioran The Temptation to Exist: E.M.Cioran Schimbarea la față a României: Emil Cioran Lexique des Sciences Sociales: A. et L.Muchielli Le Pouvoir: Lew Kowarski si alții L`Ecartèlement: E.M.Cioran De l`inconvénient d`être né: E.M.Cioran Nietzsche contra Wagner: Der Fall Wagner Valéry face à ses idoles: E.M.Cioran Les idées de notre temps: Jean-Francois Revel Le Nouveau désordre amoureux: Pascal Bruckner & Alain Finkielkraut Histoire et Utopie: E.M.Cioran Vortraege ueber Nietzsche: Ernst Horneffer Homo Aequalis: Louis Dumont Surveiller et punir: Michel Foucault La Mystique du Surhomme: Michel Carrouges La Nouvelle Alliance: Ilya Prigogine Etudes d`histoire de la pensée philosophique Syllogismes de l`amertume: E.M.Cioran.
    II. REVISTE: La Quinzaine littéraire: 2 numere: 15.01.l971 și 15.07.l968. III. Dactilograma cărții Naveta esențială: Luca Pițu. IV. Dosar conținînd articole publicate de Luca Pițu. V. CAIETE: 9 cu arc conținînd înscrisuri și extrase 5 format școlar cu diverse însemnari 5 caiete supracopertate cu plastic dintre care unul este jurnal de însemnari intime – VI. ILUSTRATE: 24 avînd stampila postei 34 fara nici un semn ca ar fi fost expediate prin postă. Percheziționatul nu are obiectiuni asupra modului in care s-a desfasurat perchezitia, la care nu s-au degradat bunuri sau alte valori.
    OFIȚER: lt. Constantin Poncu MARTOR: Lucian Vasiliu PERCHEZITIONAT: Luca Pitu Am primit un exemplar din prezentul proces-verbal: Luca Pițu.
    * * *
    NOTA BENE: Cele mai multe declarații, la sediul Sexcurității Ieșene de pe strada Triumfului nr.6, aveam să le dau în legătura cu proveniența exemplarului din Schimbarea la față a României [ primită de la regretatul si ciudatul profesor de masini-unelte Ion Condrea, figură prorală a boemei universitare bahluviene, tulburat mult de schimbările stîrnite în orizontul lui ideologic după Loviluția Decabristă + victimă a neiertătoarei maladii alzheimeriene]. Si iată de ce. Amintindu-mi la țanc împușcărierile produse de lectura cioranienei Tentații de a exista printre Bucureștioții trăitori în Deceniul Staleninian, cu Petru Manoliu si Constantin Noica în frunte, cercat-am să pun darul pe seama unui amic si anglist, Sergiu Streza, emigrat legal, văleat l975, în Statele Unite, ba si hotărît să nu mai revină vreodată pe solul getodacicomunist, unde tătînele său, preot uniat rebel, petrecuse ani grei la pandaimos și de unde numai vizita lui Nixon pe meleagurile noastre, văleat l969, izbutise să-l exfiltreze convenabil. Nu a ținut minciuna cu fundament soteriologic și fiindcă, în unul din caietele confiscate, notasem data primirii buclucașului cadou, nu însă și de la cine. Pînă la urmă, s-or mulțumit Limbricii Morții cu motivarea de mai jos și făgăduiala orală, făcută tov.locot.colonel Rotaru, că îi voi devoala numele donatorului peste zece ani, ceea ce de altfel am și făcut, la l993, în Fragmente dintr-un discurs in?comod (Institutul European, colecția «Eseuri de ieri și de azi», ediția a doua, Iași, 2000, p.247). * * * CNSAS 10.09.2007 Serviciul Arhivă Declarație:
    La 27 octombrie l982 am primit în dar un exemplar din Schimbarea la față a României. Nu pot să spun de la cine am primit această carte întrucît consider că nu este o carte primejdioasă în mîna unui intelectual din R.S.România, ea existînd în toate bibliotecile universitare ale țării și întrucît consider că a da numele cuiva, prieten sau neprieten, sub constrîngere, nu se potrivește cu ideea pe care o am despre demnitatea umană în general. Cartea respectivă nu a ieșit din biblioteca mea personală, nu i-am făcut publicitate în conversațiile cu prietenii. Consider de asemeni că orice intelectual din România, pasionat de istoria țării și de filosofia politicului, trebuie să citească această carte, măcar pentru a-i respinge unele idei excesive (care idei sînt reproduse de altfel si comentate critic în Ov.S.Crohmălniceanu: Literatura română între cele două războaie mondiale).
    18 mai l983 Luca Pițu
    * * *
    HAPPY END CU VIRGIL IERUNCA SI IONEL BANDRABURU. In toamna anului cu pricina, întîmplîndu-se ca, după vizita politrucului luminat Radu Florian la Decompozitor, să se deie voie la cetit din Cioran (de-l transpunea în Viața Romînească pînă și Ionel Bandraburu), m-or chemat pe Triumfului, la nr.6, și mi-or înapoiat, rînd pe rînd, ilustrate, caiete, daclilograme, cartoline si cărțile aproape toate, cu exceptia celor «necorespunzătoare»: Incognito de Petru Dumitriu, La Barbarie à visage humain + L`opposition communiste en URSS. Cine știe la ce ce subsol insalubru vor fi zăcînd, săracele, în așteptarea libertadorului îndrăzneț! In toamna anului antemenționat, întâmplîndu-se să consacre nobilul bărbat Virgil Ierunca o scurtă emisiune a Radioului Free Europe nasuliilor polițiere de pe Bahlui, înstruțată cu un avertisment scurt și dur cătră organele de sub burtica securimii boțîrlaniene, «Grupul de la Iași» se alegea doar cu atenționări scrise, avizări negative + niscaiva sancțiuni administrative ori simplamente ideologice.


    Filosoful conversațional Petre Țuțea si actorul Ovidiu Iuliu Moldovan în conștiința uneia dintre «sursele» lor

    Contribuția la numărul apriliu din Argesul anului 2008 o am conceput in memoriam Ovidii Iulii Moldovani, vrînd-o modest semn de gratitudine pentru actorul care mă delecta în Profetul, aurul și ardelenii, mă impresiona intelectual cu asupra de măsură în Caligula si îmi ocaziona - prin băuta conversațională de la restaurantul bucureștiot «Dunărea» sau mersul pe jos, nocturn si consecvent, pînă la garsoniera mai mult decît modestă, din preajma Cismigiului, unde sălășluia Petre Țutea –, îmi prilejuia, cum spusei adineaori, una din întîlnirile mirabile auf dieser dunklen Erde. O documentează, de altfel, și pîrîciunea colegială de mai jos, extrasă anul trecut, grație instituției cenesasice , dosarului de urmărire informativă a Obiectivului «Popa»: __________________________________________________________________________________________________________________________ CNSAS 10.09.2007 Serviciul Arhiva
    Primit: lt.major Stancev F.M. Casa: «Stejar» Sursa: «Raluca Alexandru» Data: 23. 03. l981 Strict secret Exemplar unic
    Nota informativă

    Sursa informează că a fost la teatru în 10 martie cu cu Alexandru Vlad si Luca Pițu la turneul Teatrului Mic din Bucuresti1. Luca Pițu se întorsese de la un colocviu științific de la Bucuresti si povestea2 ca a fost la Teatrul National din Bucuresti la Caligula de Albert Camus,în rolul principal OVIDIU IULIU MOLDOVAN. La spectacol, Luca Pițu a fost cu Marcel Petrișor3, fost coleg de facultate și sprieten cu Maria Carpov4. Marcel Petrisor era la spectacol si cu PETRE ȚUȚEA, de 81 de ani, filosof fără opere tipîrite, din cercul «Criterion»5, creat inainte de război la Bucuresti de Mircea Eliade, Petre Comarnescu, Mircea Vulcanescu. PETRE ȚUȚEA este in corespondență cu Mircea Eliade6 si Luca si-a exprimat entuziasmul față de această întîlnire, pe care a mai povestit-o si altor persoane. La București, Luca Pițu a mers cu PETRE ȚUȚEA la băut în vreo două rînduri7. Al.Vlad, a cărui situație familială este pe cale de a se destrăma, caută compania și prietenia lui Luca Pițu. Soția lui Vlad este cercetătoare la Institutul Petru-Poni. Se pare că este o persoană destul de... (pasaj obnubilat de functionarii cenesasici)8.
    «Raluca Alexandru»

    NOTA OFITERULUI. Sursa a furnizat materialul ca urmare a sarcinilor trasate pe lîngă obiectivul «Popa», lucrat în C.F.la problemă. Sarcini: Sursa a primit sarcina să obțină în continuare date despre locurile si momentele cînd se întîlnește «Popa», la Bucuresti, cu alte elemente dușmănoase. Măsuri: Aspectele privind relatiile obiectivului cu VLAD ALEXANDRU9 vor fi verificate prin sursele «Carmen», «Victor» si «Ramona».
    ________________________________________________________________________________________________________________________________________________ NOTIȚELE OBIECTIVULUI «POPA» 1. Păcat că «Raluca», atît de meticuloasă, de balzaciană, în expunerile ei codoșiene, nu spune ofițerului arondat Serviciului III si cu ce piasă se afla Teatrul Mic în turneu bahluvian. Cumva - în rol principal cu Mitică Popescu - Emigranții lui Slawomir Mrozek (operă dramatică angajată în trendul marxist, chiar anticapitalist + americanofob, din care Cristian Hadjiculea avea să scoață, prin ingenioasă montare, ceva foarte metafizic, ceva foarte beckettian)? 2. De presupus că , în foaierul Teatrului Vasile-Alecsandri, la vreo pauză dintre acte, pîrîtricea petruțeeană, atît de spînă și de unsuroasă, se instalase, mînată de irepresibila-i libido indicandi, în proximitatea noastră si, cu urechea proaspăt epilată, înmagazina, înmagagazina, înmagagagazina date, rînduindu-le gospodărește, în sertărașele unei memorii bine exersate, pentru următoarea întîlnire de lucru, la casa conspirativă «Stejar», cu tovarășul, locotenent + major, Stancev. 3. Romancierul, filosoful ocazional, traducătorul lui Sartre, prefațatorul Romanței samovarului, călătorul în Mongolia, China si Coreea de Nord, vărul lui Ovidiu Cotruș, prietenul Părintelui Gheorghe Calciu, deținutul politic de lungă durată, fala Ocișorului și ardelenimii, camaradul de pandaimos mai june al filosofului conversațional Petre Țuțea si așa mai departe... Ovidiu Iuliu Moldovan, în a cărui amintire mijotez prezenta textuațiune, îl contactase, prin prieteni comuni, stiindu-l bun cunoscător de Albert Camus, absurd + filosofii existentiale, ca sa-și pregătească temeinic, si teoreticamente, interpretarea scenică a personajului eponim. 4. Cu numele de cod «Carmen Dumitrescu», ceea ce, la data respectivă, «Raluca Alexandru» nu avea cum să intuiteze, considerînd-o numai o simplă șefă de colectiv didactic, subiectivă si heterosexuală, favorizatoare profesională a bărbaților catedrali în general și a Magistrului Cajvaneu în special ( pe motiv că acesta, o dată, o scosese din încurcatură, cînd se afla încolțită din toate parțile de dulăi stolerieni & țuco-andriești oarecari: o scosese din ce-am zis cu rugămintea de a se trece în proces-verbal și rezultatele pe care Val Paintescu, fostul șef de catedră, dornic de avansare, le atingea la tragerile gărzilor patriotice, unde obținea numai rezultate foarte bune și nici un glonte nu risipea). 5. Petre Țuțea nu prea vorbea în termeni glorioși despre cercul respectiv, în curs de reabilitare la Iași, prin Liviu Antonesei, ouator de articulete pe tema criterionistă, si Alexandru Zub, coordonator de volumen expediabil prin poștă Omului din Chicago, încîntat, acesta din urmă, de operația restituitoare. Dumnealui, filosoful socratizator, ne reamintea, de fiecare dată, răutaciosul calembur «Cretinion» din interbelicitate. Explicatia e că, de departe, îi vedem pe toți interbelicii criterionizînd, criterionizînd în draci: or, în epocă, diferențele si divergentele dintre intelectualii fruntași ai neamului cuțovlahicesc erau prevalente, ca și, de altfel, mîncărimile + certurile, iudeologice au ba. 6. Ce glumă bună la adresa unui filosof conversațional ( de extrema dreaptă si cu aproape două decenii de pîrnaie politică la activ, urmărit pas cu pas de Secii Curiști prin prăduitori, «tehnică operativă» și alte microfonerii)! Serban Foartă însusi ne povestea zilele trecute de reproșurile ce i le făcea, pe la finea Anilor Saizeci, Alexandrul Ivasiuc ăl vărsat din temniță derect funcționar la Amabsada Americană, deoarece-l vazuse, în restaurantul Uniunii Scriutorilor, la aceeasi masă cu peroratorul Petre Tuțea, acuzat, acesta, că «încă nu se depușcăriase», că, adicătelea, nu intrase pe culoarul colaborării fructuoase cu mai marii orînduirii bolșeviciante. 7. «Raluca» le înflorește ca de obicei. La băut cu Petre Țuțea voi fi fost o singură dată, după spectacolul cu Caligula, cînd generosul Ovidiu Iuliu Moldovan, neuitabilul titular al rolului principal, ne invitase pre toti la restaurantul «Dunărea» de pe fostul bulevard Magheru. [ Pre toți? Da, fiindcă - pe lîngă Filosoful Socratizant, Marcel Petrisor si subsemnatul - se mai afla printre noi Viorel Harosa, redactor la Editura Meridiane, unde sef era Modest Moraru, amic marcelin. Or, după l989, cam în vremea incidentelor interetnice de la Tg.Mureș, minune mare!... Viorelul repectiv refait surface - brusc, deodată & instantaneu - ca locotenent colonelic în SeReIul recent restructurat. Semn că întîlnirile lui Ovidiu Moldovan cu Marcel Petrisor, Petre Țuțea si, la Paris, cu Cioran, de la care adusese niște mici ajutoare materiale pentru Filosoful Conversational, fuseseră atent monitorizate de Poliția Tainică a Ceaușității. C-așa erea p-atunci, cînd în toate grupurile, inclusiv în cel de la Iasi, mișculau agenți de infiltrare, jucători la două capete, indiferenți, apolitici activi, disidenți potențiali și chiar inși cu disponibilități de opozanță antiregimică]. Acolo, prelungind perorașiunile din pauzele antractuale, avea Omul din Boteni să ne expună, plecînd de la imperatorul roman si de la necazurile-i prostatice personale , propriul său model politic, metaforizat în relatia călărețului cu bidiviul său, căci, ne zicea dînsul, obligat de vezică la dese ieșiri spre privată, nu avea cum să dormiteze în vreun parlament democraticos, ci, asemeni unui Salazar ori vreunui lider sud-american, ar fi preferat sa guverneze țara prin decrete-legi chiar din bucătărie, dormitor ori closet. 8. Scopul urmăririi prin «mijloace specifice» din partea Secilor fiind «compromiterea socială a obiectivelor», urmată îndeobște de racolare, e de presupus că, în pasajul obnubilat de functionarii cenesasici, sicofanta spînă sugerează că nevasta divorțatorului, chimistă la Institutul Petru-Poni, îl acuză pe soțul infidel de relații pidosnice cu unul din colegii săi de catedră, acuzație de doi bani, utilă însă operației securistice de discreditare socială a indezirabililor ideologici. 9. Omonim numai cu profesorul și istoricul literar de la Universitatea Clujană, dar în temă cu dosarul cenesasic personal, unde e mîndru că a dibuit, între alte «nostimade informaționale», o pîrîtură la Organ de aproape zece pagini a «Ralucăi Alexandru», din l989, cu privire la spusele sau făcutele Claudinei Hnatkiw, lectorița hexagonală din acele vremi înalt preloviluționare, la piață, în pat, la Universitate ori în cinematograful din strada Lăpușneanu. Singur poetul Horia Zilieru ne mărturisea deunăzi a fi ouat un raport de o asemenea lungime, însă completamente pozitiv, despre stolericul Val Panaitescu, specialistul în Queneau si Rabelais, cel cu rezultate numai foarte bune la sedințele de trageri ale gărzilor patriotice.





    Poetul Mihai Ursachi în conștiința unora dintre «sursele» sale

    E vorba neîndoielnic, în rîndurile ce urmează, de a exploata literar, prin rebranduire textuantă, cel puțin un document securoic prelevat de noi înșine din dosarele de urmărire informativă, prea puțin duioase, necum duiliu-zamfiresciene, ale obiectivului «Popa» și/sau «Pavel». In ele, în D.U.I.-uri, Mihai Ursachi, Ana Cojan, Tereza Culianu, sora lui Ioan Petru Culianu adicătelea, ori Emil Brumaru răsar și la nivel de sinteze ofițerești, semnate îndeobște de tov.locot.Stanciu M.F., și la nivelul notelor informative livrate de «surse», în case conspirative precum cea poreclită «Stejar», mulgătorilor boțîrlanici de la Serviciul III, responsabili cu transformarea tuturor vizitatorilor etranjeri în spioni potențiali, ba chiar și pe o listă de «legături» ale urmăritului din Anii Saptezeci, unde intră colegi de catedră, amici literari, comeseni de Casa Universecuritarilor și doi... ciripoi. Acolo - după lectorii de limbi străine Roberto Scagno, Lionel Lebel, Chris Lawson, Jean-Paul Goujon si Michel Rouan - se instalează confortabil poetul Mihai Ursachi, asistenta universitară Ana Cojan, poetul Emil Brumaru, «fără ocupație», asistenta universitară Tereza Culianu, studenta Codruța Cursaru, alături de sicofanții academici «Sergiu Păun» & «C.Cristescu», «cotați ca prieteni ai obiectivului», cu misiuni în Rețeaua Informativă., la Serviciul 3/SF, ori numai la Serviciul 1. Reamintim că Mihai Ursachi alegea să aleagă libertatea în l980, cu ocazia turneului său american, cînd avea să-l aibă drept cicerone federal pre însuși Paul Hiemstra, fost elev al lui Matei Calinescu la Indiana University, fost bursier în Cluj și Iași, viitor înalt functionar la Departamentul de Stat, organizator în această calitate al vizitei Prezidentului Clinton la Bucale. Pînă atunci, e nelipsit Magistrul & Poetul Nostru din delațiunile locale pixouate, la solicitarea Organului Mulgator (și mai ales dornic de justificare a existentei sale ori a lefilor babane aferente), de sursele «Carmen», «Raluca Alexandru», «Ramona», «S», «Carmen Dumitrescu», «Beatrice», «Ioana», «Cristescu», «Magda», «Olga», «Victor» și, mai cu seamă, «Barbu». «Barbu», «Barbu», el… îi un apropiat amical, și încă important, al lui Doru Ionescu, dramaturg prilejual și bun prieten de-al Magistrului Ursachian, împreună cu care Poetul ratase trecerea clandestină a Dunării, înfruntînd pe urmă anii corespunzători de pandaimos politic. Nu însă si al celuilalt Ionescu, Mircea ot Piatra Neamț, pe care, din motive de rivalități fustangiale, iute mi ți-l injectează în lista frecventatorilor țicăuofili. «Barbu», «Barbu», frustrat poate se adeverea că, în loc de-a fi atins faima Lăutarului de altădată, ostenea pe aridul cîmp al gramaticii diacronice a limbilor germanice, fiindcă iată ce cîntă el din solz de pește în documentul sicofanteziu de mai jos, inteligibil dinspre azi doar grație unui substanțial aparat de note și notule meseriașe:
    ________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________

    CNSAS 10. 09. 2007 Serviciul Arhivă
    Primește: lt.Chirica Sursa: «Barbu» Data: 25 aprilie l978 Casa: «Stejar» STRICT SECRET Exemplar nr. 03 NOTA INFORMATIVA

    Sursa informează că la începutul lunii aprilie s-a întîlnit cu ANI COJAN, soția poetului MIHAI URSACHI, plecat în luna ianuarie a.c. cu o bursă dată de Uniunea Scriitorilor din România1, pentru o perioadă de trei luni, în Elveția, cu posibilitatea de a vizita Italia, Austria și Franța. Despre ANI COJAN sursa cunoaște că lucrează ca asistentă la Universitatea din Iași, catedra de latină și... [pasaj obnubilat de CNSAS]... Sursa cunoaște că ANI COJAN și poetul MIHAI URSACHI nu... [pasaj obnubilat de CNSAS]... URSACHI de a avea posibilitatea plecării în străinătate (în sensul de a obține avizul organelor de stat)2. [Două rînduri obnubilate de CNSAS]. Sursa a întrebat-o pe ANI ce mai știe despre soțul ei și dacă va putea vizita Italia, Austria și Franța în lipsă de bani, la care ea a spus că are URSACHI foarte mulți prieteni stabiliți în străinătate, numindu-l pe SERGIU STREZA (tatăl său este, în America, șeful cultului baptist, SERGIU urmează institutul teologic din Italia și se pare că este pregătit de tatăl său pentru a-i oferi postul de șef al cultului)3; GABI HORĂSCU, stabilit4 în America, și alții plecați, stabiliți în străinătate. Aceste aspecte sursa le-a aflat și de la asist.univ.LUCA PIȚU, care se află în relații cu ANI COJAN. La plecare din țară, URSACHI a scos un manuscris pornografic5 pe care urma să-l publice în Franța (acest lucru sursa îl cunoaște de la LUCA PIȚU). Dintre relațiile lui URSACHI sursa cunoaște: LUCA PIȚU, MIRCEA IONESCU 6, VAL GHEORGHIU, VIRGIL TĂNASE7, fugit în Franța, și alții.
    «Barbu»
    Nota în copie la Serviciul I - Lt.Chirica

    Copiat după original HEM. 3 ex. FD. 1031/781 6 mai l968

    ________________________
    Obiectivului «Pavel» si/sau «Popa»
    1. Huniunea nu dădea burse la vremea respectivă, ci, grație fondului ei literar si lui Nenea Traian Iancu, avantaja pecuniar pre unii si, mai cu seamă, pre alții, ceea ce înlesnea, inclusiv Poetului Nostru, accesul la un statut boemic de mulți invidiat. Bursele veneau prin alte filiere. Bunăoară prin PEN CLUB sau diferite fundații + societăți ale Oamenilor de Litere euro-atlantici. Grație unui astfel de stipendiu, Țicăuanul iși îngăduia, în l978: să hălăduiască prin Apusul Decadent și Cacoșim; să observe cu ocheanul, din balconul unui hotel lisabonez, preoceanul format de estuarul fluviului Tejo; să lase unele poezeme revistei lui Virgil Ierunca și revistei Limite; să tematizeze moartea Căpitanului, pe regim de abureală alcoolică, împreună cu Horia Stamatu; să brăzdeze Italia în lung și lat cu rabla studentului Sergiu Streza de la Academia Gregoriană ori... să-și cumpere o pereche de minunate schiuri de fabricație finlandeză.

    2. E de presupus că în pasagiile obscurizate de funcționarii cenesasici, pentru a nu dauna imaginei publice a «obiectivelor lucrate la problemă» de Limbricii Neantului Staleniniceaușin, poruciukul «barbuin» suputează, în folosul mulgătorilor săi galonați, că Ani Cojan și Magistrul din Țicău nu divorțaseră, măcar că nu conviețuiau conjugalicește, ca să poată obține mai ușor Poetul pașaportul de călătorie turistică. Perfect fals. Poetul Țicăuan, cu dosar de urmărire securitară la Serviciul I (Propagandă), putea ieși din Lagărul Socializd numai înarmat cu pașaport de serviciu și în urma intervențiilor lui George Macovescu, presedinte numit al Uniunii Scriitoare (inclusiv de note dezinformative) si politruc de rang foarte înalt în sistema national-comunistă.

    3. Dezinformatorul involuntar, deși fusese, între l971 și l975, coleg de catedră cu asistentul universitar Sergiu Streza, nu avea, la data redactării notei de serviciu, noțiuni de uniație și greco-catolicism, văzind peste tot «baptiști» cu baftă la emigrare rapidă in USA, adventiști și alți «sectanți» susceptibili să fie infamați cu porecla de «insecte». Or, tătînele strezauan, preot refuznic, văleat l948, la revenirea uniaților în sînul ortodoxiei stalinizate, făcuse ani grei de temniță, copiii săi apropriindu-și-i automaticamente orfelinatul, lucrase ca muncitor necalificat într-o fabrică sibiană de bomboane și zburase spre America - după vizita Președintelui Nixon în Romania ceaușizată parțial -, unde avea să diriguie pînă la moarte o parohie de ardeleni papistași.

    4. Acordul trebuie făcut la feminin, căci e vorba de asistenta universitară Gabriela Horăscu, colegă de catedră și cu Sergiu Streza și cu notistul dezinformator, rămasă în Austria, de unde se retrăgea tocmai peste Atlantic spre a preda engleza ianchee Portoricanilor și altor imigranți neștiutori de idiom faulknerian. Amică buna erea dînsa si vecină de garsonerie cu Ani Cojan, soața Poetului. Eroarea se poate atribui dactilografei securitare, ce va fi bătut cu neatenție documentul manuscript, aflat, el, în dosarul de urmărie informativă a lui Mihai Ursachi prin Serviciul I al poliției politice carpato-dadanubiene.

    5. Pornografic, scatologic sau patafizic? Aiasta-i întrebarea. Deoarece Magistrul Țicăuan poseda, pe lîngă mănunchiul de frumoase poeme intens erotice (precum bunăoară Morgenstimmung sau Florilegiu), unele deja nemurite de Gellu Dorian într-un mai vechi număr din Hyperion, mai poseda dumnealui, scris în colaborare cu germanistul Alexandru Țenchea, un Tratat de bășinologie militară, cu mai multe șanse, acesta, de a găsi căutare la pacifiștii din neamul unui Paul Rassinier, necontrolați dinspre Moscova brejneviană, ori la editorii vestnici, atenți la soluțiile imaginare din op ( cît, de pildă, dotarea tuturor locuințelor estnice cu scaune captatoare de flatulențe, id est: de biogaz uman reciclabil întru încălzirea pe timp de iarnă). Pretind așadar că poruciukul în cestiune mai mult dezinformează decît informează și că îi voi fi vorbit, cu entuziasm, de sfatul dat Poetului să scoată cumva spre vest mai degrabă tractatul facețios, plin de scheme carelmaniene, amintitoare de Catalogul obiectelor negăsibile, și desene serioase aidoma celora din unamunoanul Tratat de cocotologie, înstruțat însă cu motoul, înalt mobilizator + derivat din cutare slogan leninian, relativ la faptul că... .nu revoluțiile ci ... «beșinile sînt locomotivele istoriei».

    6. Atenție sporită, fraților: «Barbu», sursoiul, îl cruță pe co-pățitorul Doru Ionescu, fost deținut politic, amic apropiat și de el și de Mihai Ursachi, nemenționînu-l decît pe Mircea Ionescu, prieten cu toți din grup, însă cu care uneori i se întîmplase să se încontreze din rațiuni gagiciene. Pe noi, care-i puneam, în scopuri aparentemente galante, cheia garsoneriei din Cartierul Latrin al Nicolinei, echipată, ea, cu oarece cărți rare; pe noi, iată, ne trece cap de listă și... bine ne pare – acum, după trecerea nasuliilor istoriale.

    7. La data aceea, văleat l978, avea prin Iași viitorul ambasador al Fedesenilității Iliesciene Mineriale, conul Virgil Tănase, doar modesta reputație de regizor isteț și înromânizator al cărții lui Roland Barthes despre Racine, cu mare căutare în mediile universitare. Mai pe urmă, după întîmplările din Francia cu defectorul Haiduc ori tentativa de lichidare a lui Paul Goma , lucrurile aveau să se schimbe. De unde, la perchezițiile din mai l983, în locuința studentului Radu Sperneac - redactor la revista «Dialog» și bun camarad cu viitorul cineast Dan Alexe -, de unde, dară, strigătul victorios al securiciului scotocitor după cărți interzise și căzător peste a politrucului marxian Al.Tănase terfeleogă de filosofia culturii (pusă la gura sobei, cu utilitate imediată în aprinderea matutinală a focului de lemne): «L-am găsit pe Tănase, tov.maior! L-am găsit pe Tănase! Ura!»


    Un roman al lui Mircea Eliade turnat pe înțelesul securienilor de la Serviciul III

    Mărturisesc a fi fost foarte inspirat cînd, la începutul semestrului al doilea din anul universitar 2007/2008, îmi propuneam să tematizez la un curs opțional, cu Anul IVB, receptarea literaturii apusene în Romînia, sub Epoca de Aur a Ceaușității, din unghiul de vedere și nesimțire al Auxiliarilor Poliției Gîndirii și Corespondenței, dornici, aceia, să te acuze de transgresarea interdictelor ideologice ale sistemului căruia îi erau arondați (homosexualitate, lecturi în limbi străineze, ascultarea radiourilor occidentale, gagicăreli extraconjugale, abstinență sexuală, limbaj «necorespunzător», neadeziune la sloganele vremii, absențe nemotivate de la ședințe ori defilările publice cu portretele Tovilor Supremi, glume politice deocheate, aluzii la «conducerea superioară de Partid si de Stat», «șopîrle» textuale și așa mai departe).
    Cum nu duceam lipsă de bibliografie proaspătă, venindu-mi pe filieră antohiană la țanc, dinspre CNSAS, cîteva sute de «note informative», rapoarte securitice si scrisori interceptate, am reluat, trente ans après, seminarul consacrat în anul cutremurului cel mare dramaturgiei hexagonale din veacul trecut - Ubu Roi, Les Mamelles de Tiresias, Les Cenci, Le Piéton de l`air, Le Professeur Taranne, Le Balcon -, de care uitasem aproape complet si de care îmi reaminteau si pîrăciunea sursei «Carmen», mîhnită ca predau mulți auctori cu tare morale celebre - precum alcoolicul Jarry, dementul Antonin Artaud, reactionarul Ionesco, deținutul Jean Genet, sadologul Apollinaire, invertitul Adamov - și raportul locotenentului M.F.Stanciu. L-am reluat, nu-i bai, sub formă de curs optional fireste, dar cu «notele informative» în față, mari uimiri studentine suscitînd, iar cel dedicat piesei ionesciene îl țineam in memoriam Monicae Lovinescu, prilej cu care, după evocarea corespondențelor tainice dintre Pietonul aerului si eliadienele Tehnici arhaice ale extazului, ajungeam la lectura pe unde scurte a romanului Pe strada Mintuleasa si la ecoul acesteia în colegiala pîrîciune a «Ralucăi Alexandru», care, ea, după ce mă toarnă că l-am ascultat foiletonic la Radio Free Europe, îl și rezumă pe înțelesul troglodiților galonați de la Serviciul III, abili în a pune mai totdeauna virgulă între subiect si predicat, însă și a inregistra, codifica ori stoca toate flatulențele trase de cetățenii etranjeri - si amicii acestora - pe solul sfintei noastre țerișoare, la munte ori mare si în orice altă intimă împrejurare.
    A se reține totuși că nu va fi fost opționalul meu curs dedicat nici retoricii cenzoriale din socializmul bolșeviciant , nici poeticii «notei informative», ci, mai degrabă, «logicii excremențiale» a «surselor» si mulgătorilor acestora, ofițeranii Gărzii Pretoriene, pentru care tot ce pică sub privirea lor meduzee, oameni sau cărți, nu se petrifica... dar se preschimbă simbolicamente în rahat, în dejecții sociale, «paraziți» si alți «dăunători», de vreme ce, in viziunea lui Ulialeninov însuși, intelectualii îs curul - iară nu capul sau brațul - Revoluției Octombricești. Etc.

    ________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    CNSAS 10.09.2007
    Serviciul Arhiva
    Primit: lt.Stanciu M.F. Sursa: «Raluca Alexandru» Data: 23.10.l978 Nr.: 0087
    Notă informativă
    Sursa informeaza in legatura cu Luca Pițu urmatoarele: In august l972, au fost trimiși la cursuri de vara la Dijon (Franța) urmatorii: Elisabeta-Aurelia Crișan, Margareta Botez, Mihaela Costache1, Petruța Spînu2, Luca Pițu.
    La sosirea în Paris, Luca Pițu a luat legatura telefonic cu o familie de prieteni, cu care s-a intilnit si a luat masa în Paris. La intoarcerea în grup de la Dijon după 28 de zile, s-a despartit de ceilalti colegi, spunînd că merge la aceeasi prieteni ai săi. La acestia, a locuit pînă la întoarcerea în țară, aproximativ o săptămînă. Deși a vorbit adesea despre «amicii» săi din Paris, nu a oferit ocazie colegilor săi români să-i cunoască personal sau să le afle numele3. Sursa cunoaste că periodic (de cîteva ori pe an) Pițu primește colete cu cărți de la cunostintele sale. Recent i-a împrumutat sursei doua cărti primite recent din Franța: revista «L`Herne»4 (pe februarie l978), numar special dedicat lui Mircea Eliade, trimisă de I.P.Culianu5, si romanul lui M.Eliade Le vieil homme et l`officier (versiunea franceza a romanului Pe strada Mîntuleas), despre care Luca Pițu i-a spus sursei că a fost citit în foileton acum 1-2 ani la postul de radio «Europa Liberă».
    Continutul romanului este pe scurt urmatorul 6: acțiunea sa se petrece la Bucuresti. Un profesor de liceu pensionar, Zaharia Fărîmă, este în căutarea unuia dintre foștii lui elevi de la scoala de pe strada Mîntuleasa. Unul din ei este ofițer de Securitate. Preocuparea profesorului stîrnește atenția altor organe ale Securitătii. Profesorul este invitat intr-o camera a Securității, unde povesteste si scrie amintirile sale despre foștii lui elevi. Relatările sale stîrnesc interesul mai multor persoane, unele în functii superioare, printre care si Anca Vogel, ministrul de Interne. In relatarile lui abundente, aparent dezordonate, multe net aiurite, care aduc in scenă numeroase personaje si destine, organele Securitătii vor să afle de urma unor persoane reale suspecte. Anca Vogel7 este destituită din functie, profesorul este considerat un complice al ei. Rămîne la dispoziția Organelor de Securitate si finalul cărții ni-l arată pe unul din elevi, Borza, pe care profesorul îl caută, ca pe un ofițer de Securitate cu funcții importante8. Cartea a fost comparată, ca tehnică narativă, cu O mie si una de nopți, pentru că relatarile se succed în interiorul altor povestiri, realul se îmbină adesea cu fantasticul 9. In urma cu aproximativ două luni, L.Pițu a primit un pachet de cărți de la prietenii din Paris, neinteresante pentru el, despre care a spus (în prezența mea si a lui Iulian Popescu10, la lectoratul catedrei): «Ei fac ordine în biblioteca si îmi trimit cărtile de care nu au nevoie.» Date fiind relatiile de prietenie dintre ei, - Iulian Popescu, Alexandru Călinescu si Maria Carpov11, - au posibilitatea să consulte multe din cărțile pe care le poseda Luca Pițu.
    Raluca Alexandru 23 octombrie l978
    Nota ofițerului. Sursa a furnizat materialul la solicitarea ofițerului, în cadrul actiunii de documentare a D.U.I. «Popa». – Sarcini: Sursa a primit sarcini pe lîngă lectorii francezi. De asemenea a fost instruită să stabilească ce alte cărți mai deține «Popa» în biblioteca sa. Măsuri: Aspectul privind cursurile de vară de la Dijon va fi verificat prin sursa «Carmen».

    Băgările de seama ale Obiectivului «Popa»
    1. «Carmen», «Carmen» dragă, nu te omite nici pe tine «Raluca», măcar că excesiv de dragă nu-i erai nici la data aceea! Poate si fiindcă tu păreai, atunci, matrimoniată definitiv, iară nu vădană cu fesier monumental. Dar lasă că nici nu tu ai omis-o în darea-ți de seamă, la întoarcere, cum ne devoalează scripturile cenesasice.
    2. «Raluco», «Raluco», «Raluco», nici pe tine însăți nu te uiți în mîndra-ți enumerare! Bravo! Tu la torches magistralement ta déposition collégiale!
    3. Fantazii! Fantazii! Potins de commère! Declarațiile date pe Strada Triumfului, nr.6, anno Domini l979, sub constrîngere securoică, precizează că, la întoarcere, am somnolit două nopți în Gara Montparnasse, alături de boschetari, nevoiași , oameni fără căpătîi si turisti rămași, înaintea decolării, fără nici un sfanț. Iar de cuplul studentin cu care, înainte de pornire cătră Dijon, mă preumblasem prin Lutetia vesperală, pretindeam a nu-mi mai aminti decit vagamente. Ceea ce Secii, cunoscîndu-mi corespondența, lesne putură verificare.
    4. Frumos îți stă , «Raluco», doctoreasă în Thibaudet și cancelăriță a Consiliului Profesoral, să murmuri, fie și în l978, despre faimoasele Cahiers de l`Herne (ce-or produs mari volumuri tematice despre Borges, Heidegger, Jung, Francmasonerie, Dracula, Romantismul negru, Julien Gracq, Michaux, Schopenhauer et alii) că-s numere de revistă! Ce vor spune despre tine Marta Petreu, colaboratoare la numarul despre Schopenhauer, Liiceanu, la cela dedicat lui Heidegger, ori Plesu, la ăla cu Jung? Sau Vasile Andru, vechiul tău coleg de facultate, bun cunoscător al Caietelor despre Nirvana si René Guénon? Se întoarce și Constantin Tacou, fostul patron al Editurii L`Herne, în mormint la auzul unei atari parascovenii , mînca-te-ar buba mînzului! Que le cul te pèle et la quéquette ( dépoilée depuis longtemps, celle-la) te tombe!
    5. Discipolul eliadian number one efectuîndu-si studiile superioare la Bucuresti, unde era coleg de an cu Dan Petrescu, viitorul său cumnat, nu avea cum să știe de Puținătatea Noastră decît foarte tîrziu, și indirect, prin sora sa, rămasă la Iași, colegă cu mine după l971, de la care aveam să împrumut si jurnalele si memoriile Omului din Chicago. Greu îmi e să spun, acum, cine mi-a adus Caietul Eliade: Michel Rouan, lectorul franțuz de atunci, sau Jean-Paul Goujon, stabilit deja, în l978, ca profesor la Universitatea din Sevilia? Le vieil homme et l`officier, însă, romanul gallimardizat al lui Eliade, îl aveam de la ultimul.
    6.Subiect gras de masterat, ba si de doctorat: travaliul intertexualist si transtextualizator al Auxiliarilor Poliției Lecturilor si Corespondenței, căci nu e ușor să mijotezi un rezumat al unui roman «necorespunzător», să decelezi sopîrlele prin unele poeme considerate subversive ori în eseurile publicate, la Iași, de revistele studentesti. Cazul sursei «Ionescu», Bălăcean Stolnic al Bahluiului și gagademician de modă nouă, o să ne stea mereu mărturie, la fel ca și, uneori, naivitatea eseiștilor autodevoalatori în fața falșilor amici ori la cafinè.
    7. «Raluca», «Raluca», putrezi-ți-ar definitiv buca veștedă: nu le semnalezi mulgătorilor tăi galonați, din crasă ignoranță, nici că Anca Vogal e, in acest roman cu cheie, o rescriere a Anei Pauker, trecută prin ficționalizare de la Externe la Interne, ori că un spilcuit si inteligent secretar din preajma gagicii cu bătaie lungă e și trimitere la Mihai Șora, fostul student eliadian, face! Vezi, iute, în Temele deocheate ale timpului nostru (Paralela 45, Pitesti, 2002, pp.97-104), eseul pițulian titulat Romane cu cîntec la cheie si refă-ți, rogu-te, pîrîciunea cătră Subventralul Organ al Postceaușienilor! Timp ai, ca pensionară iminentă, berechet la dispoziție, iar, azi, grație Internetului nu mai trebuie să-ți dai întîlnire la casa conspirativă «Stejar», nu departe de locuința ta, din Cartierul Tătărașilor.
    8. Altă mare ignoranță a «Ralucăi» noastre, căci pare să nu știe, după rezumatul ei, consemnul de infiltrare legionară a structurilor comuniste, venit, el, consemnul, de la însusi Căpitanul, ba și versificat într-un îndemn indimenticabil (de care însă noile generatii de studioși mare habar nu mai au): Camarade, nu fii trist:/Tine minte/Cinci cuvinte:/Garda merge înainte/Prin Partidul Comunist! Ii recomandăm, pe această cale, si lectura cercetărilor mai recente ale Gaeștianului Demetrios Ungureanu, intrigat de prezenta importantă a ofiterilor securitici în fictiunile eliadiene, prezentați ca inteligenți, cetiți și citeți, relativ rafinați. Relativ rafinați, eh oui… de vreme ce oricînd pot fi camarazi infiltrați în jucăreaua marxistă, nu?
    9. Comparația raluchiană cu O mie si una de nopti + celelalte considerații naratolgicești, cu care sicofantezista noastră se dă mare față cu locotenentul Stanciu și colonul Boțîrlan, sînt copiate de pe coperta ultimă a ediției gallimardice din Pe strada Mintuleasa. Matracuca nu ține seama de recomandarea Secretarului ei General, pe linia partinică, Tovul Ceaușiu adicătelea, de a indica, în caz de plagiat, și sursele. Scandal din perspectiva eticii si echității socializde: «sursa» nu indica sursa. Indicatrix non indicat fontem. O tempora! O indicatores!
    10. «C.Cristescu», el, cu numele tainic împrumutat din serialul August în flăcări, tace chitic relativ la coletul în cestiune, încît mi-e greu să stiu despre ce cărti va fi fost vorba atunci, însă e prolix în ce priveste refuzul nostru de a penetra Pecereaua, nelăsîndu-l indiferent nici ironia pițuliană la vestea rămînerii în strainatate a lui Richard Regwald, prefațatorul ediției valahe din Raymond Radiguet. Ba, culmea sicofanteziei, duce cutare «notă informativă» din proprie inițiativă maiorului Tiron.
    11. Pe «Constanța Dumitrescu», apărătoarea noastră, față cu acuzațiile boțîrlaniene, într-o «notă informativă» de vreo cinci pagini dense si la obiect, nu am cum să nu o reconsider pozitivamente, în ciuda ciudatei sale conduite postloviluționare, dictată, pricep acum, de teama unor excese anticomuniste în ce-o privește. De unde.mereu și mereu, nevoia distinctiilor, nuantărilor, ierarhizării gradelor de vinovăție, rafininarii paleologice a osebirii dintre compromitere si compromis; de unde grija-mi sa nu cad în maniheism, gîndire binară, limbaj lemos ori numai găunos + ronflant. Realitatea, cette branloire pérenne, ca si oamenii de altfel, nu are cum să nu stea sub semnul unduirii și diversizării. Deh!
    Continuare Partea a II-a

    Associated Topics

    Memoria


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 1.22 Seconds