Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 61 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Historia oculta Dialoguri: Adrian ROZEI. La masa cu diavolul...

    La masă cu diavolul…



    În luna septembrie a anului trecut, am cunoscut din întâmplare, într-un sanatoriu din Paris, un domn de la care am aflat, vorbind vrute și nevrute, că era evreu din Budapesta. Mai apoi, mi-a mărturisit că se născuse în Satu Mare, imediat după Primul Război Mondial. După ce am mai discutat câteva minute, mi-a venit deodată în minte o întrebare delicată: voiam să știu cum a scăpat din deportările masive care au avut loc în Ungaria, la sfârșitul războiului. A ezitat câteva clipe, după care m-a întrebat: “Ai timp să asculți o istorie mai lungă?” Intrigat de această reacție, i-am răspuns afirmativ. Descrierea evenimentelor pe care am auzit-o în continuare s-a desfășurat de-a lungul a trei zile, câte o oră în fiecare zi.

    1. Postat în premieră la 15/03/2008 pe blogul autorului

    » Service après vente (vezi mai jos)
    Boulogne, aprilie 2018„
    După ce am auzit această relatare cutremurătoare, am rămas în contact cu Szigmond Kalocsai. 


    Nota:
    » Service après vente. Boulogne, aprilie 2018

    „După ce am auzit această relatare cutremurătoare, am rămas în contact cu Szigmond Kalocsai.Mărturisesc că n-am reușit să vorbesc niciodată cu el românește! Însă, am remarcat că înțelegea perfect tot ce-i spuneam. El mi-a arătat nenumărate documente de familie, și mi-a permis să le utilizez în textul scris atunci, care poate fi citit la www.adrian-rozei.net, sub titlul „La masă cu diavolul!”Il sunam, din trei în trei luni. De fiecare dată, sănătatea lui era tot mai șubredă.Până când, în ianuarie 2011, soția lui m-a anunțat că Szigmond ne-a părăsit în luna decembrie a anului precedent.Eram convins că această aventură se sfârșise, pentru mine. Numai că, în aprilie 2012, am aflat că un film intitulat „LE JUIF QUI NÉGOCIA AVEC LES NAZIS”, (Evreul care a negociat cu naziștii) urma să fie prezentat în premieră pe ecranele pariziene.Am alergat la seara de lansare a filmului, care povestește aventura lui Reszo (Israel) Kasztner și a grupului din care făcea parte Kalocsai.Acest film, realizat de Gaylen Ross, a fost prezentat în Statele Unite sub titlul „Killing Kasztner”.Filmul a rulat în prezența realizatoarei, și a fost urmat de o dezbatere cu publicul, printre care se afla și un supraviețuitor al „trenului evreilor unguri” din 1944. Dar care avea, pe atunci, numai 11 ani.


    Filmul și dezbaterea care a urmat, se învârtesc asupra unui subiect esențial: „Kasztner: erou sau trădător?”Pentru că, 13 ani după evenimentele povestite mai sus, în 1957, Reszo a fost împușcat, în plină stradă, la Tel Aviv, de către un extremist de dreapta, care-i reproșa contactele cu Eichman, înaltul responsabil nazist care s-a ocupat de acest grup.Acest eveniment a fost precedat de nenumărate polemici, procese, dezbateri contradictorii... care continua până azi, la mai bine de 70 ani după sfârșitul acestei tragedii. Și fiica lui Kasztner se mai luptă, încă, pentru reabilitarea „evreului care a negociat cu naziștii”.Ascultând dezbaterea și întrebările ridicate de asistență, mi se părea că aud răspunsurile, date de Szigmond Kalocsai, un martor atât de esențial, al acestei aventuri, în care el jucase unul dintre cele trei roluri principale.Mai mult decât orice, regretam că realizatoarea filmului, care a lucrat câțiva ani la finalizarea lui, nu l-a întâlnit pe Kalocsai. Deși el a decedat doi ani după premiera filmului în USA, exact pe când eu făceam cunoștință cu Szigmond.*La sfârșitul prezentării, la care a participat și fiul lui Kalocsai, am schimbat câteva cuvinte cu realizatoarea. I-am lăsat și cartea mea de vizită și i-am indicat adresa internet unde poate găsi mărturia lui Szigmond.

    După câteva săptămâni, am primit un mail prin care Gaylen Ross îmi mulțumea pentru că am asistat la premieră și mă ruga să-i confirm că am fost în trenul „Budapesta- Bergen-Belsen”! Eu, care în acea vreme...nici nu eram măcar în proiect!Puțin importă ce cred eu despre acest subiect!Prefer să-i las ultimul cuvânt lui Szigmond Kalocsai:
    Kasztner a salvat două grupuri de evrei: al nostru și cel care, ajuns la Theresienstatd, a fost eliberat de aliați. Mie, Kasztner mi-a salvat viața și nimic nu e mai prețios…
    Nu știu dacă mărturia mea va fi luată în considerație. În orice caz, dacă mai există supraviețuitori din grupul nostru, ei nu vor putea spune altceva decât ce-am spus eu.
    Cu aceasta am povestit totul!

    *Szigmond Kalocsai a înregistrat, în 1995, o casetă în care povestește în detaliu toată aceastà aventură. Caseta poate fi consultată în arhiva “Survivors of the Shoah”, din Statele Unite.


    Nota redacției. Unul din membri grupului de evrei plecați de la Budapesta la Bergen-Belsen a fost excepționalul actor Kovacs Gyorgy. După Diktatul de la Viena,  în 1941, el se afla în căutarea unui angajament profesional la Budapesta. A ajuns apoi, pus pe lista aleșilor și astfel salvat, în Elveția, de unde s-a repatriat în România, la chemarea lui Kemény János, care îl invita să vină pentru a participa la constituirea echipei Teatrului Secuiesc din Târgu Mureș. Cariera sa, după 1946, a fost deci legată mai ales de teatrele maghiare din Cluj și Târgu Mureș, ca și de Institutul de Teatru «Szentgyorgy Istvan» din această localitate, unde era profesor de actorie, și unde ajunsesem preparator și eu în 1963, la catedra de istoria teatrului.
    «Hamarosan Budapesten találjuk, de a zsidótörvények miatt 1941 után nem kapott szerződést, s csak a kolozsvári zsidó színház előadásain léphetett fel hetente két alkalommal. Nem szívesen nyilatkozott arról, hogy a német megszállás után Bergen-Belsenbe deportálták. Onnan Svájcba került, s ott kapta meg Kemény János táviratát 1946-ban, melyben Marosvásárhelyre, az alakuló Székely Színházhoz hívta. Amikor azt 1965-ben átszervezték, a Kolozsvári Állami Magyar Színházhoz szerződött. Életének utolsó éveiben filmekben is játszott, és rendezett is.
»Sursa: http://szinhaz.net/2011/03/29/gajdo-tamas-kovacs-gyorgy-oroksege/
     
    Scris de asymetria on Monday, January 07 @ 15:58:10 CET (636 citiri)
    Citeste mai mult... | 67003 bytes in plus | Scor: 0

    Distribuitor de afise Dialoguri: Cseke Gabor. Prietenul meu, Kocsis Francisko. BARÁTOM, KOCSIS FRANCISKO

    Kocsis Francisko . LA O ANIVERSARE

    Am publicat mai jos un grupaj realizat de prietenul nostru, poetul și traducătorul Cseke Gabor, în onoarea poetului, traducătorului și redactorului revistei Vatra, Kocsis Francisko.
    Trebuie scris aici că de mai multă vreme Kocsis Francisko nu mai este un poet tânăr, așa cum l-am cunoscut eu, pe când eram redactor la Vatra. Este în schimb un tânăr pensionar. Mâine 18 ianuarie 2015 împlinește 60 de ani. Grupajul acesta îi este dedicat cu acest prilej.
    Omagiul ce-i aduce aici Cseke se adresează fără îndoială în primul rând artistului și doar în mod secund maghiaro-românului bilingv și biculturalului Francisko. Deși tocmai această trăsătură, aș zice, de caracter, de om dedicat comunicării interculturale, merită toate comentariile pozitive și elogiile noastre.
    Trebuie scris clar : fără Kocsis Francisko, multă vreme secretar de redacție al revistei românești Vatra, până la recenta pensionare, publicația la a cărei naștere am moșit între 1969 și 1971, avea toate șansele să piară. Nu din lipsă de colaboratori, nici din lipsa calității acestora, ci fiindcă, în condițiile reducerii bugetului și angajării tot mai acaparatoare în viața universitară târgu-mureșeană sau brașoveană a majorității realizatorilor periodicului românesc din Târgu Mureș, Vatra ar fi ajuns să tot întîrzie, ieșind încet dar sigur din circuitul cultural.
    Contribuția secretarului de redacție a fost vitală, a asigurat în condiții materiale deosebit de grele organizarea instituțională și periodicitatea relativ stabilă a publicației, difuzarea acesteia într-o lume în care sistemele tradiționale de organizare și răspândire a presei culturale au fost perturbate, dislocate sau neglijate.

    Că nu exagerez importanța acestui aspect organizatoric, o probează faptul că după pensionare, Kocsis Francisko a fost reangajat, de data asta în calitate de corector, în redacția Vatra, pentru a face probabil aceiași muncă ca mai înainte.
    Faptul că în România Restaurației capitalismului acultural, o excelentă revistă de cultură în limba română, care apare la Târgu Mureș, pentru toată țara și chiar pentru străinătate, își datorează stabilitatea, ba poate chiar supraviețuirea, alături de calitatea certă a colaborărilor, efortului și dăruirii dezinteresate a unui scriitor de limbă română cu nume maghiar și cultură bilingvă, va trebui consemnat pentru viitorime. 
    Prin Kocsis Francisko, Vatra a inaugurat singura rubrică de revista revistelor culturale maghiare, în limba română, sub titlul simpatic Ce scriu ungurii. Prin traducerile lui Kocsis Francisko, din care a ieșit o memorabilă antologie, s-a continuat sistematic efortul de menținere a contactului dintre comunitățile culturale ale Ardealului, în linia spirituală inaugurată de către vechea redacție, a fondatorilor.
    La cei 60 de ani împliniți, Îi urez prietenului mai tânăr, colegului, poetului și traducătorului Kocsis Francisko, o viață lungă, să-și poată vedea mari nepoții, ca să le transmită spiritul acțiunii sale de-o viață, în numele păcii, colabărării, tenacității și prieteniei. 
    Dan Culcer
    Scris de asymetria on Saturday, January 17 @ 21:01:43 CET (3416 citiri)
    Citeste mai mult... | 57651 bytes in plus | Scor: 0

    Distribuitor de afise Dialoguri: Nicolae Trifon. Din nou despre Aromâni


    De fapt, întrebarea care ar trebui pusă, ceea ce nu este cazul în România și nici în celelalte state unde trăiesc aromâni, nu este dacă ei vor sau nu să fie minoritari ci dacă ei vor sau nu să fie aromâni ! (Nicolas Trifon, EuroNova Festival 2013)
    In ajunul primei ediții a Festivalului Europanova consacrate limbii, culturii și spiritualității românești care a avut loc la Bruxelles între 23 și 29 septembrie 2013, Nicolas Trifon a răspuns la un set de întrebări formulate de Octavian Blaga cu ocazia apariției noii ediții în franceză a cărții sale Les Aroumains, un peuple qui s'en va (Paris : Non Lieu, 2013), carte tradusă în limba română de Adrian Ciubotaru cu titlul Aromânii :pretutindeni, nicăieri(Chișinău : Cartier, 2012)
    Scris de asymetria on Sunday, December 22 @ 18:37:04 CET (2430 citiri)
    Citeste mai mult... | 26859 bytes in plus | Scor: 4.75

    Valori Dialoguri: Nicolae Steinhardt - model de libertate demna-interviu cu George Ardeleanu

    Maria29 scrie "Context: Acest an de grație 2012 este, printre altele, și anul centenarului nașterii lui Nicolae Steinhardt (marcare pusă în umbră de decretarea anului 2012 ”anul Caragiale”, la centenarul morții dramaturgului). Orice și oricât s-ar scrie despre filosoful monah de la Rohia, în varii fulgurații de celebrare, nu vor putea, adunate, deocamdată, să aducă exegetic ceva consistent în plus față de solida monografie critică a lui George Ardeleanu: N. Steinhardt și paradoxurile libertății Editura Humanitas, 2009. Multipremiată, aceasta va rămâne mult timp lucrarea de referință fundamentală în bibliografia critică a lui Nicolae Steinhardt. Poate doar cărțile de amintiri, ale celor care l-au cunoscut direct ar putea aduce ceva proaspăt. O astfel de monografie densă, un op de 530 de pagini, prin temeinicia, obiectivismul și profunzimea analizelor, într-un stil pătrunzător, accesibil și cuceritor, reușește prin realizarea portretului lui N. Steinhardt în toată complexitatea sa, sub cât mai multe nuanțări posibile, lucrul cel mai important în acest ceas de celebrare, să-l impună ca model paideic, atât de necesar acestui tineret postdecembrist, bezmetic confuz, la răscruce de crize. "
    Scris de asymetria on Thursday, October 18 @ 20:58:20 CEST (1591 citiri)
    Citeste mai mult... | 23383 bytes in plus | Scor: 0

    Distribuitor de afise Dialoguri: Sculptorul VIRGIL din Inima României spre Universalitate

    În cadrul Salonului International «Art en Capital» la Grand Palais din Paris, artistul plastic VIRGIL (Măgherușan) de naționalitate franceză, originar din România, a luat Medalia de Onoare. La Salonul Artiștilor Francezi «Art en capital» din 2010,  Virgil Magherusan a luat și GRAND PRIX INTERNATIONAL DE L'ART. 
    Sculptorul VIRGIL are titlul de „Peintre Officiel de l'Armée” din 2007.
    Am avut privilegiul să îl întâlnesc și să îi solicit un interviu privind parcursul său artistic incredibil pornind din inima României spre universalitate.
    Marina Nicolaev
    Scris de asymetria on Tuesday, March 08 @ 10:07:41 CET (3474 citiri)
    Citeste mai mult... | 32347 bytes in plus | Scor: 5

    Distribuitor de afise Dialoguri: Iolanda Malamen în dialog cu Dan Culcer pentru Ziua veche



    Prozator, poet, eseist, istoric si jurnalist literar, Dan Culcer s-a nascut la 15 iunie 1941 la Sulina, dintr-o familie de ardeleni aflati in refugiu, dupa Dictatul de la Viena. Urmeaza studii universitare de limba si literatura romana la Cluj-Napoca. Este fondator al revistei Vatra din Targu-Mures (in mai 1971). Emigreaza si beneficiaza de statutul de refugiat politic in Franta din octombrie 1987 pana in 1992, cand obtine cetatenia franceza. Dupa cateva stagii de formare in domeniul utilizarii ordinatoarelor in presa, devine el insusi formator si lucreaza la Paris intermitent pentru CFPJ -Centre de formation et perfectionnement des journalistes, in calitate de conferentiar-ziarist.
    Face ziaristica ocazionala si prost retribuita la posturile de radio franceze (Radio France International- RFI, serviciul roman) si engleze (BBC, serviciul roman), sau neretribuita - la Radio Solidarnosc (un post parizian al rezistentei anticomuniste poloneze, al carui studio era langa Place du Tertre, in Montmartre, unde se intilneste cu exilatii mai vechi Dinu Zamfirescu, Antonia Constantinescu si Radu Portocala.
    Inființează în mai 2000 revista electronică (on line) Asymetria (http://www.asymetria.org), care se reînoiește trimestrial, cu peste 3 000 de vizite pe luna. La 7 decembrie 2000 infiinteaza grupul de discutii Yahoo : ”Societatea de maine”, care reia titlul unei reviste clujene de sociologie din anii 1920-1925, fondata de Ion Clopotel.
    Fondeaza la 13 mai 1991, impreuna cu alti ziaristi romani din exil, Asociatia Jurnalistilor Romani-Ouest, cu sediul la Paris.
    Scris de asymetria on Thursday, September 09 @ 13:46:39 CEST (1757 citiri)
    Citeste mai mult... | 30697 bytes in plus | Scor: 5

    Noduri si retele Dialoguri: Ion Lazu. Despre starea scriitorilor

    Draga Domnule Lazu,
    Am trimis anul trecut acest mesaj unor confrati ale căror adrese mail le aveam. Nu s-a ales nimic.
    Dar perseverez și va invit sa scrieti ceva pe această temă pentru Asymetria.
    Condiția socială și materială a scriitorului din România în Restaurație
    Mulțumesc. Cu bine, Dan Culcer

    Stimați colegi,
    Viitorul președinte al Uniunii Scriitorilor, Consiliul Uniunii, vor trebui să realizeze, pe baze științifice, o analiză și un raport despre starea economică a scriitorilor români. Acest raport va fi făcut public. în baza acestui raport se vor construi toată politica economică a Uniunii, toate proictele de legi propuse de Uniune Parlamentului. Aceste proiecte vor fi făcute publice.

    Contractele dintre scriitori și editori vor fi analizate și se va propune un formular de contract bazat pe legea drepturilor de autor, Uniunea fiind obligată să se manifeste public în apărarea intereselor creatorilor.
    Se vor analiza și comenta public descriptivele privind meseriile de scriitor din nemenclatorul meseriilor din România ( presupun că știți că meseria de poet există în acest nomenclator).

    Vă rog să discutați aceste sugestii și să va exprimați poziția față de ele în mod public, înaintea Conferinței Generale de la 23 noiembrie 2009. Dacă vi se par bune, le puteți propune în nume propriu la Conferința Generală.
    Revista Asymetria vă stă la dispoziție. Puteți trimite opiniile dv pe adresa mail de mai jos. (asymetria@gmail.com)
    Cu salutări colegiale, Dan Culcer
    ==============
    Scris de asymetria on Friday, April 23 @ 21:18:33 CEST (1835 citiri)
    Citeste mai mult... | 8770 bytes in plus | Scor: 0

    Noduri si retele Dialoguri: La Pensee libre, o revista internationala

    La Pensee libre
    Philo-socio-anthropo-histoire.
    Revue en ligne éditée par une partie de l'ancienne rédaction de La Pensée élargie à d’autres collaborateurs et consacrée au renouvellement de la pensée critique de la globalisation, du politique, de l’économique, du social et du culturel.

    Am introdus această legătură spre o revistă internațională prin accesibilitate, prin extensia redacțională și tematică. O propun atenției cititorilor Asymetriei, ca o deschiderea dialogală, în spiritul programului revistei noastre, cu atît mai mult cu cît redactorul ei șef, Claude Karnoouh este un de-acuma vechi colaborator al Asymetriei, după ce a participat sau participă încă la lărgirea orizontului ideologic al cîtorva publicații românești, Ideea, Dilema, Cultura, în calitatea sa de antropolog și profesor de filosofie, de bun cunoscător al problematicii est-europene, om de teren și catalizator de reacții necesare.
    Dan Culcer
    Scris de asymetria on Friday, April 23 @ 19:16:14 CEST (1765 citiri)
    Citeste mai mult... | 2816 bytes in plus | Scor: 0

    Memoria Dialoguri: Dialog Petru Ursache-Lucia Daramus

    Petru Ursache este etnolog, estetician și istoric literar ( n. 15 mai 1931, în comuna Popești, jud. Iași ). Doctor în Filologie ( 1971 ), conducător de doctorate, disciplina Etnologie. Bibliotecar la Biblioteca județeană „Gh. Asachi” ( 1956 – 1958 ), preparator – asistent ( 1958 – 1960 ), lector ( 1960 – 1977 ), conferențiar ( 1977 – 1992 ), profesor ( 1992 – 2001 ) la Catedra de Literatură română și la Catedra de Literatură comparată. Profesor Emeritus al Universității „Al. I. Cuza” ( 2001 ), Premiul de Excelență al Asociației Scriitorilor Iași ( 2001 ), Premiul opera omnia acordat de Revista „Convorbiri literare”, Premiul opera omnia acordat de Biblioteca „Vasile Voiculescu”, Buzău, 2001. Disponibilitatea de a sta de vorbă  despre cultura română, literatură și estetică l-a determinat să aleagă ca  împreună cu Magda Ursache (Bătrânul și Magda) și cu mine să mergem seara pe dealul Copoului și să dăm de mâncare la cățeluși.
    Scris de asymetria on Friday, March 05 @ 20:27:54 CET (3382 citiri)
    Citeste mai mult... | 59080 bytes in plus | Scor: 5

    Geopolitica Dialoguri: Ion Coja. Dialog despre Predica de la Mânastirea Patru Voda


    Ion Coja este un personaj nepereche al vieții culturale, și va fi poate și un personaj al vieții politice din România. Sper să nu fie și să nu se lase confundat cu alții. L-am ascultat vorbind la Cluj acum o jumătate de veac aproape, în cadrul unui colocviu național privind dramaturgia românească, cu o tonalitatea critică neobișnuit de acidă pentru vremea aceea și în public. De atunci îi urmăresc activitatea publică cu interes și observ radicalizarea sa. Iată unul din episoadele activității sale politice care continuă linia esențială a politicii românești. Linie cu care sunt solidar. Să căutăm vechile legi și vechile Constituții. Acolo s-au ales și sintetizat, prin fondatori, principiile constitutive ale Statului român. Înstrăinarea pâmântului țării nu trebuia acceptată și nu poate fi acceptabilă, oricât de puternice ar fi diversele argumente juridico-economice, în numele comerțului liber, fluturate de aceia care cred și vor ne convingă că totul este de vânzare. Deși știu foarte bine că naturalizarea străinilor e calea cea mai simplă pentru obținerea cetățeniei ca și cooperarea cu pământenii dispuși să se lanseze în orice combinații perverse.
    Ideea de țară însăși riscă să devină o abstracție dacă încredințăm necondiționat exploatării țarina de sub tălpi unor străini pentru care valoarea simbolică a continuității și locul cimitirelor nu înseamnă nimic. Lunga și tragica istorie a proiectului scelerat de la Roșia Montană este doar un exemplu recent.
    Ne putem întreba de ce suntem împinși să devenim din ce mai individualiști, în numele unor drepturi umane, în vreme ce alții se luptă să obțină drepturi colective care le lipsesc sau li se pare că le lipsesc. Teritoriul este important la nivel economic, demografic și simbolic. Există națiuni fără stat, dar- mai grav-comunități etnice fără teritoriu. Ambele aspiră la o țărână proprie. De unde se va tăia bucata de țărână la care aspiră, la care (se) afirmă că au dreptul? Între spiritualizarea frontierelor, migrațiile economice, efectele destabilizatoare ale deplasărilor de refugiați din zonele de conflicte armate, între statalitățile existente și cele proiectate în diverse cabinete și aspirațiile de mai sus, există o tensiune care nu se va putea rezolva doar prin negocieri amabile.
    Ion Coja zice : «Am fost senator  între anii 1992 și 1996. Deseori am avut sentimentul că pierd vremea în Senat și mănânc degeaba salariul plătit de dumneavoastră. Dar în final am reușit să justific prezența mea în Parlament prin strădania pe care am depus-o pentru a împiedica legiferarea vânzării pământului către străini. Mă laud cu această ispravă! Am fost singur la început, dar nu mi-a fost deloc greu să-i dezmeticesc pe ceilalți colegi de partid – eram senator PDAR, sau din alte partide, ca să se întrunească o largă majoritate care a respins propunerea de a se permite străinilor să cumpere terenuri, proprietăți imobiliare.
    Din păcate, primul lucru pe care l-a făcut președintele ales în 1996 a fost să repună în discuție modificarea legii și la presiunile sale Parlamentul a votat înstrăinarea pâmântului românesc!... » (Ion Coja)
    Nu știu dacă poteca aleasă de Ion Coja, pentru a face politică, este cea bună. Nu știu, pentru moment, pe ce și pe cine se bazează, anunțând că se lansează candidat liber la prezidențialele viitoare. Am rezerve față de anumite alianțe previzibile. Știu că fără alianțe nu se face politică. Dar observând tăcerile ordonate și transparente ale presei pseudo-libere din România față de discursul unui om care încearcă să fie independent, discurs îngropat sub tăceri stipendiate, fără a face o atentă și elementară analiză a acestuia, eludând pricinile care îl generează, îmi fac datoria de ziarist : difuzez cuvîntul lui Ion Coja. Pentru cine are ochi de văzut și urechi de auzit.
    Dan Culcer 
    După textul dialogului de mai jos, vom reproduce proiectul de Constituție creștină, pe care Ion Coja l-a publicat în iulie 2009 pe blogul său. Orice comentariu este desigur binevenit. Se poate oare discuta proiectul și ignora omul politic care l-a redactat?


    Nota: Blog Ion Coja

    Alianțele și opiniile lui Ion Coja, candidatura acestuia sunt comentate foarte critic pe Blogul lui Claudiu Târziu. Întrebările și nedumeririle mele blânde din nota liminară la textul de mai sus, capătă contur, corp în textul lui Claudiu Târziu, adevărat rechizitoriu. Fără răspunsuri limpezi din partea profesorului interogat, fără eliminarea unor opțiuni și afirmații hazardate, cariera politică a lui Ion Coja nu va fi lungă. Deși, dacă ne gândim la ceilalți oameni politici post-decembriști, la candidații din câmpul politic actual, la Iliescu, Năstase, Băsescu, Geoană, Becali, Oprescu, etc., reproșurile adresate lui Ion Coja devin neverosimil de dure și exprimă dezamăgiri și incriminări puriste care ar trebui adresate cu prioritate altora, și nu se practică mai deloc pe un astfel de teren politic.
    Dan Culcer
    Scris de asymetria on Wednesday, August 26 @ 00:12:37 CEST (2158 citiri)
    Citeste mai mult... | 39993 bytes in plus | Scor: 0

    Jurnalul unui vulcanolog Dialoguri: Illyés Gyula în dialog cu Dan Culcer. 1978. O punte nevazuta

    Indiferent că vorbeau sau nu despre el, generațiilor de maghiari născute imediat după război le-a produs o impresie covârșitoare articolul de o pagină al lui Illyés Gyula, publicat în Națiunea Maghiară (Magyar Nemzet) din Budapesta, în numărul de Crăciun din 1977 (Răspuns lui Herder și lui Ady), în care, dând glas îngrijorării provocate de destinul actual al națiunii maghiare, zugrăvea în rânduri patetice situația maghiarilor din România.
    Aflându-mă la Budapesta la scurtă vreme de la acel moment de tensiune în relațiile româno-maghiare, am considerat de datoria mea să încerc o mediere, să încerc un dialog. Poetul maghiar, extraordinarul traducător al lui Arghezi, a răspuns întrebărilor mele trimise prin poștă. Revista Vatra, în redacția căreia lucram atunci, nu a avut posibilitatea de a publica interviul, deși textul în sine nu punea probleme cenzurii. Am încredințat în vara lui 1987, înainte de a emigra, textul interviului inedit, scriitorului Sütő András din Târgu Mureș, cu rugămintea de a-l publica în Ungaria, după plecarea mea din România, în octombrie 1987. Ceea ce s-a realizat, conform înțelegerii noastre, în revista új Tükör (Oglinda Nouă) din Budapesta.
    Recent, în străduința mea de a face ordine în arhivele personale, am dat peste fotocopia paginii din revista maghiară și am trimis-o spre știință prietenului meu din România, scriitorul și ziaristul Cseke Gábor. Acesta, eficace și rapid ca orice bun ziarist, a scris o notă introductivă și a propus unui ziar reactualizarea acestui dialog uitat, considerând că în context european actualizarea are și un temei simbolic. Public aici versiunea originală a dialogului, dimpreună cu cele două note liminare, cea semnată de Cseke Gábor și cea redactată de mine pentru cititorii românofoni. Spre precizarea poziției mele și spre aducere aminte. Versiunea maghiară a fost publicată și în Asymetria. Revista Vatra va publica acest grupaj pentru a încheia astfel ciclul atingerii publicului căruia îi fusese destinat, chiar cu o mare întârziere. Mulțumesc tuturor mediatorilor, din inimă.
    Dan Culcer


    Nota: Traducerea textelor maghiare a fost realizată în 2009 de Kocsis Francisko.
    Scris de asymetria on Thursday, August 06 @ 15:04:11 CEST (1886 citiri)
    Citeste mai mult... | 28379 bytes in plus | Scor: 0

    Revolta Dialoguri: Lucia Daramus. Ce înseamna sa fii azi scriitor in Romania?

    "A fi scriitor astăzi în România înseamnă a muri de foame, a fi disprețuit de ceilalți, a ți se spune că nu faci nimic. Scriitorii sînt percepuți de ceilalți ca niște pierde vară. Cînd sînt întrebată cu ce mă ocup și răspund că mă ocup cu scrisul, sînt privită cu suspiciune și amuzament. Abia după ce-i „articulez”, din punct de vedere intelectual, sînt luată în serios. După ceilalți, dacă nu produci nimic pentru a fi consumat, înseamnă că nu faci nimic."

    Lucia Dărămuș
    Scris de asymetria on Monday, March 24 @ 18:06:58 CET (2443 citiri)
    Citeste mai mult... | 19134 bytes in plus | Scor: 5

    România incognita Dialoguri: Iolanda Scripca. Un strop de Romanie in Monterey, California (Scurt interviu cu

    Cititor scrie "
    Betonul solid al marei Metropole ma tinea prizoniera intr-un cocoon plin de poluare sociala si atmosferica, cu “graffiti” cizelat adinc in psihicul local. Singura scapare era prin crapatura de sus, spre cerul de un senin obosit insa de o libertate fara de granite.
    Deodata, m-am hotarit ca omoplatii sa nu-mi mai fie sechele de pe urma retezarii viselor mele ci aripi portocaliu cu negru, precum aripioarele fluturasilor Monarch care migreaza cu sutele de mii , in fiecare iarna, spre Monterey, California.
    "

    Nota: Ne vine un mesaj din California. Il oferim cititorilor Asymetriei. Asa cum este: romantic, trist, revoltat.
    Scris de asymetria on Monday, February 04 @ 16:55:16 CET (2089 citiri)
    Citeste mai mult... | 9491 bytes in plus | Scor: 5

    Memoria Dialoguri: Vina colectiva-un subiect tabu?

    Un dialog este pe cale sa se înfiripe între Dan Gogleaza si Stefan Arteni, colaboratori ai Asymetriei. Publicam răspunsul psihologului Dan Gogleaza la dialogul imaginar propus de pictorul Ștefan Arteni.
    Am o mica observatie prealabila : nu comunismul l-a declarat pe Eminescu poet national. Reamintesc celor ce au uitat sau nu au stiut, ca opera lui Eminescu a fost integral publicata doar în ultimii ani ai regimului comunist ceausist, vesnic interzisa, cenzurata, estropiata. Inainte de a ne lepada cultural si politic, strategic de Eminescu, ar fi poate mai util sa fie în fine citit integral si iar publicistica sa repusa în contextul politic, demografic si economic în care a fost scrisa. Invitam cititorii sa se înscrie în aceasta dezbatere. Vom completa finalul textului dlui Dan Gogleaza, din postarea anterioara.
    Dan Culcer
    Scris de asymetria on Sunday, December 30 @ 23:01:50 CET (2577 citiri)
    Citeste mai mult... | 31141 bytes in plus | Scor: 0

    Societatea de mâine Dialoguri: Dan Gogleaza despre educatia sexuala si divort, emigratie si prelucrarea trecut

    "Prelucrarea trecutului este importanta pentru a închide cercurile dependentelor de gîndire"
    Prelucrarea trecutului este importanta pentru a închide cercurile dependentelor de gîndire si a obisnuintelor unor cercuri vicioase nesanatoase, care ne mentin prizonierii propriilor promisiuni sau a dezvoltarii unor caractere deficitare.
    Trecutul neprelucrat genereaza de regula nostalgii si daca se face prea tîrziu apar falsificarile. Apoi se întretine mentalitatea ca poti ramîne nepedepsit daca te afli destul de sus pe scara sociala, se reduc sansele statului de drept si încrederea în dreptate.
    Prelucrarea este dificila deoarece nu poti schimba fara dureri premizele unei gîndiri care s-a autojustificat decenii si a format un sistem rigid (Rechtfertigungsystem) de justificari simpliste. Procedurile de "spalare a creierului" din trecut nu trebuie sa ni le imaginam ca atare, este vorba de a cenzura informatiile emanciparii prin reducerea explicatiilor la lozinci superficiale conforme bibliei marxiste si ale unor evanghelisti precum Ceausescu sau cei din Cuba, China, Corea, etc.

    Dan Gogleaza
    Scris de asymetria on Tuesday, November 06 @ 14:15:15 CET (4120 citiri)
    Citeste mai mult... | 51995 bytes in plus | Scor: 5


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 1

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 2.31 Seconds